Tulburari de ritm cardiac

Tulburari de ritm cardiac

Tulburarile de ritm functionale: tulburari de ritm fara cauze evidente organice si unde factorii psihici au un efect declansator.

Adesea functionale sunt: tahicardii sinusale si supraventricuiare; tahicardii paroxistice; accidente de fibrilatie atriala; extrasistole mono- sau heterotope. Chiar si tulburarile de ritm organice pot fi amplificate de factorii psihici sau chiar declansare {exemplu: tahicardie —» teama —> amplificarea tahicardiei).

Clinic

Aparitia sub stres psihic (exemplu: inaintea unui examen, conflict
partenerial, situatie anxioasa).

Conditionare frecventa: tulburarile de ritm apar intotdeauna in aceleasi
circumstante.

Frica, excitatie si incordare interioara in timpul tulburarii de ritm.

Extrasistolele functionale dispar frecvent dupa efort fizic.

Diagnostic psihosomatic

Consult psihosomatic

Atunci cand nu este identificata nici o cauza organica si din anamneza
reiese indiciu! unei afectari (co-afectari) psihice.

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea de granita

Repetarea masurarii, avand in vedere variabilitatea cresterii TA cu TA sistolica 140-160 mrnHg si TA diastolica 90-95 mmHg. Sinonime: hipertensiune arteriala labila, tulburari juvenile de reglare a tensiunii.

Clinic

Suplimentar adesea neliniste, sentiment de incordare, tulburari de somn,
sete accentuata, cefalee vasomotorie, excitabilitate accentuata si labilitate
afectiva.

Apar frecvent in perioada alegerii profesiunii si a partenerului {20-40
ani) prin conflicte cronice sau situatii cotidiene siresante.

Crestere accentuata a TA in cazul unui stres si in anumite situatii stressante.

Diagnostic psihosomatic

Diagnostic comportamental: in ce situatii creste TA?

- Automasurarea TA cu protocol de autoobservare (situatie?, comportament?, stres?, suparare?, dispozitie?)

Masurarea TA in situatii stresante.

Masurarea TA 24 ore in cazui unui efort normal cu
autoobservarea protocolului.

Consult psihosomatic

Variatii ample ale TA si cresteri marcate ale TA in situatii stresante.

In conflicte actuale importante.

in simptome de insotire puternic simpaticotone.

in cazul abtinerii din fata unei terapii de lunga durata si motivare
concomitenta pentru psihoterapie.

Terapie psihosomatica

Terapie de relaxare —»este indicata intotdeauna in cazul unei
bune motivatii. Scop: scaderea tonusului simpatic.

Antrenament de durata pentru scaderea tonusului simpatic.

Psihoterapie (15.1.2.): in special sunt indicate;

Terapie comportamentala: analiza comportamentului (cand creste
TA?); antrenarea comportamentului pentru inlaturarea stresului; bio-
feedback. Scop: modificarea comportamentului, cresterea compliantei.

Psihoterapie aprofundata psihologic: perceperea conflictelor
actuale, inlaturarea crizelor, clarificarea situatiilor de viata cotidiene.

Prognostic

Hipertensiunea de granita este frecvent un pas premergator spre o
hipertensiune esentiala.

in cazul unei psihoterapii la momentul potrivit se face rar pasul spre
HTA esentiala.

2. Hipertensiunea esentiala (primara)

Hipertensiunea arteriala fara cauza organica . Circa 90% din toate hipertensiunile sunt esentiale.

Clinic

Interval fara simptome: ani la rand, de aceea exista o perspectiva limitata
asupra bolii si o motivare redusa pentru terapie.

Hiperactivitatea vasculara: la stimuli din mediul inconjurator.

TA crescuta situational: teama, manie, suparare, stres, efort fizic sau
psihic.

TA crescuta de durata: in situatii cronice de incordare {exemplu: situatii
conflicmale profesionale sau familiale, probleme de autoevaluare,
pierderea unui lucru apropiat (moartea unui prieten sau despartire), relatie
necorespunzatoare medic-pacient).

Markeri tipici ai personalitatii: inhibata de agresivitate, nesigura pe
sine, dominata de munca, sarcini cunoscute, neadaptata, un ideal mare
„Eu', pretentii proprii mari, sensibilitate, fortare.

Diagnostic psihosomatic

Diagnostic comportamental

Consiliu psihosomatic in cazul unor solicitari mari psihosociale, in cazul
unei hipertensiuni greu controlabile prin medicatie (probleme psihosociale?
complianta buna? administrarea regulata a medicamentelor?).

Terapie

Terapie medicamentoasa

Discutii cu medicul despre evolutia vietii, despre munca, concedii,
somnul suficient, reducerea greutatii, miscare, alimentatie sanatoasa,
abuzul de nicotina si de alcool, anticonceptionale orale.

Relatie plina de incredere medic-pacient pentru a creste complianta
pacientului. Frecvent intreruperea brusca a terapiei, caci pacientii nu
prezinta simptome si nu sufera de nimic, de aceea se informeaza pacientul
despre boala si urmarile sale grave (AVC, infarct miocardic) precum si
despre terapie (chiar cea medicamentoasa! 1).

Masurarea proprie a TA. Pacientul poate singur recunoaste legatura
dintre TA si situatiile cotidiene si de aceea sa preia asupra sa o parte din
responsabilitate.

' Terapia de relaxare in cazul unei tensiuni cronice

sau suprastimulare, cand exista o motivatie suficienta. •Psihoterapia Indicatii in special in hipertensiunile greu

controlabile medicamentos si in cazul unor solicitari sociale mari. ' Scopuri: discutii despre conflictele cronice si situatiile de viata

solicitante; modificarea comportamentului de risc si a factorilor de risc;

ameliorarea compliantei.

Prognostic

Dependent de consecventa terapiei medicamentoase, de stabilitatea legaturii terapeutice dintre medic si pacient, precum si de complianta pacientului. In cazul unei solicitari masive psihosociale, psihoterapia imbunatateste prognosti

Sincopele

Sincopa: pierderea reversibila ,de scurta durata a constientei. 30-50% din toate sincopele sunt psihorganice, in special Ia pubertate si la adultii tineri (sincope cu cauza organica frecvent la pacientii mai varstnici de 50 de ani).

Diagnostic psihosomatic

Anamneza: situatii declansatoare? teama? frica? stres? Ce sentimente?
Ce pozitie a corpului? Prodrom? Aparitii repetate in situatii
asemanatoare? Legatura temporala cu efortul, problemele sau legaturile
tensionate?

Anamneza de la apartinatori: cine a observat sincopa? Particularitati?

Diagnostic diferential

Sincope de cauza organica (4.3.)

Sincope psihogene (frecvent chiar forme mixte).

sincope vasovagale ;

sincope nevrotice de conversie ;

sincope psihogene de geneza neelara (frecvent unica si care nu
alarmeaza; terapia este necesara doar la repetarea accesului).

Sincope rare in sindromul de hiperventilatie .

1. Sincopele vasovagale

Sincope prin tulburarea mecanismului de reglare vasovagal. Clinic vezi 4.3.

Psihodinamica

Situatii tensionate cu teama; fara sa se poata sustrage de la ea si fara sa-si arate teama deschis; pacientul este adus in starea de „lesinat'.

Terapie psihosomatica

• Dupa terapia acuta (3. l.) urmeaza discutii linistitoare. Pacientul nu trebuie tratat ca un simulant. Se cauta declansatorii si conflictele sau temerile legate de acces.

Consult psihosomatic/psihoterapie: numai in cazul unor sincope
recidivante vasovagale ce au valoare patologica si sunt accentuate de
simptome. Scop: perceperea conflictului de la baza.

Prognostic: atunci cand este inteles faptul de percepere a situatiilor ce
declanseaza sincopele —> nu mai apar alte sincope.

2. Sincopele nevrotice de conversie

Sincope ca si sindrom de conversie: prin intermediul unor conflicte nestiute, senzatii neplacute ca teama, mania sau rusinea vor fi amplificate si se prezinta sub forma unui simptom fizic ce are frecvent o importanta simbolica(exemplu: sincopa = „lesin'). ICD10: tulburari disociative; tulburari de conversie.

Clinic

Pierderea brusca a constientei fara simptome cardiovasculare, apare in
orice pozitie a corpului. Durata: de la secunde la ore; fara modificari
EEG; reactie normala a pupilelor.

in comparatie cu alte sincope sunt dramatice, alarmante, apelative la
multi spectatori.

Pacientul este putin nelinistit, fara teama; de manie sau rusine nu-si
aminteste; nu poate sa-si explice pierderea constientei; neaga frecvent
problemele publice sau conflictele.

Anamneza: partial si alte simptome de conversie (exemplu: dureri
abdominale neclare).

Terapia psihosomatica

Se urmareste atent pacientul si se incearca cu delicatete sa se interpreteze
simptomele in totalitate impreuna cu pacientul.

Consult psihosomatic/psihoterapie

Pentru inceput se motiveaza pacientul pentru psihoterapie, caci exista
adesea numai o mica intelegere a legaturii dintre conflict si simptom.

Clarificarea si acceptarea conflictelor de la baza in cazul unor sincope
nevrotice de conversie.

Procedee de psihoterapie .

Prognostic

Diagnosticul organic repetat duce in cazul unor simptome de conversie
la scaparea diagnosticului real si duce la cronicizare.

Prognosticul psihoterapie! tine de tulburarile psihice de baza, de situatia
din viata cotidiana, de structura personalitatii si de durata boli

In cazul unei durate mai mare de doi ani rezulta adesea rezistenta la terapie. ¹ in cazul unor conflicte legate de conturarea personalitatii de maturare (exemplu: la pubertate), discutia cu medicul curant sau psihoterapeutul si clarificarea anumitor aspecte duce frecvent la vindecare.