Sporirea competitivitatii economiei nationale

Competitivitatea unei tari reprezinta capacitatea de a crea si mentine conditiile institutionale, economice si de infrastructura ce ar favoriza constituirea / atragerea si dezvoltarea unor companii care produc marfuri si servicii de calitate mai inalta si/sau la preturi mai joase decit competitorii externi. Capacitatea de competitie se manifesta atit pe pietele internationale, cit si pe pietele nationale, in raport cu marfurile si serviciile importate.

In prezent competitivitatea Republicii Moldova este asigurata in principal de costurile mici ale muncii si ale unor materii prime autohtone si se manifesta in sectoare caracterizate cu o valoare adaugata relativ mica. Acest model de competitivitate este specific pentru multe tari aflate la un nivel mai putin avansat de dezvoltare economica. In acelasi timp, tinind cont de majorarea preturilor interne, de deschiderea externa a tarii, de emigrarea intensa a cetatenilor si de abundenta fortei de munca ieftine in alte tari, avantajele noastre comparative determinate de costurile mici se vor eroda tot mai mult, iar decalajul tehnologic cu tarile dezvoltate ar putea sa se agraveze. De aceea, este necesara asigurarea tranzitiei treptate a economiei nationale de la competitivitatea determinata de factorul-cost la competitivitatea determinata de factorul-eficienta si factorul-calitate si avansarea economiei catre ramuri cu o valoare adaugata relativ mai inalta. Competitivitatea bazata pe eficienta si calitate vor deveni sursele principale de crestere si dezvoltare economica durabila si de imbunatatire a standardelor de viata pentru cetatenii tarii. Aceasta tranzitie competitiva implica imbunatatirea esentiala a mediului de afaceri, promovarea IMM-urilor, sporirea eficientei corporative la nivel de companie si modernizarea infrastructurii fizice. Pe termen scurt rezultatul principal al acestor imbunatatiri va fi consolidarea capacitatilor de absorbtie tehnologica si inovationala. Pe termen lung, aceasta va conduce la consolidarea propriilor capacitati de dezvoltare tehnologica si inovationala.

Scopul general in cadrul prioritatii

Cresterea competitivitatii pe pietele interne si externe prin asigurarea tranzitiei tarii de la competitivitatea bazata pe costuri la competitivitatea bazata pe eficienta si calitate.

Indicatorii de progress

Rata de crestere a productivitatii muncii pe sectoare si ramuri de activitate;

Productivitatea relativa a muncii in Romania (comparativ cu indicatorii

similari in principalele tari-concurente din regiune);

Structura valorii adaugate brute pe sectoare si ramuri de activitate;

Cota produselor finite in total exporturi;

Cresterea ponderii exportului in PIB;

Ponderea produselor scientointensive in volumul total al productiei;

Rata de crestere a exporturilor romanesti pe principalele piete de desfacere

raportata la cresterea totala a vinzarilor pe pietele respective;

Cota principalelor produse autohtone pe segmentele pietei romanesti.

Obiective

1 Imbunatatirea mediului de afaceri, pentru a intensifica activitatea de investitii in

economie

2 Promovarea IMM-urilor, pentru a oferi noi oportunitati si a asigura o capacitate

mai inalta de adaptare a sistemului economic;

3 Sporirea eficientei intreprinderilor, pentru a consolida factorii endogeni ai

competitivitatii din nucleul economiei nationale;

4 Dezvoltarea sferei de cercetare si inovare;

5 Dezvoltarea infrastructurii fizice, pentru diminuarea costurilor de producere.

Programe si masuri

1 Imbunatatirea mediului de afaceri

La moment, economia moldoveneasca este caracterizata de o productivitate scazuta a muncii, decapitalizare, orientarea catre sectoare cu valoare adaugata redusa si un ritm scazut de creare a locurilor de munca. Depasirea acestei situatii presupune actiuni concrete in mai multe directii, dar principala directie strategica la nivelul de politici este imbunatatirea mediului de afaceri. Fiind putin atractiva din punct de vedere al resurselor naturale si marimii pietei interne, Romania, poate sa atraga investitii straine, in  primul rind, prin intermediul unor factori institutionali si politici mai avantajosi comparativ cu alte tari din regiune. Ca actiune primordiala in acest scop este necesara intensificarea reformarii cadrului regulatoriu, aceasta urmind sa contribuie semnificativ la sporirea investitiilor locale si straine, la cresterea si reabilitarea stocului de capital al economiei.

Programe si masuri esentiale:

i) Continuarea si accelerarea reformarii cadrului de reglementare a afacerilor:

. Simplificarea si optimizarea in continuare a reglementarilor existente in initierea, desfasurarea si lichidarea afacerii;

. Crearea "ghiseelor unice" in activitatea tuturor autoritatilor publice;

. Crearea si promovarea sistemelor nationale de plata electronica, care ar permite achitarea impozitelor si taxelor, precum si a bunurilor si serviciilor, prin mijloace electronice;

. Desfasurarea unei analize cost-beneficii (analiza impactului regulatoriu) anterior introducerii reglementarilor aditionale;

. Analiza periodica (trienala) a situatiei regulatorii.

ii) Imbunatatirea infrastructurii calitatii:

. Accelerarea procesului de ajustare a sistemului MSTQ la cel international si stabilirea unui cadru adecvat de evaluare a calitatii produselor autohtone;

. Consolidarea capacitatilor institutionale in domeniul standardizarii, acreditarii, asigurarii conformitatii, metrologiei si supravegherii pietei si integrarea institutiilor relevante in structurile europene (EA, CEN, CENELEC si ETSI);

. Determinarea domeniilor/produselor prioritare pentru sustinerea de catre stat a modernizarii si reutilarii laboratoarelor de verificare a calitatii produselor;

. Reutilarea si pregatirea laboratoarelor de incercari a produselor pentru acreditarea lor ulterioara de catre structurile UE;

. Accelerarea procesului de conversiune a standardelor obligatorii in standarde voluntare si reglementari tehnice obligatorii;

. Dezvoltarea si modernizarea bazei nationale de etaloane compatibile cu cerintele Uniunii Europene;

. Dezvoltarea mecanismului de protectie a consumatorilor si sporirea capacitatilor institutionale pentru aplicarea acestuia.

iii) Extinderea exportului de marfuri si servicii, in special pe pietele UE:

. Identificarea potentialelor nise de avantaj competitiv si elaborarea unui ghid al activitatilor cu valoare adaugata inalta;

. Dezvoltarea factoringului si a altor instrumente financiare pentru intensificarea exportului;

. Intensificarea relatiilor comerciale in cadrul initiativelor regionale de cooperare (ex. Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-est, CEFTA, GUAM, CEMN, etc.);

. Valorificarea deplina a oportunitatilor oferite de sistemul GSP+, Preferintele Comerciale Autonome si, ulterior, negocierea unui Acord de Comert Asimetric cu UE;

. Simplificarea si eficientizarea in continuare a procedurilor vamale si administrative in scopul reducerii complexitatii si timpului necesar pentru efectuarea operatiunilor de import si export;

. Consolidarea cadrului legislativ normativ si de reglementari specifice domeniului tehnologiilor informationale si de comunicatii in scopul promovarii economiei si comertului electronic.

iv) Atragerea investitiilor, in special a celor straine directe:

. Intensificarea activitatilor bilaterale si negocierilor directe pentru atragerea subsidiarelor unor mari companii in economia Republicii Moldova;

. Instruirea personalului "de prima linie" (serviciile vamal, de graniceri, de imigrare, etc.) in relatie cu clientii;

. Promovarea oportunitatilor investitionale prin asigurarea accesului investitorilor la zone economice libere, parcuri industriale si inovationale, etc.

. Largirea spectrului obiectelor investitionale care pot forma portofoliul fondurilor de investitii;

. Incurajarea crearii parteneriatelor public-private pentru finantarea proiectelor investitionale.

v) Respectarea principiilor concurentei oneste:

. Elaborarea unei definitii clare a ajutorului de stat, a tipurilor de ajutor de stat (subsidii, subventii, scutiri fiscale, etc.) si stabilirea unor reguli precise de stabilire a politicii de ajutor de stat;

. Eliminarea treptata a subventiilor economic si financiar neargumentate cu scopul respectarii concurentei echitabile pe piata;

. Restructurarea, comercializarea sau lichidarea companiilor care nu pot obtine rezultate pozitive din activitatea operationala;

. Evitarea crearii si functionarii monopolurilor, cu exceptia celor naturale.

vi) Reformarea si stimularea dezvoltarii pietei financiare:

. Aplicarea principiilor general acceptate aferente accesului institutiilor financiare bancare si non-bancare straine care se conformeaza testelor de "potrivit si adecvat" pe piata financiara a Republicii Moldova;

. Ajustarea legislatiei interne privind piata valorilor mobiliare la directivele specializate ale Uniunii Europene si la Standardele IOSCO;

. Crearea si consolidarea capacitatilor organului cu competente de reglementare a intregului segment de servicii financiare non-bancare;

. Perfectionarea infrastructurii pietei de capital prin stimularea aparitiei noilor institutii investitionale, asa ca: fondurile mutuale de investitii si specializate, fondurile nestatale de pensii, fondurile inovationale si venture, companii de asigurari, companii de underwriting, organizatii de consultanta financiara etc;

. Diversificarea instrumentelor financiare si stimularea emisiunilor de valori mobiliare, inclusiv a obligatiunilor (atit de catre societatile comerciale, cit si de organele administratiei publice locale).

2 Promovarea IMM-urilor

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) constituie un element important in asigurarea unei cresteri economice durabile si generarea noilor locuri de munca, unul din semnele viabilitatii economiei fiind diversificarea si largirea continua a sectorului IMM. In acest context, obiectivul general al acestui component al strategiei constituie consolidarea competitivitatii Intreprinderilor Mici si Mijlocii existente si stimularea sporirii numarului acestora.

Programe si masuri esentiale:

i) Facilitarea accesului IMM la resursele financiare:

. Crearea Organizatiei pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, consolidarea capacitatilor institutionale ale acesteia, asigurarea transparentei si responsabilitatii in acordarea si utilizarea fondurilor;

. Dezvoltarea sistemului capitalului de risc;

. Elaborarea schemelor de stimulare a investitiilor in intreprinderile mici si mijlocii din Republica Moldova de catre muncitorii emigranti, inclusiv prin instruirea in materie de promovare a afacerilor;

. Incurajarea lansarii schemelor de creditare a intreprinderilor mici si mijlocii pe termen lung, inclusiv atragerea liniilor de credit de la institutiile financiare internationale si a granturilor de la donatorii straini.

ii) Sustinerea crearii si dezvoltarii IMM, in special prin sporirea accesului la informatie, educatie si prestarea serviciilor de consultanta:

. Consolidarea retelei prestatorilor de servicii in afaceri ce ofera consultanta si instruire antreprenoriala;

. Integrarea componentei IMM in programele de dezvoltare regionala;

. Aplicarea schemelor de sprijin informational si consultativ in demararea afacerii, in special pentru asemenea categorii ale populatiei ca femeile si tinerii;

. Formarea si dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in cadrul invatamintului secundar profesional si mediu de specialitate si perfectionarea mecanismului de instruire profesionala continua a specialistilor si adultilor.

iii) Cresterea capacitatii IMM de a face fata presiunilor concurentiale pe piata europeana si interna:

. Incurajarea IMM in implementarea sistemelor de management conform standardelor internationale ISO seria 9000 si 22000;

. Stimularea companiilor in implementarea sistemelor de management de mediu care ar fi in concordanta cu ISO 14000 sau cu sistemele de eco-management si audit de mediu (EMAS);

. Determinarea metodelor de evaluare si comparare a competitivitatii internationale a Republicii Moldova, inclusiv a IMM-urilor, pe baza unui set riguros de criterii si indicatori cantitativi si calitativi;

. Incurajarea instruirii managerilor intreprinderilor mici si mijlocii in operatiuni de export, inclusiv prin transfer international de experienta si cunostinte;

. Stimularea si aclamarea publica a companiilor capabile de a substitui produsele importate in masa.

iv) Consolidarea dialogului public-privat:

. Stabilirea dialogului permanent dintre Guvern si asociatiile nationale ale antreprenorilor si intreprinderile mici si mijlocii, inclusiv prin intermediul Consiliului National al intreprinderilor mici si mijlocii;

. Identificarea de comun cu sectorul privat a metodelor si schemelor de stimulare a relatiilor de contractare si subcontractare a micilor intreprinderi din sectoarele strategice cu un potential de crestere de catre intreprinderile mari.

3 Sporirea eficientei intreprinderilor

Nucleul unei economii competitive este compus din companii eficiente, capabile sa reziste concurentei din partea competitorilor straini, atit pe piata interna, cit si pe cele externe. Sursa principala a competitivitatii este productivitatea muncii, care la rindul sau depinde de o serie de factori, principalii fiind: 1) calificarea si sanatatea fortei de munca, si 2) practicile manageriale.

Programe si masuri esentiale

i) Ameliorarea calificarii si conditiilor de munca a angajatilor:

. Modernizarea curriculei si dotarea cu echipament performant de instruire practica in sistemul educatiei vocationale si superioare, in primul rind, in specialitatile tehnice si tehnologice;

. Imbunatatirea conditiilor de munca si a securitatii angajatilor in cadrul companiilor;

. Incurajarea unor bune relatii patron-salariat si stimularea unei responsabilitati sociale corporative mai inalte.

ii) Imbunatatirea practicilor manageriale:

. Promovarea principiilor de management al calitatii si stimularea procesului de certificare a sistemelor de management al calitatii la nivel de companie, conform cerintelor standardelor internationale ISO seria 9000;

. Continuarea procesului de restructurare a sectorului public al economiei, inclusiv prin privatizarea companiilor publice ineficiente;

. Sporirea responsabilitatii manageriale in fata actionarilor si asociatilor;

. Promovarea si implementarea pe scara larga a culturii moderne de afaceri, inclusiv a principiilor de responsabilitate sociala corporativa in activitatea de business.

4 Dezvoltarea sferei de cercetare si inovare

Dezvoltarea economiei durabile, bazate pe cunoastere si inovare, poate avea success numai daca va fi asigurata de un suport stiintific in realizarea prioritatilor nationale, care, la rindul sau, presupune crearea conditiilor favorabile intru extinderea investigatiilor stiintifice pentru acoperirea necesitatilor economiei in cercetari concrete, sporirea nivelului si eficientei stiintifice. Deoarece activitatea de inovare reprezinta factorul determinant in asigurarea competitivitatii la orice nivel: intreprindere, sector, regiune, tara, crearea infrastructurii inovationale si de transfer tehnologic devine un imperativ al dezvoltarii social-economice nationale. Una dintre formele principale de promovare a politicii de stat in sfera stiintei si inovarii vor fi programele de stat si proiectele de transfer tehnologic, care se vor selecta si finanta prin concurs anuntat public, in baza expertizei, efectate de experti independenti.

Programe si masuri esentiale:

i) Consolidarea capacitatii de inovare si modernizare tehnologica:

. Crearea si promovarea mecanismelor eficiente de absorbtie a tehnologiilor avansate;

. Optimizarea sferei stiintei si inovarii prin crearea clusterelor stiintifice, platformelor stiintifice si axarea potentialului intelectual si tehnico-experimental pe solutionarea problemelor relevante ale economiei nationale si cercetarea in beneficiul IMM-urilor;

. Consolidarea bazei tehnico-materiale a institutiilor stiintifice;

. Consolidarea sistemului national de cercetare stiintifica, inclusiv prin stimularea participarii organizatiilor din sfera de cercetare si inovare in activitatile de cercetare-dezvoltare si integrarea in principalele programe europene si internationale de cercetare (FP7, EUREKA, COST, GEANT, CRDF, STCU);

. Promovarea cercetarii si inovarii prin intermediul parcurilor stiintifico-tehnologice si a incubatoarelor de inovare si implementarii rezultatelor cercetarii stiintifice si tehnologice nationale si straine in activitatea economica;

. Organizarea centrelor si laboratoarelor stiintifice de excelenta;

. Introducerea indicatorilor de inovatie in sistemul statistic national;

. Promovarea accesului la resurse financiare in domenii tehnologic intensive, in special prin instrumentele financiare alternative ("angels investors", "capital seminal",micro-credite etc.);

. Stabilizarea si dezvoltarea potentialului stiintific inovativ si managerial uman, prin crearea mecanismelor juridice si economice de sporire a motivarii cercetatorilor si inovatiilor si de facilitare a accesului la infrastructura de inovare.

5. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE

Factori de competitivitate

Cresterea economica durabila si imbunatatirea standardului de viata al populatiei sunt determinate de dezvoltarea competitivitatii economiei in contextul provocarilor mondiale (globalizarea economiei, deschiderea pietelor internationale, schimbarile tehnologice rapide), provocari ce trebuie sa fie transformate in oportunitati de catre economia romaneasca. Analiza factorilor de competitivitate si identificarea problemelor cu care se confrunta Romania, in scopul gasirii solutiilor optime pentru rezolvarea acestora, reprezinta o necesitate pentru evaluarea potentialului economic viitor al tarii.

Studiul asupra competitivitatii statelor lumii efectuat de World Economic Forum (WEF), situeaza Romania in 2005 pe pozitia 67 din 117 tari analizate (cu punctaj 3,67), in scadere fata de anul precedent, cand ocupa locul 63 din 104 tari analizate (punctaj 3,86) si in urma noilor state membre, dar si a altor tari candidate ca Bulgaria (locul 58) si Turcia (locul 66). World Economic Forum realizeaza analiza competitivitatii pe baza a trei factori: tehnologia, cadrul institutional si mediul macro-economic. Raportul asupra Competitivitatii Globale - World Economic Forum, 2003 si 2004 (pentru care sunt disponibile date) situa Romania pe pozitia 55 in ceea ce priveste tehnologia, 58 din punct de vedere al mediului macro-economic si 67 din punct de vedere al cadrului institutional, din 80 de tari analizate, ceea ce demonstreaza necesitatea unor imbunatatiri majore in aceste domenii. In ultimii cinci ani Romania a inregistrat o stabilitate macroeconomica, esentiala pentru dezvoltarea durabila a tarii, marcata de o crestere consistenta a PIB, bazata pe investitii, exporturi si mai putin pe consum. Contributia domeniilor economice in structura produsului intern brut releva o imbunatatire a proportionalitatii acestora dar si o evolutie catre structuri moderne, caracteristice economiilor dezvoltate.

Trebuie mentionat ca datorita reformelor sale structurale, economia romaneasca are in prezent capacitatea de a raspunde cerintelor pietei, valorificand in timp real oportunitatile mediului economic international.

Cresterea economica sustinuta, cu un ritm mediu anual de 6,1% in perioada 2001-2004, s-a datorat cresterilor anuale in constructii (8,2%), industrie (5,2%) si servicii (5,5%). In 2005, cresterea PIB a fost de numai 4 %; jumatate din nivelul anului 2004 (+ 8,3%), fapt datorat in special declinului in agricultura, a unui ritm mai scazut de crestere in sectoarele industriale, dar a unei cresteri semnificative in constructii (+ 9,9%) si servicii (+8,1%); acestea doua din urma au contribuit cu 54,8% la formarea PIB.

Un indicator pozitiv al schimbarilor structurale din Romania, este cresterea constanta a ponderii sectorului privat in PIB, care a ajuns la 70,8% in 2004, fata de 63,7% in 1999. In ciuda progresului substantial din ultimii ani, Romania se afla inca in urma competitorilor europeni din punctul de vedere al dezvoltarii economice, fapt ilustrat si de nivelul PIB la PPC, care este in jur de 50% din PIB-ul noilor state membre si de aproximativ 40% din cel al celor mai slab dezvoltate tari din UE-15 (Grecia, Portugalia). De asemenea, nivelul PIB pe locuitor (la standardul paritatii de cumparare) se situeaza in 2004 la doar o treime din media UE-25.

Evolutia productivitatii muncii (PIB la paritatea puterii de cumparare/persoana ocupata) a inregistrat un tendinta pozitiva dar insuficienta, crescand de la 27,9% in 2000 la 35,3% in 2004 din productivitatea medie inregistrata de UE-25. Productivitatea muncii in industrie a crescut cu 11,6% pe an in perioada 2000-2003, procent superior fata de multe alte tari din regiune, precum Polonia (9,8%), Cehia (7,7%), Ungaria (8,9%) (Sursa: Buletinul Statistic CANSTAT 2003-2004). Desi acest indicator a avut o evolutie pozitiva, tendinta pastrandu-se si in 2004 (11 %), Romania se situeaza in urma mediei tarilor UE, inclusiv a unor tari din regiune, pentru majoritatea activitatilor economice. Cresterea productivitatii depinde atat de dezvoltarea tehnologica, realizata prin investitii tangibile (echipamente, tehnologii noi) si intangibile (licente, brevete, marci si know-how), cat si de cresterea calitatii produselor, a marketingului si a aplicarii rezultatelor cercetarii-inovarii, dar si de alte surse ce determina cresterea valorii adaugate.

Costul scazut al fortei de munca este o sursa importanta a avantajului competitiv dar acesta se afla in scadere progresiva, determinand stimularea cercetarii si inovarii autohtone, ca principala directie de actiune, fapt ce va aduce rezultate benefice precum reducerea importurilor de tehnologii si echipamente, si cresterea valorii adaugate brute a produselor atat pentru piata interna, cat si pentru export.

Continuarea privatizarii intreprinderilor de stat din economie conduce la intarirea disciplinei financiare si la diminuarea arieratelor, restructurarea intreprinderilor, reducerea costurilor de productie si cresterea calificarii profesionale a salariatilor. De aceea acest proces a fost intensificat in ultimii ani in Romania, o mare parte a industriei prelucratoare si a distributiei de gaze si energie electrica fiind deja privatizata.

Motoarele cresterii economice din ultimii ani au fost reprezentate de export si de investitii. Exportul Romaniei, bazat in proportie de cca 98% pe industrie, a avut o evolutie pozitiva in perioada 2000-2004, depinzand insa in mare masura de produse cu valoare adaugata scazuta. Cel mai mare volum de exporturi s-a inregistrat in industria textila, unde este predominanta productia in lohn, urmata de industria metalurgica cu oteluri inferioare si mai putin oteluri speciale.

S-au inregistrat progrese si in exportul de produse cu valoare adaugata ridicata, produse cum ar fi industria de echipamente (aparate radio, televiziune si comunicatii), industria de masini si aparate electrice si industria mijloacelor de transport (in special automobile).

Cresterea competitivitatii produselor romanesti se reflecta in schimbarea structurii exportului de produse ale industriei prelucratoare (analiza a fost facuta fara industria alimentara). Astfel, in perioada 1999-2004, s-a diminuat atat ponderea exportului de resurse, de la 16,1% la 15,6%, cat si a produselor de joasa tehnologie de la 49,6% la 43,1%, in timp ce ponderea produselor de tehnologie medie a crescut simtitor de la 16,1% la 22,3%, iar a celor de inalta tehnologie de la 2,5% la 5%. Volumul exportului a crescut permanent in aceasta perioada, aproape dublandu-se in 2005 fata de anul 2000 (de la 11,273 mil Euro in 2000 la 22,255 mil Euro in 2005).

In ceea ce priveste importurile, ponderea produselor de inalta si medie tehnologie este aproximativ egala cu cea a produselor de joasa tehnologie. Aceasta demonstreaza faptul ca in mare parte, Romania importa tehnologii si numai in mica masura acestea sunt create la nivel national, deci atunci cand este disponibila, inovarea autohtona este greu de promovat si transferat catre firmele productive. Se poate afirma ca, in mare masura, produsele romanesti oferite la export sunt competitive prin cost si nu prin inovare.

Investitiile reprezinta o forta motrica importanta pentru dezvoltarea economica. Investitiile straine directe pot conduce la o crestere substantiala a productivitatii prin faptul ca aduc atat tehnologie, cat si cele mai bune practici. In anul 2004 s-a inregistrat o crestere a investitiilor straine directe (ISD), acestea totalizand 4,098 mil. Euro (conform balantei de plati a Bancii Nationale a Romaniei), ceea ce reprezinta o crestere cu peste 111% fata de anul 2003. Astfel, Romania a reusit sa micsoreze decalajul si sa devina mai competitive fata de alte tari din Europa Centrala si de Est in atragerea investitiilor straine directe. Crestere mentionata a ISD s-a datorat, in special, investitiilor semnificative din tranzactiile de privatizare (Petrom cu OMV), majorarilor de capital (Dacia - Renault in industria automobilelor, ISPAT - SIDEX in industria otelului, Michelin in industria anvelopelor, Carpatcement in industria materialelor de constructii), investitiilor noi de tip green field cum ar fi Holzindustrie Schweighofer (industria lemnului), Saint Gobain (industria sticlei), YKK (accesorii pentru imbracaminte), Lek Farmatech (industria farmaceutica), precum si investitiilor noi de tip brown field ca Roti Auto SA (industria anvelopelor). Interesul partenerilor externi pentru Romania ca destinatie a investitiilor straine directe se reflecta si in cresterea cu 54% a numarului societatilor comerciale cu capital strain inregistrate in anul 2004, comparative cu 2003, cea mai mare pondere a acestora fiind in industrie (58,7%). Orientarea investitorilor straini catre industrie, se datoreaza in special avantajelor oferite de Romania in acest domeniu (pretul terenului redus comparativ cu alte tari din regiune, forta de munca ieftina si calificata in domeniul industrial, capacitati de productie, traditie). Pe de alta parte, cresterea ISD a fost afectata in mare masura de gradul de dezvoltare a infrastructurii de transport, comunicatii si energetice, care nu se ridica la nivel european. Un element determinant in cresterea investitiilor straine directe si a celor autohtone, il reprezenta existenta unui mediu de afaceri stabil si predictibil. In vederea realizarii acestui deziderat, s-au elaborat planuri de actiune anuale pentru eliminarea obstacolelor administrative pentru mediul de afaceri, iar implementarea acestora a condus la simplificarea procedurilor legale si administrative pentru start up-uri, dezvolarea concurentiala in afaceri, si eficientizarea proceselor de autorizari si aprobari. Astfel, procesul de inregistrare a unei societati cu raspundere limitata implica in prezent 5 autorizatii pe baza declaratiilor pe proprie raspundere si in general dureaza 3 zile, ceea ce plaseaza Romania deasupra mediei tarilor candidate si a noilor state membre UE.

Una dintre problemele cu care se confrunta micii investitori, in special romani, este accesul redus la finantare, fiind necesara dezvoltarea unui mediu favorabil finantarii afacerilor in conditii de piata competitiva, crearea fondurilor de garantare si co-garantare si stimularea altor instrumente financiare precum capitalurile de risc, care sa sustina intreprinderile. Competitivitatea economica este determinata de calitatea produselor si serviciilor. La nivel national eforturile au fost concentrate pe transpunerea regulamentelor europene in legislatia interna si pe asigurarea conditiilor de implementare la nivelul cerintelor si exigentelor comunitare. In plus, cadrul legislativ a fost imbunatatit prin adoptarea legilor privind evaluarea conformitatii produselor si prin dezvoltarea infrastructurii institutionale in ceea ce priveste standardizarea nationala, metrologia, laboratoare si acreditarea institutiilor de certificare si inspectie. Implementarea standardelor europene si instituirea unui sistem national de evaluare a conformitatii produselor, eficient, competent, transparent si deci credibil, contribuie semnificativ la accesul produselor romanesti pe piata unica si ofera oportunitati mediului de afaceri din Romania pentru a-si imbunatati pozitia la nivel international. Extinderea permanenta si sustinuta a pietei tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC) este un factor important ce contribuie la dezvoltarea infrastructurii informationale si la cresterea concurentei. Conform ultimului studiu EITO (European Information Technology Observatory) Romania inregistreaza una dintre cele mai mari dinamici la nivel regional. Cu toate acestea, cheltuielile totale cu TIC, ca si procent din PIB, reprezinta mai putin de jumatate din media UE-15, respectiv 3%. Liberalizarea pietei de comunicatii si inlaturarea monopolului Romtelecom pe piata telefoniei fixe, au determinat cresterea numarului de furnizori de retele si de servicii de comunicatii electronice care activeaza pe piata. Rata de penetrare a telefoniei mobile a inregistrat in perioada 2000-2004, o crestere de 50% anual, ramanand totusi sub media UE-25 (83%).

In privinta dotarilor cu PC-uri si a penetrarii acestora, se remarca o evolutie ascendenta, cu o rata medie anuala de crestere a vanzarilor de peste 50%, rata de penetrare (12 PC-uri/100 locuitori la sfarsitul anului 2004), situandu-se totusi, sub media UE-15 (aprox. 40 PC-uri/100 locuitori). Numarul de utilizatori Internet a crescut, dar rata de penetrare a internetului ramane inca redusa, mai ales in zonele rurale, unde pretul de acces este mai ridicat. Scaderea costului broadband de acces la Internet, cresterea concurentei in randul

furnizorilor de Internet si consolidarea culturii in domeniu, reprezinta avantaje comparative pentru evolutia economica a tarii, coroborata cu evolutia ascendenta a industriei de software.

Dezvoltarea societatii informationale in Romania a fost accentuata prin crearea, incepand cu anul 2001, a cadrului legal pentru sprijinirea dezvoltarii aplicatiilor e-guvernare si e-business. Incepand cu anul 2003 bancile au dezvoltat programe pentru efectuarea platilor prin mijloace electronice si s-a inregistrat o crestere a utilizarii cardurilor. Evolutia pozitiva a sectorului de tehnologie a informatiei a determinat World Economic Forum in Raportul Global privind Tehnologia Informatiei 2004-2005, sa situeze Romania pe locul 53 din 104 tari, in crestere fata de anul 2003, cand se afla pe locul 61 din 102 tari.

In Romania, activitatea de cercetare, dezvoltare si inovare (CDI) se bazeaza pe o traditie valoroasa, acoperind in prezent peste 50 de domenii stiintifice si tehnologice specifice si mentinand un nivel annual relativ stabil al activitatii si rezultatelor. Activitatile de cercetare-dezvoltare continua sa se desfasoare, in cea mai mare parte, in sectorul public (peste 60%). Una dintre principalele probleme ale acestui domeniu este finantarea insuficienta (0 % din PIB in 2004) de care beneficiaza doar 10% din firmele inovatoare. Acestea din urma au cheltuit pe inovare, in 2004, cca. 3% din cifra de afaceri, din care: 24 % pentru CD, 53,4% pentru achizitionarea de echipamente si doar 6,6% pentru brevete si licente. Infrastructura de CD este invechita, decalajele dintre echipamentele existente si standardele actuale fiind de 5-10 ani. O alta problema majora este legatura slaba dintre cercetare si economie si capacitatea relativ redusa de valorificare a rezultatelor cercetarii (aplicabilitate economica si comerciala). S-au facut primii pasi pentru realizarea infrastructurii de transfer tehnologic si inovare prin constituirea centrelor de transfer tehnologic, de informare tehnologica, a incubatoarelor de afaceri inovative, a oficiilor de legatura cu industria, parcurilor stiintifice si tehnologice, precum si centrelor de excelenta, rezultatele fiind insa insuficiente.

Calitatea instruirii si dobandirea unor noi abilitati de catre forta de munca sunt factori importanti de competitivitate. Din punct de vedere al educatiei, in Romania s-a inregistrat o crestere permanenta a ponderii populatiei active cu studii medii (70 % in anul 2003), mai mare chiar decat in multe tari europene. Din pacate, ponderea absolventilor cu studii superioare, desi cu tendinta de crestere (10 % in 2004) este mai scazuta fata de media UE-25 de 21,9%. In ceea ce priveste educatia continua si formarea profesionala, oferta de instruire se concentreaza in special pe programe de aptitudini generale (utilizare computer, limbi straine, contabilitate etc.) si mai putin pe aptitudini specifice. Procentul celor care urmeaza acest tip de educatie este in Romania de 1 %, adica de cca. 6 ori mai mic decat cel din UE-25, de 9 %.

Dezvoltarea sectorului energetic, ca infrastructura de baza a economiei nationale, asigura necesarul de energie a tarii si furnizeaza excedente pentru export, prin interconectarea la retelele europene. In ceea ce priveste dezvoltarea pietei de energie, gradul de deschidere al pietei este, incepand din 2005, de 82,3%, ceea ce a determinat cresterea numarului de consumatori eligibili. In ceea ce priveste piata gazelor naturale, a

continuat liberalizarea acesteia prin majorarea gradului de deschidere la 50% incepand cu 1 ianuarie 2005. Problemele care afecteaza acest sector sunt intensitatea energetica ridicata, ce poate deveni un handicap pentru competitivitatea economica in contextul cresterii preturilor la energie si impactul negativ asupra mediului al capacitatilor de generare a energiei in special al instalatiilor mari de ardere.

Pentru a sprijinirii utilizarea surselor regenerabile de energie, care ofera un avantaj competitiv pe termen lung, a fost emis un pachet legislativ in vederea dezvoltarii pietei de certificate verzi (deschisa in luna noiembrie 2005.

Sectorul IMM este un sector dinamic, cu mare capacitate de adaptare la cerintele pietei, ce determina crearea de noi locuri de munca si absorbtia fortei de munca disponibilizata din celelalte sectoare ale economiei. Numarul de IMM-urilor private active a crescut in 2004 cu 27%, iar numarul de angajati cu 10,5% fata de anul 2000, ceea ce demonstreaza existenta unui spirit intreprinzator, care necesita, insa, mai multa educatie economica si cunoasterea potentialului pietei, in special in sfera serviciilor.

Turismul are un mare potential de dezvoltare in Romania, chiar daca ponderea sa in PIB este de circa trei ori mai mica decat in tari in care turismul este un sector economic important (Spania, Italia, Grecia). Cresterea investitiilor in infrastructura de turism creaza conditiile pentru dezvoltarea unui turism modern, dar necesita in continuare actiuni sustinute de promovare la nivel international.

6. Factorii care influenteaza imbunatatirea calitatii produselor

La imbunatatirea calitatii produselor concura in principal urmatorii factori:

nivelul calitativ al produselor;

ritmicitatea proceselor de productie;

aspectele psihosociale si de cointeresare materiala;

documentele tehnice.

6.1 Nivelul calitativ al produselor

a. Asimilarea de produse noi. Aceasta presupune cercetari stiintifice si studii tehnico-economice in unitati de cercetare si in laboratoare. Scopul acestor studii si cercetari este:

sa aduca produselor un grad de utilitate sporit, comoditate, confort, aspect si finisare imbunatatita;

sa optimizeze efortul producatorului, prin inlocuirea unor materii prime deficitare, cu altele mai usor de procurat, daca se poate si mai ieftine

b. Folosirea tehnologiilor avansate. Acestea vor permite valorificarea

superioara a materiilor prime, marirea gamelor de produse, cresterea eficientei prin economisirea unui fond de timp important.

c. Automatizarea si specializarea proceselor de productie.

Automatizarea este importanta in procesele de product ie care permit o executie rapida a produselor, precum si in procesele cu parametrii in limite restranse si cu erori mici.

Specializarea proceselor  de productie mareste calitatea produselor,

deoarece

acelasi produs obtinut in timp mai lung, se poate cunoaste mai bine si se poate imbunatat ii calitativ;

- poate creste calitatea muncii personalului (se primeste dexteritate, rapiditate in executie);

- se poate cunoaste mai bine comportarea produselor la exploatare si se pot lua masuri rapide pentru obtinerea unor produse conform cerintelor.

d. Controlul tehnic de calitate, modern si eficace.

Calitatea produselor se realizeaza de la concept ie la service. Din acest motiv, este necesar un control sever in toate etapele de obt inere al produsului, inclusiv in perioada termenului de garant ie al produsului. Acest control sta la baza controlului modern, numit 'control total al calitatii si are urmatoarele principii:

- calitatea trebuie condusa si coordonata de la proiectare la service;

activitatea de control trebuie sa se desfasoare pe trei planuri: in fazele de pregatire a fabricatiei, asupra produsului finit si la comportarea produsului in exploatare;

sa se efectueze un control riguros asupra materiilor prime care trebuie sa corespunda normelor in vigoare;

depistarea metodelor de crestere a durabilitat ii produselor;

- stabilirea celor mai eficiente metode de verificare a calitatii produselor finite.

Principiile aratate urmaresc prevenirea la timp a defectelor, in scopul

obtinerii unor produse in calitatea ceruta de consumatori.

e. Sistemul informational eficient referitor la comportarea in exploatare a produselor. Compartimentelor de conceptie si proiectare trebuie sa li se furnizeze la timp toate informatiile referitoare la modul in care produsele in exploatarea lor, indeplinesc cerint ele beneficiarilor. Informatiile se culeg de la unitatile de service, de la reclamatiile sau propunerile beneficiarilor, din studii de marketing.

6.2 Ritmicitatea proceselor de productie

Daca nu se produce ritmic, munca in asalt permite anumite 'concesii' care au efect distructiv asupra calitatii. Ritmicitatea poate fi asigurata prin pregatirea productiei (lansarea la timp a documentatiei, existenta utilajelor), precum si prin aprovizionarea la timp si in cantitate suficienta cu materii prime si materiale.

6.3 Aspectele psihosociale s i de cointeresare materiala

Fiecare salariat trebuie sa simta responsabilitatea (prin atributiile pe care le are), in realizarea unor produse de calitate si sa cunoasca legaturile functionale intre partea sa de munca si cea a celorlalti. Pe de alta parte, salarizarea si premierea va trebui sa se negocieze conform cantitatii si calitat ii muncii depuse de fiecare, pentru a constitui un real stimulent in desfasurarea activitatii.

6.4 Documentele tehnice pe baza carora se vor realiza produsele vor trebui respectate  si aliniate pe cat posibil la nivelul standardelor europene si internationale, pentru a se putea rezista pe piata concurentiala.

Investitiile straine directe, motorul cresterii economice

Romania, cu 10% mai multe investitii straine atrase in 2008
BCR: Dobanda-cheie va ramane 9 % pe fondul inaspririi conditiilor de acordare a creditelor in valuta
'Aprecierea leului tempereaza inflatia in aprilie sub 8,5%'

'Avand in vedere valoarea ridicata inregistrata de investitiile straine directe in primele doua luni din 2008 (1 miliarde euro) si perspectivele bune pentru restul anului, am revizuit in crestere estimarea pentru finalul anului la 7,8 miliarde euro. Estimarea se bazeaza si pe veniturile care se pot incasa in anul 2008 in urma privatizarii unui numar de aproximativ 60 de societati comerciale de stat', se arata in raportul de cercetare al BCR, publicat luni. In acelasi raport se mai arata ca impozitele indirecte colectate la bugetul general consolidat deja au crescut cu 80,3% in trimestrul I, putand furniza un sprijin important cresterii economice. Analistii BCR vad rata anuala a inflatiei sub 8 % in aprilie, ca urmare a aprecierii lunare a leului si a unei evolutii relativ favorabile a preturilor administrate. In raport este explicata evolutia cursului de schimb din luna aprilie, marcata prin fluctuatii semnificative, cu o apreciere importanta inainte de sarbatorile de Pasti determinata de factori locali (vanzari de valuta efectuate de agentii economici pentru plata impozitelor la stat si remiteri ale angajatilor din afara Romaniei), dar si cu o corectie puternica determinata inclusiv de factori internationali la finele lunii. 'BNR ar putea mentine dobanda de politica monetara la 9 %. In acelasi timp, nu excludem o crestere a gradului de restrictivitate a politicii monetare prin unele masuri indreptate impotriva creditelor in valuta in mijlocul crizei financiare internationale', este parerea specialistilor BCR in problema dobanzii de politica monetara.

Deficitul de cont curent a incetinit semnificativ in primele doua luni

Deficitul de cont curent a fost de 2,2 miliarde euro in ianuarie - februarie, in crestere cu numai 5,6% fata de perioada corespunzatoare a anului anterior, se arata in raport. In urma analizei datelor aferente lunii februarie, analistii BCR atrag atentia ca deficitul de cont curent a scazut cu 4,2%. Acest lucru se datoreaza evolutiei balantei comerciale, care a inregistrat o performanta considerabil imbunatatita in ultimele luni, iar februarie a fost a treia luna la rand in care ritmul de majorare a exporturilor l-a depasit pe cel al importurilor. O eventuala mentinere a rezultatelor pozitive din primele doua luni ale anului in ceea ce priveste soldul balantei comerciale ar putea determina o reajustare in sensul scaderii previziunilor privind ponderea deficitului comercial in PIB. Asupra deficitului de cont curent analistii BCR atrag atentia asupra unor riscuri ce se pot manifesta in 2008 - adancirea deficitului balantei veniturilor ca urmare a iesirilor de dividende si a platilor de dobanzi, si o posibila incetinire a transferurilor curente nete ca urmare a sumelor repatriate din Romania de catre muncitorii straini pe fondul incetinirii economice a Italiei si a Spaniei, tari din care provin cele mai mari sume trimise in tara de angajatii romani. Transferurile curente nete, care includ remiterile romanilor din strainatate, au crescut cu 3 %. Intrarile totale de valuta au fost de 1,2 miliarde euro in primele doua luni, iar acestea au prevenit o depreciere si mai puternica a leului in contextual turbulentelor financiare importante pe plan international, se mai arata in raport.

Cursul de schimb a majorat inflatia peste 8 %, tot acesta o va tempera prin aprecierea leului

Rata inflatiei a atins 8,63% la finele trimestrului I, confirmand previziunile BCR publicate in raportul din luna februarie. Nivelul extrem de ridicat a fost determinat de cresterea tarifelor serviciilor ca urmare a deprecierii leului, scumpirea produselor alimentare in urma socului ofertei din agricultura si a deprecierii leului, majorarea pretului administrat al gazelor si un efect de baza. In luna aprilie rata inflatiei ar putea sa scada usor sub valoarea de 8 %, ca urmare a aprecierii lunare considerabile a leului si a unei evolutii relativ favorabile a preturilor administrate. Analistii BCR apreciaza ca presiunile inflationiste se vor mentine la un nivel destul de ridicat si in urmatoarele luni in contextul cresterii pretului petrolului si a alimentelor pe plan international. Acestia sunt de parere ca un element-cheie in reducerea inflatiei in a doua parte a anului va fi reprezentat de productia agricola interna.

BNR ar putea stopa ciclul de majorari succesive a dobanzii de politica monetara la 9 %

In opinia analistilor BCR, Banca Nationala a Romaniei ar putea hotari mentinerea dobanzii de politica monetara la 9 % in cadrul sedintei de astazi, banca centrala putand incheia aici ciclul succesiv de majorari ale dobanzii inceput in trimestrul IV din 2007. 'Consideram ca o majorare spre nivelul de 10% sau chiar peste acest nivel ar avea o eficienta marginala redusa. In conditiile in care dobanzile O/N se afla deja la un nivel cu 2 cifre, iar dobanzile interbancare pe termen de 3 luni depasesc frecvent 12%, o noua majorare a dobanzii de politica monetara nu ar avea un efect vizibil. In plus, ca urmare a unei intarzieri specifice importante in transmiterea politicii monetare, impactul maxim al unei noi majorari a dobanzii ar fi vizibil intr-un moment in care inflatia s-ar afla la un nivel considerabil mai redus decat nivelul din luna martie', se mai arata in raport. Readucerea inflatiei in interiorul benzii tintite nu este posibila doar prin actiunea politicii monetare, fiind necesar un mix de politici macroeconomice la care banca centrala va face in continuare apel in lupta sa impotriva inflatiei. Ca factori de risc la adresa inflatiei in acest an, in raport sunt mentionate presiunile externe in domeniul pretului energiei, evolutia cursului de schimb, presiunile salariale interne amplificate intr-un an electoral. Un an agricol bun pe plan intern ar putea creste autoconsumul pe seama recoltei obtinute in micile ferme, oferind Romaniei o anumita imunitate la socul indus de cresterea generalizata a pretului alimentelor pe plan international. In urma cresterilor succesive ale dobanzii-cheie au determinat majorari consistente ale dobanzilor practicate de bancile comerciale. Pe acest suport, analistii vor beneficia de o manifestare pentru deficitul de cont curent, prin diminuarea treptata a decalajului dintre investitii si economisire.
Actuala criza a pietelor globale ar putea ramane la cote ridicate pana spre mijlocul anului 2009, ceea ce induce un anumit grad de incertitudine privind impactul asupra economiei romanesti. Astfel nu excludem intarirea suplimentara a politicii monetare prin unele masuri administrative suplimentare pentru limitarea creditarii in valuta.

Analiza UniCredit: BNR ar putea creste dobanda cheie cu inca 0 %

Ponderea investitiilor straine directe in PIB va avea, pana in 2010, un ritm descrescator, ajungand la 3 %, fata de 4,5% in acest an, apreciaza analistii UniCredit. Acestia sunt de parere ca deficitul de cont curent se va adanci la 14 % din PIB in acest an, comparativ cu 13,9% din PIB in 2007. In 2009 si 2010 ar urma o temperare a deficitului, la 13,5% din PIB si, respectiv, 12,8% din PIB.Deficitul bugetar ar urma sa atinga in acest an nivelul de 3% din PIB, pentru ca in urmatorii doi ani sa se situeze la 2,9% din PIB si, respectiv, 2,7% din PIB. In ceea ce priveste inflatia medie pentru intervalul 2008-2010, analistii prognozeaza o reducere a acesteia la 3,8% la finele perioadei analizate, comparativ cu 7,4%, nivel anticipat pentru acest an.
Potrivit analistilor Unicredit, Banca Nationala a Romaniei (BNR) ar urma sa urce, in acest an, rata dobanzii de politica monetara cu inca 0,5 puncte procentuale, la 10%. In acelasi timp, economistii UniCredit sunt de parere ca banca centrala va trece la reducerea dobanzii anul viitor, scaderea preconizata fiind de un punct procentual, iar in 2010 dobanda va ajunge la 7,75%.

Concluzii

Desi dezvoltarea tuturor economiilor mari, de-a lungul secolului XX, este in mare parte rezultatul industrializarii, in special ca efect al expansiunii industriei si comertului produselor din sfera industriilor prelucratoare, este neindoielnic faptul ca impactul acesteia asupra dezvoltarii umane nu este limitat la productia de bunuri materiale: prin resursele umane, organizationale si infrastructura reclamate, industria prelucratoare a devenit, in toate statele dezvoltate, forta majora care se afla in spatele crearii societatilor moderne.

Evident, daca doreste sa progreseze, economia romaneasca nu va putea ignora, necesitatea revigorarii industriei prelucratoare, acest motor care, dupa cum insasi experienta mondiala o releva impinge societatea inainte, conferindu-i atributele modernitatii si bunastarii.

Gandind perspectivele reconfigurarii structurale a industriei romanesti in contextul mondial al globalizarii, trebuie sa se tina seama de faptul ca principala provocare a viitorului consta in maximizarea impactului industriei prelucratoare asupra dezvoltarii economiei generale, incluzand aici posibilitatea de a asigura un standard de viata mai ridicat, in special, datorita capacitatii de a furniza locuri de munca mai numeroase si mai bine retribuite - concomitent cu minimizarea impactului productiei si consumului asupra mediului natural.

Plaja de oportunitati:

Conditiile oferite de factori: pozitia Romaniei, sub aspectul factorilor de productie, cum sunt, forta de munca calificata sau infrastructura, absolut necesari pentru a concura in cadrul unei anumite industrii. Relatia calitate-costuri poate deveni pentru firmele romanesti o cale pentru cresterea competitivitatii, prin sporirea eforturilor in domeniul prevenirii defectelor. Costurile calitatii scad de la 20% pana la 2,5% pentru firmele care reusesc sa-si implementeze un sistem de TQM eficient. Drumul de la "lasa ca merge si asa" la "lucrul bine facut" trece prin etapa de certificare a firmelor de catre organismele acreditate, singurele in masura sa deschida accesul firmelor romanesti spre pietele Uniunii Europene.

Bibliografie

Eficientizarea economiei romanesti postsocialiste - N. G. Niculescu, I. D.

Adumitracesei, Editura Economica.

Progres tehnic, management modern, eficienta economica - N. G.

Niculescu, Steluta Buda, Editura Economica.

Competitivitatea intreprinderilor mici si mijlocii - Delia Popescu,

Editura Economica.