Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
» Repertoriul


Repertoriul




Repertoriul

In alcatuirea unui repertoriu general sau legat de o situatie punctuala concreta ar trebui sa se aiba in vedere cateva criterii de alegere:

1.    In primul rand optiunea trebuie sa fie determinata de o decizie estetica. Altfel spus ceea ce aleg trebuie sa imi si placa. Altminteri, este greu de asteptat un rezultat artistic de calitate.

2.    Trebuie avute in vedere posibilitatile tehnico-expresive ale subiectului (in cazul autodidactilor – ale propriei persoane)




3.    Repertoriul nu trebuie sa depaseasca posibilitatile de interpretare ale ansamblului vizat.

4.    Un repertoriu sau program, desi e bine sa se inscrie intr-o arie stilistica determinata, ar trebui sa contina piese de factura diferita, in tonalitati diferite, avand o problematica variata (tempo, groove, tratare armonica).

5.    Un concert sau program trebuie gandit ca o lucrare unitara, fie ca este pregatit in prealabil sau decis spontan in functie de necesitatile de moment ale unei performante.

Sugestiile mele se limiteaza la problematica studiata si la aria stilistica a jazzului main stream asupra caruia ne-am concentrat mai mult in acest volum. Am urmarit, de asemenea, o grupare a sugestiilor in functie de o anumita problematica precum si o abordare in functie de gradul de dificultate.

A.   REPERTORIU STANDARD DE JAZZ AVAND UN GRAD DE DIFICULTATE ARMONICA SI RITMICA MAI REDUS.

La aceasta categorie as sugera piese precum Satin Doll, Just squeeze me, In a mellow tone,Take the A train, It don’t mean a thing, Caravan de Ellington, Perdido (Juan Tizol), Just frends (John Klenner), Blue moon (Rodgers), Lady be good (Gershwin) si altele din aceasta categorie. Aceste piese au un suport armonic fara modulatii indepartate, bazat in mare pe relatii II-V-I, iar tempoul este in general medium sau medium up, adica usor de gestionat.

B.     REPERTORIU STANDARD DE JAZZ CU UN GRAD DE DIFICULTATE ARMONICA PUTIN MAI RIDICAT (continand unele modulatii si relatii II-V-I in minor): A foggy day (Gershwin) Night and day (Cole Porter), My Romance (Rodgers), Days of wine and roses (Henry Mancini), Tune up (Miles Davis), There’ll never be another you (Harry Warren), On the Green Dophin Street  (B. Kaper), Lady Bird (Tadd Dameron), Out of nowhere de J W Green - cat si unele piese mai lente cum ar fi I can’t get started de Vernon Duke, Body and soul de acelasi Green sau Misty de Erroll Garner. Acestea din urma nu trebuie sa reprezinte neaparat subiecte pentru improvizatie, ci mai degraba exercitii de citire pentru instrumentele polifonice si elemente de contrast in vederea unor mici recitaluri sau alte forme de performanta ce implica audienta.

C.     PIESE BAZATE PE FORMA SI MODUL DE BLUES Blue Monk (Th Monk), Blues in the closet (Oscar Pettiford), Bag’s Groove (Milt Jackson), Now’s the time (Ch Parker), Basin St. Blues (Spencer Williams), Bessies blues (Coltrane) sau, mai dificilele Billies Bounce si Bloomdido (Parker), Straight no chaser (Monk), Sandu de Clifford Brown ori Birdlike de Freddie Hubbard. In metru ternar poate fi incercata si celebra All blues  de Miles Davis.

D.    PIESE CONSTRUITE PE STRUCTURA ARMONICA RHYTHM CHANGES  I got rhythm de Gershwin, Cotton Tail (Duke Ellington), Lester Leaps In (Lester Young),  Anthropology (Charlie Parker/Dizzy Gillespie), Dexterity, Moose the Mooche (Charlie Parker), Good Bait (Tadd Dameron),  Rhythm-A-Ning (Thelonious Monk) si mai sus analizata Oleo de Sonny Rollins.

E.   PIESE DIN DECENIUL AL VI-LEA AVAND UN PRONUNTAT CARACTER BLUESY: desi scrisa mai devreme Night in Tunisia, (Dizzie Gillespie), apoi Dahoud (Clifford Brown), Dear old Stockholm (Sweedish folk song), Whisper Not (Benny Golson), Work song (Nat Adderley), Airegin (Sonny Rollins), Nica’s dream (Horace Silver), Black Nile, Foot prints (Wayne Shorter), Four (Miles Davis) si lista poate fi mult largita.

F.    REPERTORIU STANDARD DE JAZZ CU GRAD DE DIFICULTATE MAI RIDICAT pentru perfectionarea relatiilor armonice II-V-I. Afternoon in Paris (John Lewis), All the things you are (Jerome Kern), Confirmation (Ch Parker), Cherokee (Ray Noble), Joy spring (Clifford Brown), Have you met miss Jones (Richard Rogers), Recordame (Joe Henderson), Invitation (B Kaper), In your own sweet way (Dave Brubeck) si, pentru cei mai avansati, piesele Lazy bird, Moment’s notice de John Coltrane sau Dolphin’s Dance de Herbie Hancock.




