Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Suprematia constitutiei


Suprematia constitutiei




Suprematia constitutiei

Suprematia constitutiei apare ca un lucru firesc care decurge din insasi definitia constitutiei.

Este important insa sa raspundem la intrebari de genul :

Ce este suprematia const si cum se fundamenteaza ea stintific ?

Suprematia constitutiei este o calitate care o situeaza in varful piramidei institutilor politico - juridice dintr- un stat, o notiune complexa in continutul careia sunt cuprinse atat elemente politice cat si juridice si care exprima pozitia primordiala a acesteia in intregul sistem social politic al unei tari.

Const este deasemenea sursa primordiala a tuturor reglementarilor din sist de drept fundamentandu-se stintific pe totalitate factorilor care ii definesc caracteristicile si ii determina evolutia .




Fundamentarea stintifica a suprematiei constitutiei inseamna identificarea cauzelor care determina continutul si forma sa precum si pozitia supraordonata in sist de conducere statal .

Consecintele suprematiei constitutiei

Se evidentiaza in procesul complex al adoptarii const care cuprinde initiativa adoptari, organul competent si procedura de urmat si care trebuie sa puna in val deosebirile legii fundamentale si restul dreptului.

Consecintele privind modificarea suspendarea si abrogarea const

Procedurile care privesc modificarea const trebuie sa puna in evidenta cacarcterul de mai mare stabillitate al acesteia in raport cu celelalte legi si trebuie sa reflecte pozitia suprema in sist de drept.

In acelasi timp const trebuie sa puna in evidenta si sa tina pasul cu evolutia si dinamica societatii pt a nu deveni o frana in calea dezvoltatrii.

Abrogarea si suspendarea cost trebuie sa se faca deasemena prin proceduri care sa-i puna in valoare suprematia.

Consecintele privind deosebirile dintre constitutie si legi

Prin continutul si pozitia sa in stat constitutia comanda intregul drept, toate celelalte ramuri gasindu-si punctul de plecare la niv principilor celor mai inalte numai in prevederile constitutiei.
Orice abatare de la aceasta concordanta este considerata o incalcare a const si este sanctionata cu nulitatea dispozitiilor legale respective prin intermediul controlului de constitutionalitate. O alta consecinta se refera la faptul ca in situatia in care o dispozitie constitutionala este modificata in mod obligatoriu trebuie modificate si normele jurid din ramurile de dr corespondente.

Modificarile insa nu au loc in mod automat ci pt ca ele sa opereze trebuie emise alte acte normative.

Garantiile juridice ale suprematiei constitutionale

controlul general al aplicarii constitutiei :

acest control este rezultatul faptului ca intraga activ statala este organizata prin constitutie care reglementeaza categoria organelor statului si competentele acestora precum si faptul ca activ trebuie sa se mentina in limite constitutionale. Pt ca aceste cerinte sa nu ramana simple deziderate orice const organizeaza un sist complex si eficient de control al aplicarii sale care este prima garantie jurid a suprematiei constitutionale

2) controlul constitutionalitatii legilor :

este o activ organizata de verificare a concordantei lrgilor cu constitutia. Privita ca o institutie de dr const controlul constitutionalitatii legilor reglementeaza organele competente sa efectueze verificarea, competenta lor, procedura de urmat si masurile ce se pot lua dupa realizarea acstei proceduri

indatorirea fundamentala de respectarea a const :

este deasemenea o garantie jurid a suprematiei const, acesta indatorire asigurand ca prevederile const sa fie respectate de toti cetateni.

Controlul constitutionalitatii legilor

Este acea activ organizata de verificare a conformitatii legilor cu constitutia si este un exemplu graitor, privitor la existenta unor sanctiuni specifice pt nerespectarea normelor constitutionale.

Ca institutie de dr const controlul constitutionalitatii legilor cuprinde reguli privitoare la autoritatile competente care fac verificarea, procedura de urmat si masurile ce pot fi adoptate dupa realizarea acestei proceduri. Actele supuse controlului de principiul controlul constitutionalitati legilor priveste numai legea ca act juridic al parlamentului sau actele normative cu forta egala cu a legii care pot modifica, suspenda sau abroga o lege si ele sunt :

Decrete, legi, decrete cu putere de lege si ordonantele guvernului.

Proiectele de legi sunt supuse in principiu controlului de constitutionalitate dar acesta nu este un veritabil intrucat in procedura de elab a legilor trebuie sa se tina cont de dispozitiile constitutiei.
Actele administattive nu fac obiectul controlului de constitutionalitate asa cum nu fac obiectul acestui control nici actele puterii judectoresti care sunt date in aplicarea legii si nu au un caracter normativ.

Cauzele care determina incalcarea constitutiei

La prima vedere aparitia unor neconcordante intre legi si const pare imposibila iar inlaturarea unor dispozitii constitutionale prin legi este contrara principilor dr const.

In practica insa au aparut nenumarate situatii care au condus la incalcarea dispozitilor constitutionale.

Astfel de cauze isi gasesc originea in contradictiile sociale in raporturile dintre fortele politice si in dinamica evolutiei societatii iar ca ex putem sa enumeram :

- Atunci cand fortele polititce aflate la un moment dat la putere au interese contrare celor aflate la putere in momentul adoptarii const.

- Constitutiile rigide

- in cadrul statelor federative care au o tendinta permanenta de armonizare a intereselor generale cu cele a statelor componente.




organele de stat competente in controlul constitutionalitatii legilor

in literatura de specialitate exista mai multe opini ale formelor de control , intr-o opinie controlul de constitutionalitate trebuie exercitat de opinia publica, intr-o alta opinie controlul trebuie exercitat prin parlament prin elem politic si prin controlulu jurisdicitonar, a treia opinie considera ca controlul trebuie sa fie politic si judecatoresc.

Ca si clasificare a organelor de stat competente in diferite state din lume vom retine controlul  . . . .

Controlul printr-un organ politic se exercita atat de organele legiuitoare cat si de alte organe de stat carora li s-a incredintat aceasta sarcina sau au fost infintate special in acest scop, in ceea ce priveste dreptul parlamentului de a verifica constitutionalitatea legilor unii l-au considrat . . ..  in alte opini a fost considerat ca un autocontrol intrucat parlamentul este cel care voteaza atat legile cat si const.

Unii autori considera ca acst tip de control nu rep nici-o grantie.

In practica in lume din ce in ce mai rar controlul constitutionalitatii de realizeaza printr-un organ politic . .

Controlul exercitat printr-un organ jurisdictional se face prin alte organe decat cele judecatoresti dar care folosesc o procedura asemanatoare celei judecatoresti iar in unele state chiar de catre organele judecatoresti propriuzise.

Dreptul judecatorilor de a decide asupra constitutionalitatii legilor a fost fie contestat fie admis de la stat la stat.

Dreptul acestora a fost justificat prin menirea lor de a interpreta si aplica legile precum si de a aplica sanctiuni.

Acest drept s-a mai justificat si prin teoria separatilor puterilor in stat considerandu-se ca cele trei puteri legislativa , executiva si judecatoraeasca se echilibreaza si se controleaza reciproc .

Puterea judecatoreasac fiind un bun regulator al separatiei puterilor executive si legislative.

In tara noastra a fost adoptat controlul printr-un organ jurisdictional si anume curtea constitutionala care nu face parte din puterea judecatoreasca in care isi desfasoara activitatea judecatorii independenti si care hotaraste asupra constitutionalitatii sau neconstitutionalittatii legilor prin 2 procedee:

- Primul este controlul pe baza actiunii considerat un procedeu ofensiv care permite atacarea unui act normative in fata curtii constitutionale careia I se cere sa examineze validitatea unei legi si in cazul in care constata neconstitutionalitatea acesteia se pronunta anularea .

- Al doilea procedeu este controlul pe cale de exceptie considerat un procedeu defensiv si care functioneaza pe baza principiului ca pt a ataca sub aspectul neconstitutionalitatii trebuie sa astepte ca acea lege sa se aplice.

In functie de modul cum este inscris in constitutie controlul poate fi explicit atunci cand constitutia il indica expres prevazand si organul competent si procedura de urmat si controlul implicit atunci cand in textul const nu este prevazut in mod expres dar in baza principiului legalitii actelor jurid organul competent si procedura de urmat sunt stabilite prin alte acte normative.

In fctie de timpul in care se efectueaza putem clasifica controlul de neconstitutionalitate in control anterior adoptarii legilor numit control prealabil, se exercita in faza de proiect legislativ si nu este un veritabil controlu intrucat pana va fi adoptat proiectul de lege poate fi . . ..
. . . . . . . . . . . .. denumit sanctionator si se exercita asupara legilor deja adoptate printr-un control veritabil al constitutinalitatii acestora

Constitutionalizarea dreptului

Principalul efect al suprematiei const si al existentei controlului de constitutionalitate posterior adoptarii legilor de care o autoritate jurisdictionara conduce la constitutionarea dreptului. Acesta este un sist juridic complex, un fenomen care afecteaza normele juridice si ineractiunea lor cu constitutia prin ridicarea la rang constitutional a unor principii de dr de exemplu principiul de nevinovatiei legilor

In sens descendent de aprofundare a normelor constitutionale in sensul impregnari ramurilor dreptuli cu norme constitutionale direct aplicabile .




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate