Transformarea pajistilor naturale (permanente) degradate in pajisti seminate (temporare)

Transformarea pajistilor naturale (permanente) degradate in pajisti seminate (temporare)

Decizia pentru infiintarea pajistilor semanate se face cu mult discernamant din urmatoarele motive:

- investitia este costisitoare:

prin mobilizarea solului poate fi declansata eroziunea solului (in conditii de panta);

unele specii semanate nu sunt adaptate conditiilor de mediu din zona montana si dispar in scurt timp.

Infiintarea pajistilor semanate este necesara numai in cazul in care covorul vegetal este foarte degradat, rarit sau acoperit cu specii fara valoare, neproductive de exemplu, parul porcului (Nardus stricta).

Pajistile semanate prezinta unele avantaje:

asigura productii mari de calitate;

- productiile sunt mai uniform repartizate;

- pot fi folosite prin cosit, pasunat sau mixt. .

Lucrarile solului

Pentru a realiza o pajiste semanata de valoare, se recomanda executarea corecta a urmatoarelor actiuni:

fertilizarea cu gunoi de grajd (20-40 t/ha);

fertilizarea cu ingrasaminte chimice cu fosfor (50 kg PzOs/ha) si potasiu (50 kg K ₂O/ha);

- pregatirea terenului se face pe solurile profunde cu plugul (aratura la 20-25 cm adancime), dupa ce s-a trecut de 2-3 ori cu grapa cu discuri, iar pe solurile mai putin profunde se face prelucrarea cu freza sau grapa rotativa.

Destelenirea se executa vara, iar pregatirea patului germinativ se face in functie de epoca .de semanat vara (pana la sf'arsitul lunii august) sau primavara. cand terenul este suficient de zvantat cu grapa cu discuri si combinator.

tavalugitul este obligatoriu inainte si dupd semanatt Se asigura: nivelarea, introducerea semintelor la adancimea optima si rasarirea uniforma.

Semanatul

Semanatul poate fi realizat vara in zonele umede (pana la sfarsiitul lunii august) sau pnrnavara devreme cand solul este zvantat si temperatura in sol este pozitiva (nu coboara sub 0sC). Adancimea de semanat este de 1-2 cm.

Materialul biologic care se seamana (samanta)

Speciile de graminee si leguminoase perene recomandate la alcatuirea amestecurilor sunt redate in tabelul 5. Acestea sunt adaptate in mare rnasura. conditiilor ecologice specifice zonei montane.

Tabelul 5. Amestecuri de specii de graminee si leguminoase perene recomandate pentru infiintarea pajistilor (kg samanta/ha )

Etajul

Zona/etaj -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -------

Specia    padurilor de foioase molidului

Graminee

Golomat    10 - 10 12 - 9 10 - 4 -

(Dactylis glomerata)

Paius de livada    8 - - 5 15 - 13 12 8 4

(Festuca pratensis)

Timoftica    5 - 8 5 6 7 7 8 10 8

(Phleum pratense)

Raigras englezesc 2 - - - 4 9 - - - -

(Lolium perenne)

Paius inalt    - 25 - - - - - - - -

(Festuca arundinacea)

Paius rosu    - - - - - - - 6 - 7

(Festuca rubra)

Firuta    2 - - - 2 - - - - 3

(Poa pratensis)

Leguminoase

Trifoi alb    3 3 - - 3 3 3 3 3 3

(Trifolium repens)

Trifoi rosu    - - 12 - - - - - 3 -

(Trifolium pratense)

Ghizdei    - - - 3 - - 5 2 - -

(Lotus corniculatus)

In unele din tarile Europei se aplica frecvent urmatoarea tehnologie moderna:

erbicidarea pajistei naturale degradate cu ROUNDUP (5 lfha);

prelucrarea solului si sernanatul simultan, cu grapa rotativa in agregat cu sernanatoarea.

Lucrarile de intretinere

Dupa rasarire se executa cosirea buruienilor sau in cazul pajistilor imburuienate care au in amestec si leguminoase se poate efectua erbicidarea cu: Acetadin (4-6 l/ha) sau Pivot (1 l/ha) (leguminoasele se gasesc in faza de 3-5 frunze).

Administrarea azotului se face in primul an dupa coasa de buruieni iar in anii urmatori primavara si dupa fiecare ciclu de pasunat.

Dozele recomandate sunt(kg/ha substanta activa) :

100-150 kg N 

100-150 kg P₂O₅

50-100 kg_sK₂O

Pe pajistile bogate in leguminoase, doza de azot se va reduce cu 50 sau chiar total(cand leguminoasele reprezinta 30-40%).

Pe fanete se recomanda administrarea azotului primavara si dupa prima coasa.

1.3. Folosirea pajistilor

Pajistile naturale sau semanate sunt folosite in functie de necesitatica pasune sau faneata iar uneori pentru prepararea semifanului sau silozului.