Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
» REPERTORIUL PASTORESC


REPERTORIUL PASTORESC




REPERTORIUL PASTORESC

            Una dintre ocupatiile cele mai vechi ale populatiei existente in tinutul carpato-dunarean a fost pastoritul,practica ce a dat nastere de-a lungul mileniilor unui repertoriu muzical cu anumite trasaturi specifice.



            Referiri concrete despre cresterea animalelor se face inca din evul mediu;D.Cantemir in Descripto Moldavie insereaza date despre pastorit si cresterea animalelor amintind unele credinte legate de oaie,ceea ce demonstreaza ca aceasta ocupatie se practica pe scara larga in perioada respective.Cercetatorul Andre Veress arata importanta cresterii oilor si implicatiile ei de ordin material,social si psihologic/'oierii constituiau aproape o casta.Socotea in oi tot ce avea de la ele,luandu-si simbria si venitul tot in oi,pe langa care se oranduia si mersul cugetarii si intreaga viata a fiecaruia'.

            Vechimea acestei ocupatii,precum si practicarea ei constanta,modul de viata imprimat de cresterea oilor(izolarea),precum si tehnicile traditionale au permis conservarea elementelor arhaice,precum si a instrumentelor muzicale specifice,iar transhumanta a permis circulatia creatiilor artistice si spirituale.Targurile pastoresti prilejuiau nu numai schimburile comerciale ci si pe cele de ordin social si cultural,'se efectuau schimburi artistice-spirituale,de la cantece lirice,epice,la dansuri,la obiceiuri si costume pana la schimbul de cunostinte de tot felul'[1]

            In traditia pastoreasca aveau loc,la date fixe,de regula in iunie si august,sarbatori populare la care participa intreaga comunitate,incepand de la copii,pana la batranii castei pastoresti.Aceste sarbatori se numeau 'nedei' sau 'rugi' (aceasta denumire se folosea mai rar) si se manifestau oriunde existau pastori.

            Chiar daca elementele civilizatiei moderne,cum ar fi aparitia seoselelor,a cailor ferate- au contribuit la reducerea acestor manifestarile au contribuit de-a lungul vremurilor,la apropierea ciobanilor de diferite zone,a schimburilor culturale,contribuind la circulatia creatiei orale specifice.

            'Viata pastorala de care vorbim explica unitatea de limba,de credinta,sentimente si comportament,care au dus la crearea muzicii si a motivelor lirice si epicela toti romanii,in primul rand a celor pastoresti'[2].

            Se stie ca muzica 1-a insotit pe om din cele mai vechi timpuri si ca in practica magica a traci-getilor 'muzica detine o functie esentiala()ea poate influenta pozitiv asupra succesului unei actiuni,de munca,lupta sau vanatoare'[3].C.Brailoiu,referindu-se la functia muzicii,afirma ca 'primitivul nu canta() numai pentru placerea sa oricand si oriunde;puterea sunetului ii serveste sa tina in frau sau sa impace puterile rau-facatoare care ii inconjoara,sa asigure succesul muncilor sale si fecunditatea animalelor sale.. .De aceea muzica este indispensabila(.. .)si utilitara'[4]

            Cercetatorul Gottfried Habenicht apreciaza ca actiunile de protejare a turmei sunt dublate de un 'complex plan ritologic'din care face parte muzica.Repertoriul pastoresc,dar mai ales semnalele pastoresti-pe langa functia utilitara-au facut parte dintr-un ritual stravechi,ce avea ca scop fericirea turmei de puteri rauvoitoare.Odata cu diluarea conceptiei mistice, caracterul ritualic s-a destramat,pastrandu-se ins acaracterul functional al repertoriului.

            Existenta elementelor arhaice ,prezente inca in productiile repertoriului pastoresc,a fost posibila datorita:izolarii pastorilor care nu au intrat in contact cu lautarii c ear fi putut sa-I influenteze,pastrarii acelorasi zone pastorale,transhumantei,utilizarii si pastrarii acelor instrumente musicale arhaice.

            Repertoriul pastoresc se face instrumental,Instrumentele primitive pastrate in practica sunt:buciumul,cornul,tilinca,fluierele,precum si cimpoiul.Posibilitatile tehnice ale acestor instrumente au determinat o anume structura melodica specifica.

            Se disting 4 categorii de melodii instrumentale apartinand repertoriului pastoresc:

            1.Semnalele instrumentale sunt executate cu buciumul ce are o sonoritate ampla,dar care nu reda decat armonicele superioare ale unui sunet(intre armonicele 3 si 16).

            Denumirile semnalelor variaza de la o regiune la alta:a oilor,cand coboara oile,cand vin oile,cand chiama oile la pascut,intorsul oilor,cand vin oile de la munte,etc.In Muntii Apuseni,instrumental este utilizat de femei,astfel ca au aparut si nonmatopee destinate si altor animale:a porcilor,a gainilor.

            Dupa structura muzicala a acestor semnale,cercetatorii le-au grupat in 3 zone distincte:

            a) Muntii Apuseni(unde predomina semnalele propriu-zise)ele au forma ABC-introducere,semnal,incheiere,formulele initiale si finale distingandu-se melodic si ritmic de cele mediane.Celulele si motivele acestora folosind sunetele cuprinse intre armonicele 4-8.Cadenta este pe tr.  a V-a (uneori sip e l si 8).

            b) Zona Mo/Jo-Munteana are urmatoarele caracteristici:

            - formula initiala foarte lunga,cu ambitus mare si cuprinde aproape toate sunetele emise de instrument;

            - partea mediana evolueaza intre treptele V -5,cu precadere pe jocul V-3-5;

            - treapta l apare rar,mai ales pe cadente;

            - alte cadente - pe treptele 5 si 8.

            c) Zona de nor d- Maramures si Bucovina:

            - cele 3 parti ale formei semnalului nu se disting net,ceea ce face ca functia acestuia sa se piarda,trecand in cantec;

            - melodia se misca intre treptele V-5




            - existenta formulei intre 1-2-3-1-2 V;

            - cadentarile se fac pe tr.l si V.

 

 

 

            Sireagurilc sunt doine instrumentale,caracterizate prin fraze musicale ample,ornamentatie bogata,ambitus mare,ritm liber,forma libera.Din punct de vedere musical,sireagurile se desfasoara liber,motivele si celulele musicale formand randuri melodice de lungimi variate. Concluziv spus,sireagul poate fi orice melodie cantata rubato cu ajutorul caruia ciobanul isi organizeaza munca pastorala,influentand prin muzica animalele.

            Siragurile au o functie utilitara sin u este executata de cioban numai ca sa treaca timpul mai repede.

            Denumirea siragurilor difera in functie de momentul sau circumstantele in care sunt cantata:siragul-mare,mic,de amiaza,de seara,de cina cand pleaca oile din tarla,can dies oile la munte primavera,lasarea la vale,cand pornesc la strunga,mersul la muls,etc.

            Originea cuvantului este slava semg(sarba),szemg(pooneza),seranga(msa).

            Melodii instrumentale cu stravechi continut magic ,cantata pentru a fmalize o actiune:la mulsul oilor,la inchegatul laptelui,La batutul untului,La masuratul laptelui.Aceste melodii si-au pierdut semnificatia astazi nemaifiind cunoscute de ciobanii tineri.

            Poemele muzicale constituie 'o veritabila muzica cu program'

            Denumiri :Povestea lui Tanjala si Povestea ciobanului care si-a pierdut oile,avand initial un sens moralizator.Procedeul principal folosit de interpret pentru povestiri este contrastul:

            -    de miscare(rubato-temp giusto)

            -de forma - care este improvizata si fixa;

            -chiar contrastul modal

            Spre deosebire de 'Povestea lui Tanjala' care este mai rar intalnita,cea a 'Ciobanului care si-a pierdut oile' este foarte des cantata si preferata de catre interpreti.Mai este cunoscuta si sub denumiri ca:'Doina ca la oi'.'Ca la oi si joc'.'A ciobanului'.etc.Ea poate fi redata cu text povestit si mai rar cantata.Fiecare episode al povestirii este ilustrat muzical de catre instrumentist,programul fiind cunoscut,se cantanumai muzica,enuntandu-se episoadele care urmeaza.

            Exemplu: forma vocala a sireaguuli'Tovestea ciobanului' - culeasa in judetul Suceava de C.Prichici.

            Cel mai adesea se foloseste varianta instrumentala o poemului-forma,care prin mersul melodic ascendant sau descendent al motivelor,prin conturul melodic,cat si prin folosirea cadentelor,se aseamana cu doina si muzica de dans.

            Poemul este compus din doua parti contrastante care formeaza un intreg,un tot unitary, datori ta elementelor morfologice commune doinei si jocului.

            Acest poem specific repertoriului pastoresc a fost asimilat si de alte categorii sociale:

            -lautarii o folosesc in varianta parodistica,cu rol distractive(la mesele nuntilor).forma acestuia modificandu-se datorita necesitatii de a caracteriza musical fiecare personaj - cantecul tiganului,cantecul neamtului,catecul romanului,cantecul romancutei.

            -povestea a fost dramatizata si inclusa obiceiurilor de Anul Nou(Dobrogea si Moldova).



[1] O.Buhociu - Folclorul de iara,zorile si poezia pastoreasca,Ed.Minerva,Bucuresti,1979,p.268;

[2] O.Buhociu,op.cit.,p.271;

[3] O.L Cosma - Hornicul muzicii romanesti,p. 15

[4] C.Brailoiu,Etnomuzicologia,studiu intern,Opere,II,Ed.Muzicala ,Bucuresti,1969,p.170;






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Muzica




Mentiuni referitoare la repertoriul copiilor - folclor
CANTECUL DE LEAGAN
Versul popular cantat
DOINA
FOLCLORUL ROMANESC IN CONTEMPORANEITATE
PSEUDOINSTRUMENTE
BALADA
REPERTORIUL PASTORESC
INSTRUMENTE AEROFONE
Muzica in Antichitate