Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
» Intervalele simple si denumirea lor


Intervalele simple si denumirea lor




Intervalele simple si denumirea lor

Se numesc intervale simple toate acele intervale care se formeaza in spatiul unei octave.

Dupa numarul treptelor ce cuprind din scara sonora octavianta, ele poarta urmatoarele denumiri: 3

             




              - prima   (in   limba   latina  primus-a-um)   = repetarea   sunetului   de pe aceeasi treapta a scarii:[1]

Text Box:

- secunda   (secundus-a-um)   =      intervalul   format   intre   o   treapta   data si a doua din ordinea succesiva a scarii:

Text Box:

            - terta   (tertius-a-um)  = intervalul   format   intre   o   treapta   data   si   a treia din ordinea succesiva a scarii:

Text Box:

- cvarta   (quartus-a-um)   =   intervalul  format intre o  treapta data si  a patra din ordinea succesiva a scarii:

Text Box:

- cvinta   (quintus-a-um)   =   intervalul  format  intre o   treapta  data  si  a cincea in ordinea succesiva a scarii:

Text Box:

- sexta   (sextus-a-um)    =    intervalul   format   intre   o   treapta   data   si   a  sasea din ordinea succesiva a scarii:

Text Box:  - septima   (septimus-a-um)   =   intervalul  format  intre o   treapta  data  si a saptea din ordinea succesiva a scarii:

- octava   (octavus-a-um)   =   intervalul  format  intre  o  treapta data  si  a opta din ordinea succesiva a scarii:

Text Box:

Determinarea   acustico - matematica   a intervalelor

Text Box:

a) Primul procedeu de exprimare a unui interval pe cale acustico-matematica foloseste o relatie cifrica in care numaratorul reprezinta frecventa sunetului inalt (varful intervalului), iar numaratorul frecventa sunetului grav (baza intervalului). De exemplu: octava do2 - do1 = 528/265; cvinta sol1 - do1= 396/264; sexta lal - dol = 440/264 etc.

Text Box:  b) Al doilea procedeu de exprimare a unui interval pe cale acustico-matematica utilizeaza pozitia sunetelor ce compun intervalul respectiv in seria armonicelor. Fie, spre exemplu, armonicele sunetului fundamental do, in care vom indica intervalele muzicale mai uzuale ce apar intre primele 16 armonice:

Tinand seama de armonicele intre care se formeaza, fiecare interval poate fi exprimat printr-o relatie a doua cifre reprezentand: una (numaratorul) ar­monicul superior, iar cealalta (numitorul) armonicul inferior. De exemplu (se dau numai intervalele uzuale):




-   Octava   perfecta:   2/1      =   intervalul   dintre   armonicele 1, 2;

-   Cvinta perfecta: 3/2  = intervalul dintre armonicele 2, 3;
  
-  Cvarta perfecta: 4/3       =   intervalul dintre armonicele 3, 4;

-  Terta mare: 5/4               =   intervalul dintre armonicele 4, 5;

-  Terta mica: 6/5               =   intervalul dintre armonicele 5, 6;

-  Secunda mare: 9/8            =   intervalul dintre armonicele 8, 9  

                     si  10/9                  (tonul mare)  si 9, 10  (tonul mic);

  - Secunda mica: 16/15        =  intervalul dintre armonicele 15, 16;

-   Sexta mare: 5/3                =  intervalul dintre armonicele 3, 5;

-   Sexta mica: 8/5                =  intervalul dintre armonicele 5, 8;

-  Septima mare: 15/8          =  intervalul dintre armonicele 8, 15;

-  Septima mica: 9/5            =  intervalul dintre armonicele 5, 9.

Toate intervalele exprimate prin relatii acustico-matematice descrise mai sus se numesc naturale, dimensiunile lor rezultand fie din redarea frecventelor sunetelor componente (deci inaltimea absoluta), fie din pozitia armonicelor intre care se formeaza.

Cunoscand modalitatea de determinare acustico-matematica a intervalelor, putem efectua operatiuni deosebit de utile privind raporturile naturale (fi­zice) dintre diferitele sunete.

Astfel, pentru aflarea frecventei unui sunet mai acut, se inmulteste frecventa sunetului de la care se porneste cu fractia care reprezinta intervalul despartitor, ca in exemplul urmator: do1 x 5/3 (sexta mare) = la1, adica 264 x 5/3 = 440Hz.

Daca,   dimpotriva,   dorim   sa   aflam   frecventa  unui  sunet  mai   grav   decat cel de la care pornim, se procedeaza invers, prin impartirea cu fractia ce reprezinta   intervalul   despartitor:   la1 :   5/3   (sexta   mare)         do1,   adica.   440 : 5/3 = 264 Hz.

              În lumina creatiei contemporane, asemenea calcule matematice, care mai inainte constituiau apanajul strict al omului de stiinta, trebuie sa devina tot atat de familiare si omului de arta.



[1]            În   realitate,   prima   nu   reprezinta   um   interval   decat   in   aspectul   sau   marit   si
dublu marit.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Muzica




Muzica in Antichitate
Fenomene si elemente lexicale ce apar in timpul cantatului
Categorii ale folclorului romanesc
REPERTORIUL PASTORESC
Legatura structurala dintre vers si melodie
INSTRUMENTE MEMBRANOFONE
REPERTORIUL MUNCILOR SI AL OBICEIURILOR DE PESTE AN
STILUL VECHI SI STILUL MODERN AL CANTECULUI PROPRIU-ZIS
INSTRUMENTE IDIOFONE
Notatia inaltimii sonore