G.   BALADE CARE POT DEVENI PIESE MEDII TRANSFORMANDU-SE IN SUPORT ARMONIC PENTRU IMPROVIZATIE Darn that dream (Van Heusen) Yesterdays (Jerome Kern), Angel eyes (Matt Dennis), In a sentimental mood (Ellington) etc.

H.   REPERTORIU DE PIESE LATINO SI BOSSA NOVE

St Thomas (Sonny Rollins), Blue bossa (Kenny Dorhamm), Song for my father (Horace Silver), Girl from Ipanema, Quiet nights and quiet stars /Corcovado, Meditation, How insensitive, No more blues, Dindi, Samba de una nota sol/ one note samba, toate compozitii ale lui A. C. Jobim.

I.     PIESE CARE PRIN POPULARITATEA LOR SE IMPUN IN REPERTORIUL MUZICIENILOR DE JAZZ IN FORMARE Watermelon man si Cantaloupe Island de Herbie Hancock, Mercy, Mercy, Mercy de Joe Zawinul, Ain’t no sunshine (Bill Withers), Take five (Dave Brubeck). Aici pot fi incluse si alte binecunoscute hit-uri ale jazzului. Nu insist cu listarea acestor song-uri, dar nici nu recomand evitarea lor. Ele pot deveni o poarta spre groove-urile anilor ’60, iar pe de alta parte mentin viu apetitul studentilor pentru improvizatie.

Nota

Sugestiile de repertoriu reprezinta doar un inceput. Listele pe care eu le-am  avut in vedere vizeaza mai ales latura pedagogica a jazzului, felul in care este anticipata evolutia un muzician in formare. Pentru cel care vrea sa studieze si sa practice muzica de jazz in maniera afro-americana mai exista numeroase alte piese care ar trebui sa intre in repertoriul minimal al oricarui instrumentist. Spun instrumentist pentru ca repertoriul unui vocalist se alcatuieste dupa alte criterii, tinand cont mai ales de afinitatile sale elective si de posibilitatile de expresie native.

Acest volum s-a ocupat doar de improvizatia individuala limitandu-se la stilurile jazzului traditional. Am lasat pentru volumul III aspecte ale improvizatiei in jazzul modern si contemporan, de asemenea problemele legate de acompanierea discursului si tot ce tine de integrarea instrumentistului intr-un ansamblu. In partea a doua a volumului III vor fi prezentate si studiate forme de improvizatie neapartinand jazzului, cum ar fi cele din muzica alternativa, rock, muzica renascentista si baroca sau din aleatorismul contemporan si muzica ambientala.

Asa cum am mai spus, m-am concentrat doar pe genurile si formele de improvizatie ale muzicii occidentale. Descrierea formelor de improvizatie din afara arealului vestic ar depasi cu mult dimensiunile si obiectivele acestui curs.

Nu voi face recomandari in ceea ce priveste materialul de audiat sau vizionat. Ele pot fi gasite in oricare dintre lucrarile serioase de istoria jazzului. De-a lungul acestui curs am evitat, cu exceptia primului capitol o abordare strict istorica a improvizatiei. Nu sunt convins ca pentru a fi un bun practicant ar trebui sa traversezi si sa experimentezi toate etapele istorice ale artei tale. In orice caz, marii improvizatori nu au facut-o. Ei s-au multumit sa studieze ceea ce realizasera cei din generatia anterioara. De aceea am incercat sa dezvolt unele subiecte fara a face referire la etapele istoriei jazzului. Acesta este felul in care se formeaza natural orice instrumentist, referindu-se mai mult la persoane decat la epoci.

In vremurile noastre insa, informatia este la indemana oricui. De aceea incurajez excursiile stilistice de orice fel, lecturile si discutiile despre personalitati si stiluri, chiar si anecdotica legata de viata muzicienilor reprezentativi. Orientarea stilistica, sesizarea adevaratelor valori, formarea criteriilor de analiza si evaluare poate influenta decisiv rezultatul artistic al oricarui muzician. Insa, organizarea materialului de consultat tine mai mult de competenta unui curs specializat de istoria improvizatiei sau a jazzului. Recomand deci lectura acestor carti si frecventarea sugestiilor de auditie gasite acolo. Ar fi de dorit ca aceste sugestii sa fie cat de cat impartiale, adica obiective (dar nu indiferente sau fals docte).

Cei care nu poseda volumul intai al cursului de improvizatie il pot procura intr-o editie revazuta impreuna cu volumul II. Pentru cei aflati la inceputul drumului si  care doresc o evolutie naturala catre stapanirea mijloacelor improvizatiei jazzistice, este recomandabil sa parcurga in ordine ambele volume (evident, cu ajutorul CD-urilor aferente).







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Muzica




Analiza Repertoriului Instrumental
Intervalele simple si denumirea lor
REPERTORIUL PASTORESC
INSTRUMENTE AEROFONE
Microintervale acustice
Elemente de reprezentare grafica a timbrului sonor
REPERTORIU FUNEBRU
FORMATII INSTRUMENTALE PE ZONE FOLCLORICE
O persectiva istorica asupra raporturilor dintre compozitie si improvizatie in muzica de jazz
Armonia si creatia improvizata a unei linii melodice