Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
Principii ale dezvoltarii intensive a productiei de legume ( zonarea, concentrarea si integrarea productiei, sisteme de cultura, exploatatii legumicole si dotarea tehnicomateriala)


Principii ale dezvoltarii intensive a productiei de legume ( zonarea, concentrarea si integrarea productiei, sisteme de cultura, exploatatii legumicole si dotarea tehnicomateriala)


Principii ale dezvoltarii intensive a productiei de legume ( zonarea, concentrarea si integrarea productiei, sisteme de cultura, exploatatii legumicole si dotarea tehnicomateriala)

Zonarea si microzonarea legumiculturii- Prin zonare se urmareste repartizarea teritoriala a culturilor legumicole in functie de cerintele plantelor fata de factorii pedoclimatici in primul rand dar si de conditiile social-economice ale fiecarui teritoriu, de sistema de masini si de posibilitatile de valorificare a productiei, astfel incat sa se obtina productii eficiente din punct de vedere economic. Zonele geografice sunt delimitate in functie de factorii ecologici, prezentand conditii diferite de favorabilitate pentru culturile legumicole; ei pot favoriza sau limita posibilitatile de valorificare a potentialului biologic al plantelor. Zonarea mai presupune si stabilirea soiurilor care dau rezultatele cele mai bune intrun anumit teritoriu, ca si stabilirea unor elemente de tehnologie diferentiate, in functie de zona. Factorii geografici prezinta importanta deoarece influenteaza factorii climatici Astfel, altitudinea are importanta cea mai mare, pentru ca temperatura scade cu cresterea altitudinii, iar precipitatiile cresc in raport aproape direct cu cresterea acesteia. Latitudinea si longitudinea influenteaza in special radiatia solara care prezinta interes pentru culturile fortate ce se desfasoara in timpul iernii. Factorii climatici se refera la caldura, lumina, precipitatii si vanturi, acestia fiind neuniform distribuiti pe teritoriul tarii si variind intre anumite limite pe parcursul anului. Temperatura reprezinta principalul criteriu de zonare a culturilor de legume, deoarece aceasta poate fi un factor limitativ pentru cultura anumitor specii. in aprecierea acestui factor se tine seama de temperaturile medii anuale si lunare, de suma temperaturilor active mai mari sau egale cu 0 C , 5 C, 10 C si 15 C. Lumina pune probleme culturilor de legume din sere, in perioada toamna-iarna, cand este in deficit. Precipitatiile nu constituie un factor limitativ pentru cultura legumelor deoarece, in conditii normale, lipsa apei din anumite zone sau din anumite perioade ale anului poate fi suplimentata prin irigatii. Factorii pedologici au un grad mai mare de stabilitate. Se iau in considerare tipurile de sol si caracteristicile acestora. Pentru culturile de legume sunt preferate solurile usoare si mijlocii, cu structura glomerulara, profunde, afanate, fertile, bine drenate, permeabile. Factorii social economici, este necesar ca bazinele legumicole sa fie cat mai aproape de centrele de valorificare, pt ca marea majoritate a legumelor sunt produse de mare volum si prezinta un grad de perisabilitate ridicat. Zona 1-a cuprinde Campia de Sud si Vest a tarii. se subdivide in doua subzone: - subzona I de sud: Lunca Dunarii, C.Bailestiului, si a Baraganului. Temp.medie anuala este de 10 - 11gr.C, suma temp.active mai mare de 10gr.C de 3400-3800gr.C, zile fara inghet intre 205-225 si suma precipitatiilor anuale intre 350-550mm; - subzona II de vest: C.de Vest a Banatului si a Crisanei. Temp.medie anuala cuprinsa intre 10-11gr.C, suma temp.active mai mari de 10gr.C 3200-3600gr.C, zile fara inghet intre 190-210, suma precipitatiilor anuale de 550-650mm. Zona a-ll-a cuprinde dealurile joase din sudul tarii, Podisul si Campia Moldovei si Campia Transilvaniei. Temperatura medie anuala este de 9-10,5 C, suma temperaturilor active mai mari de 10 C de 3000-3200 C, zile fara inghet intre 185-200 si suma precipitatiilor anuale de 500-650 mm. Zona a-III-a cuprinde dealurile subcarpatice din Transilvania, Oltenia, Muntenia, si Moldova. Temperatura medie anuala este de 8-10 C, suma temperaturilor active mai mari de 10C, de 2400-3000 C, zile tara inghet intre 160-195 si suma precipitatiilor anuale de 550-850 mm. Concentrarea, profilarea si specializarea productiei de legume- Prin concentrare se intelege comasarea suprafetelor cultivate cu pl.legumicole in trupuri mari, compacte, amplasate in cadrul zonelor naturale favorabile, care permit ca in conditiile generalizarii tehnologiei moderne sa se obtina productii superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. Prin concentrarea productiei se realiz.o serie de avantaje: - amplasarea culturilor de legume in zonele cele mai favorabile; - asigurarea conditiilor pt organizarea rationala a teritoriului in scopul amenajarii pt irigare si mecanizare; - organizarea de unitati mari de productie profilate si specializate in cultura legumelor; - dezv.ind.prelucratoare de produse legumicole; - dezv.centrelor de valorificare si de licitatie; - dezv.intreprinderilor si firmelor de service; - reducerea cheltuielilor de productie ca urmare a folosirii masinilor specializate pt infiintarea, intretinerea si recoltarea culturilor. Profilarea este determinata de proportia pe care o detine cultura legumelor intr-o unitate, dar si de domeniul de productie in cadrul legumiculturii. Cand ponderea legumelor depaseste 50% unitatea poate fi considerata profilata pe producerea legumelor, iar la 100% este specializata. Profilul fermelor legumicole este determinat si de directia de productie putand fi: + ferme de producere a legumelor in camp pentru producerea si valorificarea in stare proaspata sau pentru industrializare; + ferme de producere a legumelor in solarii; + ferme de producere a legumelor in sere; + ferme de producere a ciupercilor; + ferme de producere a semintelor de legume; + ferme de producere a rasadurilor de legume. Specializarea presupune si limitarea numarului de culturi dintro unitate. Cu cat numarul de culturi este mai mic, cu atat este mai pronuntat caracterul de specializare, putandu-se ajunge la o singura cultura, ceea ce reprezinta limita maxima a specializarii. Reducerea numarului de culturi prezinta avantajul ca se pot obtine productii mai mari la unitatea de suprafata concomitant cu reducerea cheltuielilor. La stabilirea directiilor de specializare se vor lua in considerare: - cadrul social-economic din zona; - traditia si experienta locala; - nivelul de specializare al cadrelor; - posibilitatile financiare ale unitatii; - conjunctura pietei; - relatiile cu industria prelucratoare de produse legumicole.



