Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
» REGLAREA VITEZEI SAE CU MOTOARE ASINCRONE PRIN INSERIEREA UNOR IMPEDANTE CU INFASURARILE ACESTORA


REGLAREA VITEZEI SAE CU MOTOARE ASINCRONE PRIN INSERIEREA UNOR IMPEDANTE CU INFASURARILE ACESTORA


REGLAREA VITEZEI SAE CU MOTOARE ASINCRONE PRIN INSERIEREA UNOR IMPEDANTE CU INFASURARILE ACESTORA

SCOPUL LUCRARII:

Lucrarea are ca scop trasarea caracteristicilor mecanice artificiale care pun in evidenta posibilitatile de reglare a vitezei SAE cu masini asincrone, prin utilizarea unor impedante conectate in serie cu infasurarile acestuia.



2.CONSIDERATII TEORETICE:

Expresiile cuplului si alunecarii critice,

M

s

ale motorului asincron, sugereaza faptul ca prin inserierea cu infasurarile a unor impedante auxiliare se modifica alura caracteristicilor

rezultand astfel o posibilitate de modificare, in sarcina, a alunecarii, respectiv a vitezei motorului asincron.

Prin urmare, la inserierea cu infasurarile a unor impedante auxiliare, caracteristicile mecanice n(M) devin mai suple intrucat cuplul si alunecarea critica se modifica:

Mk=

s

Avand in vedere aceste doua relatii de mai sus, precum si expresia numarului complex c1,

c=1+Z1/Zm

avand modulul c=1,04 ÷ 1,08, se pot remarca urmatoarele :

-prin utilizarea unei impedante Z1s=R1s+jZ1s, inseriata cu infasurarea statorica, scade atat culul critic cat si alnecarea critica

-asupra scaderii lui Mk, efectul utilizarii unei rezistente R1s este mai pronuntat decat al utilizarii unei reactanteX1s de aceeasi marime

-asupra scaderii lui sk, efectul utilizarii unei rezistente R1s este acelasi ca si in cazul utilizarii unei reactante X1s, de aceeasi marime

-asupra scaderii marimilor Mk si sk efectul utilizarii unei reactante X1s este mai putin pronuntat decat al utilizarii unei reactante X2s ( C>>1 ), de aceeasi marime

-prin utilizarea unei rezistente R2s, scade doar alunecarea critica sk, iar cuplul critic Mk si prin urmare si capacitatea de suprasarcina , λ=Mk/MN, raman constante.

2.PROCEDEU EXPERIMENTAL

2.1 Se realizeaza montajul din figura 1. Pentru ridicarea experimentala a caracteristicilor mecanice artificiale n(M), masina asincrona M2 se franeaza cu generatorul de c.c M1, alimentat la excitatie constanta. Incarcarea sistemului se face prin scurtcircuitarea treptata a reostatului de utilizare Ru.

2.2 Se efectueaza o incercare la mers in gol a masinii de curent continuu M2, in regim de motor, cu scopul separarii pierderilor mecanice si prin ventilatie,Pmv=f(Ώ).

Incercarea se face la excitatie nominala, crescand turatia (de la o valoare minima, pana la valoarea sincrona a turatiei motorului asincron) prin cresterea tensiunii de alimentare a rotorului masinii de c.c M2. Se masoara simultan_ curentul rotoric Ia0, tensiunea rotorica Ua0, turatia n si rezistenta rotorica Ra.

Se calculeaza apoi :

-puterea consumata la mers in gol : P0=Ua0 Ia0,

-pierderile in infasurarea rotorica: Pj0=Ra Ia02,

-pierderile mecanice si prin ventilatie: Pmv=P0-Pj0.

Cu datele obtinute se completeaza tabelul 1 si apoi se traseaza caracteristica Pmv=f(n), pentru masina de c.c M2.

Tabelul 1

Nr.crt.

Ua0(V)

Ia0(A)

n(rpm)

Ra(

P0(W)

Pj0(W)

Pmv(W)

2.3 Se studiaza functionarea la sarcina variabila a motorului asincron avand infasurarea statorica inseriata cu o rezistenta R1s.

Se utilizeaza montajul din figura 1, cu masina de c.c M2 in regim de generator (la excitatie nominala) si cu masina de c.a M1 in regim de motor, reostatul R2s fiind scurtcircuitat. Pentru R1s=0 si inca doua valori R'1s si R''1s ale rezistentei R1s, se scurtcircuiteaza treptat reostatul de utilizare Ru pana cand curentul I1 ajunge la valoarea nominala.

De fiecare data, se masoara simultan: curentul rotoric Ia, tensiunea rotorica Ua, curentul statoric I1, turatia n si se calculeaza:

-puterea debitata de generator: Pa=Ua Ia,

-pierderile in infasurarea rotorica: Pja=Ra Ia2,

-puterea mecanica la intrarea generatorului de c.c: P=Pa+Pja+Pmv,

-cuplul mecanic la arborele motorului asincron: M=P/Ώ

unde,Pmv sunt pierderile de putere mecanice si prin ventilatie, luate din caracteristica Pmv(n), trasata la paragraful 2.2.

Cu rezultatele obtinute, se completeaza tabelul 2 si apoi se traseaza familia de caracteristici n(M) ale masinii asincrone, pentru cele trei valori ale rezistentei R1s, inseriata cu infasurarea statorica.

Tabelul 2

R1s

R'1s

R''2s

Ia

Ua



I1

n

Pa

Pj

P

M

R1s=0

2.4 Se reiau incercarile de la punctul precedent, pentru doua valori X'1s si X''1s ale reactantei X1s inseriata cu infasurarea statorica. Cu rezultatele obtinute se completeaza tabelul 3 si apoi se traseaza familia de caracteristici n(M) ale masinii asincrone, la cele doua valori ale reactantei X1s inseriata cu infasurarea statorica.

Tabelul 3

X'1s

X 1s

Ia(A)

Ua(V)

I1(A)

n

Pa(W)



Pja(W)

P(W)

M(Nm)

2.5 Se scurtcircuiteaza Z1s si se studiaza modificarea vitezei motorului asincron avand infasurarea rotorica inseriata cu rezistenta R2s. Se reiau incercarile de la punctul 2.4, pentru doua valori R'2s    si R''2s ale rezistentei R2s inseriata cu infasurarea rotorica. Cu rezultatele obtinute se completeaza tabelul 4 si apoi se traseaza familia de caracteristici n(M) ale masinii asincrone, pentru cele doua valori R'2s si R''2s ale rezistentei R2s, inseriata cu infasurarea rotorica.

Tabelul 4

R'2s

R''2s

Ia(A)

Ua(V)

I1(A)

n

Pa(W)

Pja(W)

P(W)

M(Nm)







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate