Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme
Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
AUTOCUNOASTEREA SI IMAGINEA DE SINE


AUTOCUNOASTEREA SI IMAGINEA DE SINE


AUTOCUNOASTEREA SI IMAGINEA DE SINE

Cunoasterea de sine si imaginea de sine sunt procese complexe ce implica mai multe dimensiuni.

Cunoasterea de sine este un proces cognitiv, afectiv si motivational individual care suporta influente puternice de mediu. Cunoasterea de sine se dezvolta odata cu varsta si cu experientele vietii.

Cunoasterea de sine:

        reprezinta o stapanire directa a unor informatii cat mai complete si reale despre propria persoana;

        este o activitate specifica de cunoastere mai mult sau mai putin intentionata si organizata, orientata catre analizarea si evaluarea propriului eu, propriilor capacitati, aspiratii si actiuni;

  • apare ca preocupare intre 14 si 16 ani.

Autocunoasterea obiectiva implica un anumit nivel si volum de cunostinte despre sine, inalt simt critic si autocritic si constiinta imperfectiunii. Reflectarea pe care o presupune imaginea de sine poate avea un caracter adecvat sau neadecvat (deformare a imaginii de sine). Imaginea de sine este in functie de capacitatea de autocunoastere a individului, de posibilitatile intelectuale ale individului si de experienta pe care acesta o are. Daca aceasta capacitate este formata si dezvoltata in mod corespunzator, atunci imaginea de sine va fi cat mai adecvata. In caz contrar, pot sa apara forme de reflectare eronata, de deformare a imaginii de sine:

  • supraapreciere (dilatare) a propriilor insusiri si trasaturi;
  • subapreciere (ingustare) a acestora.

Aceste forme de reflectare eronata pot fi corectate cu timpul pentru a asigura adaptarea corespunzatoare la solicitarile mediului. Cercetatorii au constatat, la persoanele care au o imagine de sine negativa, o neconcordanta intre ceea ce ar dori sa fie si ceea ce cred ca sunt in momentul respectiv.

Imaginea despre sine se constituie atat prin autoobservatie cat si in urma interactiunii dintre individ si ambianta sociala, cea mai uzitata forma de interactiune fiind comunicarea. Comunicarea are adesea functia de a transmite o imagine despre sine. Cu cat este mai larg cercul de persoane cu care se comunica si cu cat sunt mai diferite persoanele cu care intram in relatii, cu atat mai largi sunt si posibilitatile noastre de a ne cunoaste pe noi insine.

Raportata la evaluarile celor din jur, imaginea despre sine exprima o supraestimare a propriilor insusiri si resurse. Acest aspect este foarte important pentu sanatatea psihica si biologica a individului. Pentru a trai este important ca omul sa se afle in acord cu sine pentru ca numai asa va dobandi stima fata de sine (respect fata de sine, confort psihic). Acordul cu sine inseamna adeziune, acceptare a ideii pe care si-o face individul despre el insusi.

Interactiunea Eu-Lume se poate solda cu succes sau cu esec. Esecul poate fi generat de:

  • obstacole sau dificultati cu caracter impersonal;

        actiunea directa a "celuilalt" cu caracter intentional sau presupus; in aceasta situatie intervin mecanismele de aparare cu scopul de a se preveni deteriorarea imaginii despre sine sau de a contribui la reconstituirea acesteia.

Ca forme de aparare a imaginii despre sine pot fi amintite:

  • evitarea - suspendarea actiunilor a caror efectuare a fost asociata, dupa un numar de repetari, cu evenimente negative;
  • descarcarea - manifestare prin care individul se elibereaza de tensiunea psihica, impregnata de o coloratura negativa (plansul, confesiunea, implorarea);
  • compensarea - individul mascheaza sau inlocuieste unele caracteristici deficitare cu calitati obtinute prin activarea intensa a altor resurse de actiune; apare atunci cand individul are constiinta inferioritatii in raport cu ceilalti;
  • reveria - refugiul in planul imaginatiei ( ceea ce nu este posibil in realitate se poate "obtine" usor cu ajutorul fanteziei); apelul frecvent la reverie este daunator;
  • refularea si sublimarea; refularea este infranarea tendintelor de actiune ce contravin convenientelor sociale sau chiar propriilor interese; sublimarea reprezinta substituirea actiunilor care pot primi o sanctiune sociala negativa cu actiuni acceptabile;
  • reducerea disonantei cognitive; disonanta cognitiva este existenta simultana a unor cunostinte incompatibile; dezacordul poate fi intre opiniile individului si cele ale semenilor sai, intre aspiratie si performata, intre conceptia despre lume si viata si propriile fapte concrete; in sfera intrapsihica mecanismul reducerii disonantei cognitive contribuie la reglarea distantei dintre aspiratii si posibilitati, in masura in care cele din urma sunt obiectivate prin performante; in sfera interpsihica prin mecanismul reducerii disonantei cognitive individul face eforturi pentru a inlatura egoismul care il tine ancorat de trebuintele imediate.

Imaginea de sine este rezultatul constiintei de sine. Constiinta de sine este "o forma complexa de reprezentare" la nivelul careia subiectul care reflecta si obiectul reflectat coincid, adica reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei, sentimente, actiuni etc. Constiinta de sine este un produs, un rezultat al autocunoasterii, dar, in acelasi timp, prin nivelul atins, stimuleaza continuu procesele cunoasterii de sine.

Imaginea de sine este modul in care se "vede" o persoana sau se reprezinta pe sine; nu este un dat imediat, ci o constructie ce se realizeaza prin raportare, comparare cu altii.

Imaginea de sine:

  • se refera la totalitatea perceptiilor privind abilitatile, atitudinile si comportamentele personale;
  • este o reprezentare mentala a propriei persoane;
  • este o structura organizata de cunostinte despre sine care ghideaza comportamentul social;
  • influenteaza atat perceptia lumii cat si a propriilor comportamente.

Imaginea de sine se refera la reprezentarea si evaluarea pe care individul si le face despre el insusi, in diferite etape ale dezvoltarii sale si in diferite situatii in care se afla. Maniera in care se valorizeaza pe sine determina modul de comunicare cu ceilalti. Modalitatea in care individul uman comunica cu ceilalti este puternic influentata de maniera in care el se percepe pe sine insusi, adica de valoarea si puterea pe care el si le atribuie siesi.

In cadrul imaginii de sine se face distinctia intre Eul real si Eul viitor. Eul real cuprinde:

  • Eul fizic structureaza dezvoltarea si acceptarea propriei corporalitati. Imaginea corporala se refera la modul in care este perceputa persoana de sine si modul in care crede ca o percep altii. Imaginea corporala determina gradul in care te simti confortabil in si cu corpul tau. Discrepanta dintre imaginea ideala a Eului corporal si Eului fizic determina sentimente de nemultumire, neincredere, furie si izolare.
  • Eul cognitiv se refera la modul in care sinele recepteaza si structureaza continuturile informationale despre sine si lume, si la modul in care opereaza cu acestea. Eul cognitiv include si memoria autobiografica, cu toate consecintele pe care aceasta le are asupra personalitatii. Unele persoane fac atribuiri interne pentru evenimentele negative (autoculpabilizare) in timp ce altii fac atribuiri externe pentru a-si mentine imaginea de sine pozitiva.
  • Eul emotional/Eul privat/Eul intim sintetizeaza totalitatea sentimentelor si emotiilor fata de sine, lume si viitor. Un Eu emotional stabil va determina persoana sa priveasca lumea ca pe un mediu sigur ce nu ameninta imaginea de sine.
  • Eul social/Eul interpersonal este dimensiunea personalitatii "la vedere"; este "vitrina" persoanei. Concordanta dintre Eul social si Eul emotional semnifica gradul de maturizare al persoanei. O persoana imatura va derula comportamente diferite in medii diferite in scopul securizari propriei persoane.
  • Eul spiritual reflecta valorile si principiile de viata ale unei persoane.

Eul viitor/Eul posibil :

  • Reprezinta modul in care persoana isi percepe potentialul de dezvoltare personala;
  • Semnifica modalitatea de proiectare in viitor a unei persoane;
  • Este o sinteza de aspiratii, motivatii si scopuri de durata medie si lunga;
  • Este o structura de personalitate; actioneaza ca factor motivational in comportamentele de abordare strategica;
  • Deriva din combinarea trecutului cu viitorul;

Eul viitor incorporeaza si posibilele dimensiuni neplacute pe care persoana nu doreste sa le dezvolte in timp, si in acest caz devine Eul temut. Acesta caracterizeaza indivizii pesimisti; pesimismul are un efect inhibitor, blocant, evitativ, distructiv si poate determina starea de alienare. Eul dorit este aceea structura de personalitate ce actioneaza ca factor motivational in comportamentele de abordare strategica. O persoana optimista va contura un Eu viitor dominat de Eul dorit pentru care isi va mobiliza resursele motivationale si cognitive. Fiecare dintre aceste doua Eu-ri viitoare are cate un set emotional atasat: incredere, bucurie, placere, in cazul Eului dorit, si anxietate, furie, depresie in cazul Eului temut.

Exista diferente intre Eul viitor si Eul ideal. Eul ideal este ceea ce persoana si-ar dori sa fie, dar in acelasi timp este constienta de de limitele sale. Eul viitor poate fi atins, dar Eul ideal este doar o iluzie.







Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Didactica


Gradinita
Poezii cantece


AUTOCUNOASTEREA SI IMAGINEA DE SINE
Drumul catre standardele predarii
PROIECT DE LECTIE - CLASA: a IX-a Biologie - Structura celulei eucariote
Proiect de lectie Clasa:a II-a Limba si literatura romana - Textul narativ.Titlul.Autorul.Textul suport ,, Vreau sa traiesc printre stele ''dupa Victo
SERBAREA ABECEDARULUI
Plan de lectie Clasa I
Relatia predare-invatare-evaluare
Test romana clasa 1-a
Test de evaluare Chimie a VII-a
CE SUNT STRATEGIILE DE INVATARE EFICIENTA