Sisteme si metode de cultura a pl legumicole

Sistemele de cultura sunt variate si se pot deosebi dupa locul de cultura, tehnologia aplicata, destinatia si esalonarea productiei si natura substratului de cultura. Locul de cultura: - culture in camp si culture acoperite care pot fi fortate, protejate, protejate temporar si adapostite. Dupa metoda de cultivare culturile pot fi infiintate prin: -semanat direct in camp: se practica la maj speciilor de legume cult in camp si la anumite specii cult in sere si solaria; -rasad repicat sau nerepicat: se practica la maj speciilor cult in spatii protejate. Culturile in camp se pot clasifica in:- culture pt consum in stare proaspata; -culturi pt industrializare; -culturi pt export; -culturi semincere care presupun tehnologii specifice. In functie de perioada de cultura: -culturi extratimpurii si timpurii, semitimpurii sau de vara, tarzii sau de toamna si intarziate. Culturile extratimpurii si timpurii: -se folosesc soiuri sau hibrizi cu perioada scurta de vegetatie. Trebuie aplicate masuri tehnologice care sa stimuleze precocitatea: semanatul din toamna la unele culture la care se foloseste rasadul in cuburi nutritive sau ghivece, alegerea coresp a epocii de semanat sau de plantat in functie de cerintele speciei cultivate, aplicarea subst stimulatoare de fructificare, polenizari naturale, aplicarea taierilor de echilibrare a cresterii si fructificarii, reducerea aparatului veg in scopul grabirii infloririi si fructificarii, mulcirea solului cu efecte in ceea ce priveste incalzirea solului si micsorarea pierderilor de apa prin evaporatie. Pt stimularea precocitatii se pot lua si masuri indirecte cum ar fi: alegerea terenurilor cu expozitie sudica, a soiurilor usoare, care se zvanta si se incalzesc prim mai repede, adapostite de vanturi reci. Trebuie evitate greselile de tehnologie cum ar fi: fertilizarea cu doze mari de ingras cu N, irigarea abundenta. Culturile semitimpurii sau de vara: - asigura productia in timpul veri pana in luna saptembrie. Se folosesc soiuri semitimpurii pt infiintarea culturilor, acestea se fac prin semanat direct sau rasad nerepicat. Suprafetele ocupate cu culture semitimpurii sunt mai mari ca si cele timpurii iar productia trebui8e obtinuta cu costuri mai reduse, deoarece valorificarea acesteia in timpul verii se face la preturi mai scazute. Tehnologiile aplicate sunt mai simple iar mecanizarea lucrarilor de intretinere se desf pe scara mai larga. Culturile tarzii sau de toamna:- se real cu soiuri cu perioada mai lunga de vegetatie, dar care sunt mult mai productive, acestea trebuid sa aiba o mai buna rezistenta la pastrare. Se obtin in sistemul de culture successive, deci culture care urmeaza dupa alte specii ce au ocupat terenul inaintea lor. Obtinerea productiei la preturi cat mai reduse se impune cu si mai multa acuitate decat in cazul celor timpurii ceea ce face necesara o mecanizare cat mai complexa a tuturor lucrarilor de intretinere si recoltare. Culturi intarziate: - se real in mod intentionat contend pe faptul ca produsul chiar daca nu a juns la maturitate tehnica poate fi maturizat ulterior. Unele soiuri de pepeni galbeni se pot pastra la temp scazute iar pt a fi maturizati fortati se pastreaza la temp de 20-25 grade C. Aceste produse se val in timpul iernii la preturi mai ridicate. Culturi acoperite: - se desf in extrasezon in special cele din sere, plantele vegetand intr-un anumit spatiu in care climatul este dirijat pe tot parcursul ciclului de cultura sau numai pe anumite perioade cu scopul de a grabi aparitia produselor iarna si primavera sau pt a prelungi consumul legumelor spre toamna. Culturi fortate: - se efectueaza in spatii inchise in care factorii de vegetatie sunt dirijati pe intreg ciclul de cultura iar produsele proaspete se obtin in perioadele deficitare ale anului: iarna, primavera devreme, toamna tarziu. Culturi protejate: -     se fac in solaria si beneficiaza numai partial de un climat artificial. In interiorul acestor constructii se asigura o temp in timpul noptii cu 2- 5grade> ca si in exterior. Pt o protejare mai buna a culturilor se poate recurge si la dubla acoperire a constructiilor cu materiale plastice flexibile. Culturi protejate temporar: - se real prin protejarea culturilor din camp o perioada scurta de 3-4 sapt prin mijloace simple: tunele joase sau acoperirea directa a culturilor cu materiale speciale, pe suprafete mici plantele pot fi protejate si cu dif adaposturi individuale sub forma de clopot acoperite cu folie sau cuiburi de pamant acoperite cu sticla. Culturi adapostite: - se apara de interperiii prin mijloace simple sub forma de obstacole inpotriva vantului(perdele de protecie) sau a fgrigului.



Sisteme de cultura fara sol- Cultivarea plantelor in solutii nutritive a aparut inca din sec 19. In 1840 Liebig a stability rolul solului in procesul de nutritie minerala a plantelor iar Wiggeman si Polstorfc in 1842 au efectuat primele cercetari de cultura a plantelor in medii inerte. Era tehnicilor culturilor fara sol a aparut inca din anul 1930 cand Gericke a comunicat primele rezultate obtinute in hidroponica. Importanta culturilor fara sol - solul repr princ mediu de cultura a tuturor plantelor, prezentand unele neajunsuri, deoarece compozitia lui , respective raportul intre cele 3 faze, solida gazoasa si lichida nu este optima. Se considera optima compozitia la care echilibrul intre aer si apa este ideal: 25% faza solida, 33% faza gazoasa, 42% faza lichida. La pamantul de telina: 66% faza solida, 3% gazoasa, 31% lichida; Mranita: 35% solida, 12% gazoasa, 50% lichida. Turba bruna: 15% solida, 33% gazoasa, 52% lichida. Dat raportului deficitar intre cele 3 faze se practica imbunatatirea caracteristicilor solului prin adaugarea uneor materiale care maresc porozitatea, unde intra un grup de subst care accelereaza indirect cresterea plantelor. Pt stabilizarea structurii la suprafata solului impotriva siroirilor pot fi folosite emulsii de bitum sau polimeri lineari, cum ar fi Agrofixum. Pt o inbunatatire de durata mai lunga in straturile mai adanci ale solului se folosesc subst spumoase: spuma de uree, rasina. Un alt neajuns al solului este faptul ca nu are stabilitate structurala datorita degradarii solului ca urmare a prelucrarii mecanice extensive, capacitatea de absorbie si izolare termica instabila, controlul asupraraportul dintre elementele minerale, asupra pH-ului. Unele terenuri pot fi infestate cu boli f periculoase si greu de combatut cum sunt fuzariozele, mana solului. Un alt neajuns , al sistemelor de cultura pe sol il repr monocultura.

Principalele utilaje pt culturile din camp: dat suprafetelor in general nu f mari, sunt necesare tractoare de 55-65 cai putere. La interval de 4-5 ani, cand se efectueaza lucrari adanci ale solului se folosesc tractoare de putere mare 180 cai. Afanarea adanca a solului se face cu supsolierelor sau a scarificatoarelor. Pt nivelarea terenului se folosesc nivelatoare cu latimea de 2-3 m.Aratura se executa cu pluguri simple sau reversibile, fiind necesara o putere a tractorului de 25cai putere pe trupita. Pt administrarea ingras , la fertilizarea de baza se lucreaza cu masini de imprastiat ingras chimice, respectiv masini de imprastiat ingras organice.Masinile sunt alimentate cu ajutorul incarcatoarelor frontale sau pivotante. Pt mobilizarea adanca a solului in sist neconventionale se lucreaza cu cizelul in agregat cu grapa cu discuri si tavalugul conic cu crestere sau tavalugul elicoidal. Maruntirea araturii se real cu util simple sau cu combinatoare care sa nu taseze solul in adancime: -grapa cu rotor orizontal de sfaramare prin impact; -grapa cu rotoare ingemanate; -grapa rotativa si tavalug; -cultivator cu organe elastice si tavalug elicoidal; -tavalug elicoidal si cultivator cu degete elastice si tavalug elicoidal sau tavalug spiral. Plantarea rasadurilor se poate efctua cu dif masini de plantat rasaduri acre permit plantarea atat a rasadurilor produse la fir cat si cele in cuburi nutritive. Unele masini de plantat pot intinde folie perforrata pt mulcirea culturilor. Masini pt erbicidat si efectuarea trat fitosanitare. Pt intretinerea culturilor in camp    se util dif tipuri de cultivatoare cu organe elastice si discuri de protectia plantelor. Grape rotative si freze pt prasit. Masini pt recoltarea legumelor: mazarea, fasolea verde cu combinele. Principalele masini pt sere si solarii- tractoarele folosite au dimensiuni mai mici si putere 35-45 cai putere. Pregatirea terenului se face cu masini de sapat solul, maruntirea acestuia se face cu freza de prelucrare totala. Terenul se modeleaza cu corpuri de rarita cu care se deschid rigole. Pt dezinfectarea scheletului serei se folosesc masini de stropit si prafuit purtate. Tratamentele fitosanitare se fac cu aj aparatelor de stropit carosate cu motor propriu. Pt efectuarea dezinfectiei termice este necesar un generator de aburi. Avem masini pt imprastiat ingras chimnice si organice.



Pt culturi cu suprafete mici(ciupercarii cred) se folosesc motocultoare cu putere de 5-15 cai putere la care se pot atasa pluguri cu trupita. Freze, cultivatoare, semanatori, echipamente pt erbicidat si tratamente fitosanitare.

Clasificarea sistemelor de cultura fara sol

Se bazeaza pe natura substratului de cultura, pe principiul de alimentare a plantelor cu solutia nutritive, sip e modalitatea in care solutia nutritiva vine in contact cu radacina plantelor. Clasificarea in functie de mediul in care se dezv radacina plantelor: - hidroponica: in mediu exclusive lichid, in bazine din beton sau plastic, in jgheaburi cu pelicula formata din solutii nutritive; -aeroponica: cu dezv radacinilor libere in aer, pe acestea pulverizandu-se solutii nutritive; -hidrocultura: se real in containere, ghivece, sau saci din diverse materiale ce contin substratul de cultura, solide aprovizionate cu solutii nutritive. O noua clasificarea acceptata dee toti specialistii este ca toate culturile fara sol sunt culture hidroponice. Sistemele de cultura pot fi detailate astfel: 1)hidrocultura: -pe strat adanc de solutie nutritive; -pe strat semiadanc de solutie nutritive cu support plutitor; -pe strat semiadanc circular; -pe strat subtire de pelicula nutritiva. 2) culturi pe substraturi: -minerale naturale inerte(nisip, pietris, zgura de carbune); -minerale inerte prin prelucrare industriala(vata min, perlit, vermiculit, argila expandata, poliuretan); -naturale organice(turba, scoarta, celuloza, baloti de paie); -amestecuri de materiale org si minerale. Dupa modul de asigurare a solutiei nutritive avem 2 sisteme: -inchise in care solutia nutritiva se recupereaza si se recircula; -deschise in cadrul in care solutia nutritiva se dozeaza in cantitati limitate iar surplusul se pierde.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate