Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Stabilirea pasivului - insolventa


Stabilirea pasivului - insolventa




Stabilirea pasivului - insolventa

1. Ocrotirea averii debitorului. Primele masuri consecutive deschiderii procedurii insolventei

Deschiderea procedurii insolventei asupra unui debitor trebuie adusa la cunostinta creditorilor cunoscuti, a institutiilor interesate in aceasta privinta, precum registrul comertului, registrul societatilor agricole si oricare alte registre in care este inmatriculat debitorul.

Astfel in vederea stabilirii pasivului debitorului se iau urmatoarele masuri:

Notificarea creditorilor (art. 61,62);




Notificarea va fi trimisa tuturor creditorilor cunoscuti, precum si debitorului si oficiul registrului comertului sau, dupa caz, registrul societatilor agricole unde este inmatriculat acesta. Totodata, ea se va publica, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larga circulatie, precum si in Buletinul procedurilor de insolventa. Notificarea catre debitor se va efectua conform codului de procedura civila.

Conform art. 62, notificarea va cuprinde:

- termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la hotararea de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de debitor, in conditiile art. 32 alin. 1, precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;

- termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila ;

- termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar al creantelor, care nu va depasi 30 de zile pentru procedura generala si, respectiv, 15 zile pentru procedura simplificata, de la expirarea termenului prevazut la lit. b;

- termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 30 de zile pentru procedura generala si, respectiv, 15 zile pentru procedura simplificata, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri prevazut la lit. c;

- locul, data si ora primei sedinte a adunarii creditorilor care se va tine in maximum 5 zile de la expirarea termenului prevazut la lit. c;

In functie de imprejurarile concrete ale cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul-sindic va putea majora termenele in conditiile alin. 2 al art. 62 .

1.2. Mentionarea in registrele de publicitate (art. 63);

Publicitatea hotararii de deschidere a procedurii insolventei si a efectelor acesteia este realizata si prin masura prevazuta de art. 63 (numai cu privire la imobile), constand in efectuarea de mentiuni in registrele de publicitate despre deschiderea procedurii, pe baza comunicarii copiei hotararii judecatorului-sindic. Scopul efectuarii mentiunii este si avertizarea publicului interesat asupra efectelor deschiderii procedurii

1.3. Inregistrarea cererilor de admitere a creantelor (art. 64,65);

Obligatia de a depune, in acesta faza a procedurii, in termenul fixat conform art. 64, cererea de admitere a creantelor, incumba tuturor creditorilor ale caror creante s-au nascut anterior deschiderii procedurii, cu exceptia salariatilor, pentru ale caror creante izvorate din raportul juridic de munca obligatia de inregistrare va reveni administratorului. Art. 64 prevede ca inregistrarea se va face intr-un registru care se va pastra la grefa tribunalului.

Obligatia prevazuta de alin. 1 al art. 64 revine si creditorilor ale caror creante nu sunt stabilite printr-un titlu, adica printr-un inscris constatator, pentru ca obligatiile comerciale si, "liberatiunile" se pot dovedi, conform dispozitiilor art. 46 C.com., prin orice mijloace legal de proba, inclusiv cu martori.

Creantele neexigibile, ca si cele afectate de o conditie nerealizata inca la data deschiderii procedurii si deci tot neexigibile, vor fi admise cu caracter provizoriu la masa credala, dar nu vor participa la distribuiri deopotriva cu celelalte creante, ci numai in masura admisa prin dispozitiile acestei legi. Textul alin. 5 al art. 64 asimileaza creantelor sub conditie si acele creante care pot fi urmarite silit contra debitorului numai dupa epuizarea procedurii de executare silita fata de un alt codebitor raspunzator principal.

Fapta persoanei care, in nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita inregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului constituie infractiunea prevazuta de art. 146[2].

Cuprinsul cererii de admitere a creantei este prevazut de art. 65 alin. 1:

- numele/denumirea creditorului si domiciliul /sediul acestuia;

- suma datorata;

- temeiurile de fapt si de drept ale creantei;

- drepturile de preferinta sau garantiile reale de care se bucura creanta.

La cerere se vor anexa documentele justificative cu privire la creanta si cu privire la garantii. Daca aceste documente sunt titluri de valoare la ordin sau la purtator(cambii, bilete de ordin, obligatiuni, recipise-warant etc.), posesorii acestora pot solicita administratorului restituirea titlurilor originale si pastrarea la dosar a unor copii certificate de administrator. Pe original, administratorul va mentiona prezentarea acestuia. La repartitiile de sume intre creditori, precum si la exercitarea votului in adunarea creditorilor, originalele vor fi prezentate din nou (art. 65 alin. 3).

2. Admiterea creantelor

2.1. Verificarea creantelor (art. 66-71);

Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazuta de art. 66-71, cu doua exceptii:

a) creantele constatate prin titluri executorii (art. 66 alin. 1);

b) creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenul prevazut de legi speciale.

Art. 3 pct. 11 defineste creantele bugetare ca fiind: "creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora, respectiv dobanzi, penalitati si majorari de intarziere".

In aplicarea Legii nr. 85/2006 creantele bugetare reprezinta o categorie mai cuprinzatoare decat aceea vizata de Codul de procedura fiscala. Astfel, in categoria "alte sume ce reprezinta alte venituri bugetare, potrivit legii", se vor mai include, pe langa creantele A.N.A.F. si urmatoarele categorii de creante : creantele F.P.S si ale A.P.A.P.S., creantele A.V.A.B., creantele Agentiei Domeniilor Statului, creantele Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat, ale Administratiei Patrimoniului Protocolului de Stat si orice alte creante care reprezinta venituri (resurse financiare) publice potrivit legii.

Toate creantele inregistrate vor fi prezumate valabile si corecte, daca nu sunt contestate de catre debitor, administrator sau de ceilalti creditori.

Verificarea de catre administrator a creantelor consta in stabilirea legitimitatii, valorii exacte si a prioritatii fiecarei creante, dupa o amanuntita cercetare, conform art. 6 In acest scop, administratorul poate cere explicatii debitorului si fiecarui creditor, avand dreptul de a cere informatii si documente suplimentare, daca considera necesar.

Jurisprudenta a statuat ca la verificare se poate sa nu se primeasca creante invocandu-se nulitatea titlului pe care se fundamenteaza creanta; s-a observat spre exemplu ca se poate invoca nulitatea constituirii unei garantii[3]. Art. 3 pct. 9 defineste creantele garantate ca : creante ale persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale.

Este de observat ca normele procedurilor insolventei afecteaza in principal efectele garantiile reale (art. 36 si art. 39) pentru ca suspenda valorificarea garantiei pe un timp nedeterminat si genereaza alte criterii de prioritate, in favoarea cheltuielilor procedurii. Mai mult chiar, este in pericol insasi supravietuirea creantei, datorita procedurilor de declarare a creantelor[4].

2.2. Intocmirea si inregistrarea tabelului preliminar al creantelor si notificarea creditorilor ale caror creante au fost admise ori au fost respinse (art. 72);

Dupa expirarea termenului limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii( art. 62 al. 1), ca rezultat al verificarilor facute in temeiul art. 66, administratorul judiciar sau lichidatorul, dupa caz, sunt obligati sa intocmeasca si sa inregistreze la tribunal tabelul preliminar al creantelor. Termenul in care administratorul judiciar sau lichidatorul trebuia sa intocmeasca, sa inregistreze si sa afiseze tabelul preliminar al creantelor, este prevazut de art. 62 al. 1 lit. c si este de maxim 90 de zile de la deschiderea procedurii insolventei, in cazul procedurii generale si de 75 de zile de la aceeasi data in cazul procedurii simplificate.

Legea obliga pe administratorul judiciar si pe lichidator ca, odata cu afisarea tabelului, sa trimita notificari motivate creditorilor ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost inlaturate sau trecute doar partial in tabel.

2.3.Contestarea tabelului preliminar si solutionarea contestatiilor (art. 73);

Cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute in tabelul preliminar, pot sa formuleze contestatii debitorul, creditorii si orice alta "parte interesata" (cei care au consimtit o cautiune personala sau reala pentru garantarea obligatiilor debitorului).

Termenul pentru inregistrarea la tribunal a acestor contestatii expira cu 10 zile inainte de data stabilita, prin sentinta de deschidere a procedurii, pentru definitivarea creantelor, fiind deci irelevant momentul luarii la cunostinta.

Judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile. In situatia in care, pentru solutionarea unora dintre contestatii, ar fi necesara administrarea de probe, avand drept consecinta intarzierea solutionarii tuturor contestatiilor, judecatorul-sindic poate sa admita si acele creante, in mod provizoriu, in tot sau in parte, la masa credala. Daca creanta contestata se admite fara dreptul de preferinta pretins, creditorul participa numai la repartitia sumei obtinute din vanzarea bunurilor negrevate de garantii, iar din suma realizata prin vanzarea bunului la care se refera dreptul de preferinta pretins si contestat se va consemna, pana la solutionarea definitiva a contestatiei, partea ce s-ar cuveni acelei creante

2.4. Inregistrarea tabelului definitiv (art. 74);

Dupa ce toate contestatiile au fost solutionate, administratorul va inregistra "de indata, la tribunal" tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului. Pentru fiecare creanta, tabelul definitiv va mentiona titularul, suma, prioritatea (in ordinea prevazuta de art. 123) si daca este garantata sau chirografara.

Numai creditorii inscrisi in tabloul definitiv pot participa la votul asupra planului de reorganizare si la orice repartitii de sume.

2.5. Judecarea contestatiilor ulterioare (art. 75).

Creantele inregistrate in tabelul definitive pot fi si ele contestate, dar numai in doua cazuri:

- in cazul descoperirii, ulterioare definitivarii tabelului, a existentei unui fals, unui dol sau unei erori esentiale, care au determinat inscrierea acelei creante sau a dreptului de preferinta in tabelul definitiv;

- in cazul descoperirii, ulterioare definitivarii tabelului, a unor "titluri hotaratoare".

Contestatia ulterioara la tabelul definitiv se solutioneaza de catre judecatorul-sindic cu citarea contestatorului si a "celorlalte parti interesate", debitorul si ceilalti creditori concurenti.

Judecatorul-sindic poate declara ca admite numai provizoriu creanta sau dreptul de preferinta contestat, intre momentul inregistrarii contestatiei si cel al judecarii irevocabile a acestei contestatii.

Titularul unei creante nascute anterior datei deschiderii procedurii, care nu si-a inregistrat creanta in termenul prevazut de lege, este decazut pentru creanta din drepturile prevazute de art. 76 alin. 1:

- dreptul de a participa la adunarea creditorilor si de a vota in cadrul acesteia;

- dreptul de a participa la distribuirile de sume in procedura reorganizarii sau in procedura falimentului;

- dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatiilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare, ulterior inchiderii procedurii.

Aceasta decadere din drepturile prevazute de art. 76 alin.1 poate fi invocata oricand, de orice parte interesata, atat pe cale de actiune, cat si pe cale de exceptie.

3.Soarta unor contracte ale debitorului in

procedura insolventei

3.1. Actele frauduloase





Administratorul judiciar sau lichidatorul, dupa deschiderea procedurii, pot lua o serie de masuri si pot introduce actiuni care pot fi exercitate de pentru reintregirea averii debitorului. Aceste actiuni, inclusiv cele pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxele de timbru.

Conform art. 79, aceste masuri se aplica atat in cazurile de reorganizare sau de lichidare conform unui plan, cat si in cazurile de faliment.

Actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator in aplicarea dispozitiilor din aceasta sectiune sunt judecate de judecatorul-sindic (art. 79).

Pentru administratorul judiciar sau pentru lichidator, introducerea acestor actiuni este facultativa, si nu obligatorie. Comitetul creditorilor poate sa introduca o astfel de actiune, daca administratorul/lichidatorul nu o face (art. 81 alin. 2).

Din textul art. 79 rezulta ca actiunea pentru anularea unor acte juridice ale debitorului are urmatoarele trasaturi:

- este facultativa pentru administratorul judiciar si pentru lichidator;

- poate fi introdusa numai in termen de 18 luni de la data deschiderii procedurii(art. 81 alin. 1). Termenul este mai scurt decat cel prevazut de art. 9 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 datorita celeritatii procedurii insolventei;

- daca administratorul judiciar sau lichidatorul refuza sa o inregistreze, judecatorul-sindic poate fi sesizat de comitetul creditorilor cu introducerea unei astfel de actiuni (art. 81 alin. 2), dar tot in termenul de prescriptie de 18 luni;

- actul sa fi fost pagubitor pentru creditori;

- data incheierii actului sa fie anterioara cu cel mult trei ani fata de data deschiderii procedurii;

- actul sa contina un element fals ori sa disimuleze o frauda fata de creditori.

Pentru a se retine frauda este suficient ca debitorul sa fi fost constient ca prin incheierea lui il prejudiciaza pe creditor. Nu este necesara dovada dolului si nici complicitatea tertului la frauda nu este necesar a fi dovedita.

Subdobanditorul bunului va fi tratat la fel ca si persoana care a fost parte in actul incheiat cu debitorul.

Ca urmare a anularii actului, valoarea se intoarce in averea debitorului, iar pentru eventuala restituire a prestatiei sale, partea care a contractat cu debitorul, daca nu a fost complice la frauda, va avea o creanta pe care o va prezenta, la fel ca si ceilalti creditori, la dosarul procedurii deschise .

3.2. Transferurile patrimoniale

3.2.1.Transferurile cu titlu gratuit (art. 80 alin.1

lit. a)

Cu exceptia sponsorizarilor in scop umanitar, toate celelalte transferuri patrimoniale cu titlu gratuit, efectuate de debitor in cei trei ani anteriori datei deschiderii procedurii, pot face obiectul actiunii pentru anulare si recuperare introduse de administratorul judiciar/lichidator sau, in situatia prevazuta de art. 81 alin. 2, de comitetul creditor.

Competenta judecarii actiunii apartine tot judecatorului-sindic, conform dispozitiilor art. 79. Daca se cere anularea unor acte juridice incheiate de debitor cu terte persoane, este necesara citarea acestora pentru a le fi opozabile hotararea judecatorului-sindic.

Textul art. 80 alin. 1 lit. a mentioneaza toate actele cu titlu gratuit translative de proprietate mobiliara sau imobiliara. Explicatia acestei norme consta in incompatibilitatea actelor cu titlu gratuit cu starea de insolventa.

Dispozitiile art. 80 alin. 1 sunt aplicabile tuturor donatiilor, inclusiv darurilor si donatiilor deghizate, precum si remiterilor de datorie sau renuntarii la un drept fara contraprestatie .

3.2.2.Contractele comutative dezechilibrate (art. 80 alin. 1 lit. b);

Administratorul sau lichidatorul pot introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea unor operatiuni comerciale in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita daca operatiunea a fost efectuata in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii. Actele vizate trebuie sa fie acte cu caracter comutativ si lezionare, iar nu orice fel de acte in care disproportia de valoare intre contraprestatii este lipsita de echivalenta.

Nu intra in aceasta categoria contractele aleatorii legale (facute in exercitiul normal al activitatii debitorului).

Si acestor actiuni le sunt aplicabile dispozitiile art. 81 alin. 2.

3.2.3. Alte acte incheiate de debitor cu scopul de a leza drepturile creditorilor (art. 80 alin. 1 lit. c);

Administratorul judiciar/lichidatorul ori comitetul creditorilor, in situatia prevazuta de art. 81 alin. 2, pot introduce la judecatorul-sindic actiune pentru anularea oricarui act incheiat de debitor cu terte persoane, cu intentia tuturor partilor implicate in acest act de a sustrage un bun urmaririi sau de a leza in orice alt fel drepturile creditorilor.

Conditiile promovarii acestei actiuni sunt similare celor reglementate de art. 79 si de art. 80 alin 1 lit. a si b de mai sus, cu unele particularitati. Spre deosebire de situatia reglementata de art. 79, in cazul actelor la care se refera dispozitiile art. 80 alin. 1 lit. c, este necesara existenta unui concert fraudulos, in care toate partile actului, atat debitorul cat si partenerii sai in acel act, au fost animate in intentia de a-i leza pe creditori prin sustragerea unui bun din sfera celor urmaribile in temeiul gajului general al creditorilor.

3.2.4. Unele transferuri de proprietate (art. 80 alin. 1 lit. d);

Trasaturile specifice acestei actiuni in anulare sunt:

- prin actul juridic atacabil sa fi fost realizat un transfer de proprietate;

- acest act sa fi fost incheiat in perioada celor 120 zile anterioare deschiderii procedurii;

- transferul de proprietate sa aiba ca justificare stingerea totala sau partiala a unei datorii a debitorului fata de acel creditor, nascuta anterior celor 120 zile.;

- efectul transferului de proprietate sa fie cresterea pe care creditorul ar urma sa o primeasca in cazul falimentului, in detrimentul celorlalti creditori.

3.2.5. Constituirea sau perfectarea unei garantii reale (art. 80 alin. 1 lit. e);

Art. 80 alin. 1 lit. e permite administratorului sau lichidatorului (si, in conditiile art. 81 alin. 2, comitetului creditorilor) introducerea la judecatorul-sindic a actiunii pentru anularea constituirii ori perfectarii unei garantii reale, pentru o creanta care era chirografara, in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.

Textul se aplica garantiilor reale mobiliare reglementate de Legea nr. 99/1999 si ipotecilor conventionale.

Scopul normei legislative este acela de a se oferi posibilitatea lipsirii de efecte juridice a manevrei unui creditor chirografar care tinde sa-si amelioreze situatia juridica, in dauna celorlalti creditori.

3.2.6. Platile anticipate (art. 80 alin. 1 lit. f);

Daca este incapabil sa-si plateasca datoriile exigibile, debitorul este si incorect daca le plateste pe cele nescadente, favorizand pe unii creditori, in prejudiciul celorlalti.

Conform art. 80 alin. 1 lit. f, pot fi anulate "platile anticipate ale datoriilor efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii".

3.3. Anularea unor tranzactii comerciale (art. 80 alin. 2);

Conform art. 80 al. 2, administratorul sau lichidatorul, dupa caz, pot cere judecatorului-sindic, anularea operatiunilor debitorului, pagubitoare pentru creditori, incheiate in anul anterior cererii introductive:

- cu un asociat comanditat sau asociat detinand cel putin 20% din capitalul societatii comerciale ori, dupa caz, din drepturile in vot in adunarea generala a asociatilor, atunci cand debitorul este respectiva societate in comandita, respectiv o societate agricola, in nume colectiv sau cu raspundere limitata;

- cu un membru sau administrator atunci cand debitorul este un grup de interese economice;

- cu un actionar detinand cel putin 20% din actiunile debitorului ori, dupa caz, din drepturile de vot in adunarea generala a actionarilor atunci cand respectiva societate este pe actiuni;

- cu un administrator, director sau membru al organelor de supraveghere ale debitorului, societate cooperatista, societate pe actiuni, societate cu raspundere limitata, sau dupa caz, societate agricola;

- cu orice alta persoana fizica sau juridica care are o pozitie dominanta asupra debitorului si activitatii sale;

- cu un coindivizar asupra unui bun comun.

In situatiile enumerate la lit. a - d se prezuma ca operatiunile pagubitoare pentru interesele creditorilor au fost posibile datorita abuzului persoanei interesate, care a profitat in acelasi timp si de pozitia detinuta in societate si de informatiile la care avea acces despre posibila declansare a procedurii, pentru a obtine un folos injust pentru el si in prejudiciul creditorilor.

3.3.1.Termenul pentru introducerea actiunilor in anulare (art. 81);

Actiunile in anulare reglementate de art. 80 si art. 81 pot fi introduse in termen de un an de la data expirarii termenului stabilit pentru intocmirea raportului privind cauzele si imprejurarile care au determinat starea de insolventa prev. de art. 20 alin. 1 lit. b dar nu mai tarziu de 18 luni de la deschiderea procedurii.

In situatiile prevazute de art. 80 alin. 1 si 2, termenele de 3 ani, de un an si de 120 de zile se calculeaza de la data deschiderii procedurii.

Cu exceptia duratei sale si a modului de calcul, termenul de prescriptie pentru anularea actelor prev. de art. 79, 80 se supune regulilor generale privind prescriptia extinctive, ceea ce inseamna ca poate fi intrerupt sau suspendat.

Actiunile reglementate de art. 79 si 80 pot avea ca obiect numai acte juridice ale debitorului incheiate anterior deschiderii procedurii. Daca procedura nu a fost deschisa din cauza unor vadite omisiuni a judecatorului-sindic, aceasta omisiune nu poate produce efecte in dauna intereselor si drepturilor subiective ale participantilor la procedura, ocrotite prin normele legale.

Art. 81 al. 2 prevede un remediu pentru situatia in care administratorul sau lichidatorul ramane in pasivitate si nu exercita actiunea in anulare, respectiv, indrituieste comitetul creditorilor sa promoveze el actiunea

3.3.2. Transferuri cu caracter patrimonial exceptate de la posibilitatea anularii prin actiunile reglementate de art. 82 ;

Art. 82, prevede ca nu pot fi atacate, in conditiile prevazute de art. 80, nici de catre administratorul judiciar/lichidator, nici de catre comitetul creditorilor transferurile cu caracter patrimonial ale debitorului in cursul desfasurarii normale a activitatii sale.

Prin acte incheiate in cursul activitatii curente a debitorului vom intelege orice acte prin care a fost derulata o activitate conform obiectului de activitate, orice acte de incasare sau plati privitoare la obiectul de realizare a obiectului de activitate precum si orice acte sau operatiuni prin care avut loc finantarea capitalului de lucru necesara derularii activitatii de zi cu zi a debitorului.

3.3.3. Efectele transferurilor cu caracter patrimo-nial ( art. 83, 84 )

Actiunile reglementate de art. 80 se bazeaza pe aceleasi premise:

- prejudicial suferit de toti creditorii sau de o categorie de creditori sau chiar de catre un singur creditor, care consta fie in pierderea unei valori, fie in ruperea echilibrului dintre creditori in privinta sanselor de care ar trebui sa se bucure in temeiul legii;

- actul ce urmeaza a fi anulat a fost incheiat de debitor.

- actul a fost incheiat in perioada "suspecta" determinata de lege, care variaza intre 120 de zile si 3 ani, anteriori deschiderii procedurii;

- actiunea se poate exercita numai in 18 luni de la deschiderea procedurii, acest termen fiind opozabil si comitetului creditorilor.




- actiunea poate fi exercitata numai de catre administratorul judiciar sau lichidator si, in conditiile prevazute de art. 81, de catre comitetul creditorilor;

- in toate situatiile, actiunea se judeca de judecatorul-sindic.

Efectele actiunii difera in raport de situatia concreta. Daca s-a transferat un bun care mai exista, bunul va fi restituit averii debitorului in natura. Daca bunul nu mai exista, paratul va restitui averii debitorului valoarea pe care o avea bunul la data transferului efectuat de catre debitor.

Tertul dobanditor cu titlu gratuit de buna-credinta, va restitui bunurile in starea in care se gasesc. In lipsa bunurilor, el va plati numai cuantumul valoric cu care s-a imbogatit.

Daca a fost de rea-credinta, dobanditorul cu titlu gratuit va restitui, in toate cazurile, intreaga valoare primita, precum si fructele percepute sau contravaloarea lor.

Conform dispozitiilor art. 84 alin. 1, bunul sau valoarea pot fi recuperate nu numai de la tertul dobanditor, care a contractat direct cu debitorul, ci si de la tertul subdobanditor, insa numai atunci cand sunt intrunite cumulative doua conditii:

- o conditie obiectiva, ca tertul subdobanditor sa nu fi platit valoarea corespunzatoare a bunului ( ci eventual o valoare derizorie);

- o conditie subiectiva: tertul subdobanditor a stiut sau trebuia sa stie in momentul dobandirii ca transferul dintre debitor si primul dobanditor este susceptibil de a fi anulat pe calea actiunilor reglementate de art. 79 si 80.

Textul alin. 2 al art. 84 prevede ca " in cazul in care subdobanditorul este sot, ruda sau afin pana la al IV-lea, inclusiv al debitorului, se prezuma relative ca acesta a cunoscut imprejurarea prevazuta de alin. 1"

3.3.4. Publicitatea actiunilor pentru anularea unor acte juridice ale debitorului(art. 85);

Judecatorul-sindic poate dispune inscrierea in registrele de publicitate a mentiunii despre inregistrarea cererii de chemare in judecata pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial.

Cel mai important registru de publicitate este cartea funciara, astfel ca judecatorul sindic este obligat sa ceara de indata notarea in cartea funciara a actiunilor in anulare.

Efectul acestei mentiuni este cel prevazut de alin. 2 al art. 85 va avea titlul sau dreptul sau, conditionat de dreptul de a fi recuperat bunul".

Orice dobandire a unui drept real asupra acelui imobil, precum si orice sarcina sau garantie care ar greva imobilul ulterior inscrierii mentiunii, vor fi considerate ca fiind inscrise sub conditia rezolutorie a admiterii actiunii pentru anularea transferului si a recuperarii bunului.

4. Soarta unor contracte ale debitorului in procedura insolventei. Contracte in curs de executare

4.1. Titularul dreptului de optiune

La data deschiderii procedurii, debitorul se afla intr-o retea de raporturi contractuale in curs de executare. Continuarea executarii unora dintre ele poate agrava dezechilibrul financiar al debitorului, mai ales daca se tine seama de ordinea de prioritate reglementata de art. 121 si 123, conform careia unele creante nascute ulterior datei inregistrarii cererii introductive sunt privilegiate, in sensul ca pot fi platite inaintea unor creante anterioare.

In vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa mentina sau sa denunte orice contract, inchirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atata timp cat aceste contracte nu vor fi fost executate in totalitate ori substantial de catre toate partile implicate.

Art. 86 ofera astfel administratorului judiciar/lichidatorului dreptul de optiune intre mentinerea ori denuntarea contractelor.

Exista doua situatii in care se poate realiza denuntarea contractului in curs de executare :

din initiativa administratorului sau a lichidatorului

din initiativa celorlalte parti contractante;

In aceasta din urma situatie, administratorul judiciar/lichidatorul trebuie sa raspunda in termen de 30 de zile, unei notificari a contractantului prin care i se cere sa opteze pentru mentinerea ori denuntarea contractului. In lipsa unui astfel de raspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denuntat. Rezulta astfel ca, asumarea contractului este intotdeauna expresa, in timp ce denuntarea contractului poate fi exprimata fie printr-o manifestare de vointa expresa, fie tacit, prin necomunicarea raspunsului la cererea celeilalte parti contractante.

In cazul denuntarii unui contract, o actiune pentru despagubiri poate fi introdusa de catre cocontractant impotriva debitorului. Administratorul sau lichidatorul va trebui sa-si asume raspunderea de a prevedea care din solutiile alternative va avea ca efect cresterea la maximum a averii debitorului.

Daca administratorul judiciar/lichidatorul au optat pentru mentinerea contractului, asumandu-si contractul, cealalta parte contractanta trebuie sa-si execute obligatiile fara a putea invoca neefectuarea platilor periodice, la scadenta, din partea debitorului, pentru perioada anterioara deschiderii procedurii. Pentru asemenea plati restante pot fi formulate numai cereri impotriva averii debitorului ( art. 86 alin 7).

Dupa mentinerea contractului, cealalta parte contractanta poate uza nu numai de exceptia de neexecutare, ci si de actiunea in rezolutiune bazata pe dispozitiile art. 1021 C.civ., iar instanta nu poate acorda termen de gratie conform art. 44 C.com. Odata cu rezilierea, cealalta parte contractanta poate pretinde si daune interese, care vor fi inregistrate in pasivul averii debitorului.

4.2. Contractele bancare de credit ( art. 86 al. 3) ;

Pe parcursul perioadei de observatie, cu acordul contractantilor, administratorul judiciar va putea mentine contractele de credit sau va putea sa le modifice clauzele, astfel incat acestea sa asigure echivalenta urmatoarelor prestatii. Modificarile vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, care va verifica daca ele sunt atat in folosul averii debitorului, cat si in cel al averii creditorilor.

Numai cu acordul bancii creditoare, administratorul judiciar/lichidatorul va poate modifica clauzele contractului de credit astfel incat acesta sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii ale debitorului.

Dupa realizarea acordului intre banca si administratorul judiciar (sau lichidator), modificarile vor fi supuse aprobarii judecatorului sindic pentru a se verifica daca modificarile sunt efectuate atat in interesul debitorului, cat si in interesul creditorilor.

4.3. Contractele de munca si contractele de inchiriere a unui imobil;

Art. 86 al. 5 prevede ca denuntarea de catre administrator (sau lichidator) a unui contract de munca sau a unui contract de inchiriere a unui imobil in care debitorul a avut calitatea de locatar, nu se va putea rezilia decat cu respectarea termenelor legale de preaviz. Termenele de aviz contractuale care depasesc pe cele legale nu vor fi respectate.

Dupa deschiderea procedurii, proprietarul imobilului nu mai poate cere rezilierea contractului pentru neplata chiriei de catre debitor in perioada anterioara, deoarece contractului ii sunt aplicabile dispozitiile art. 86 al. 1.

Prin derogare de la Codul muncii, in procedura simplificata, precum si in cazul intrarii in faliment in procedura generala, desfacerea contractului de munca a personalului debitoarei se va face de urgenta de catre lichidator, fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. Lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucratoare.

4.4. Contractele privind bunuri de tranzit ;

In cazul bunurilor mobile pe care debitorul le-a cumparat, dar nu le-a platit inca si nu se afla la dispozitia debitorului (in cazul in care bunurile se afla la un transportator, in tranzit spre debitor), la data deschiderii procedurii, vanzatorul isi poate lua inapoi bunurile adica le poate recupera de la transportator.

Vanzatorul nu poate uza de acest drept in trei situatii:

- daca transportatorul a pus bunul la dispozitia debitorului;

- daca debitorul a transferat altei persoane dreptul de proprietate asupra bunului sau l-a gajat;

- daca administratorul (lichidatorul) cere ca bunul sa fie livrat, asumandu-si contractul, conform art. 87 alin. 1.

Drept consecinta a recuperarii bunului, vanzatorul va restitui averii debitorului orice avans din pret. Totodata, vanzatorul va suporta cheltuielile de transport si alte cheltuieli cu recuperarea bunului.

Vanzatorul poate renunta la recuperarea bunului, permitand livrarea catre debitor. In acest caz, creanta vanzatorului pentru pretul bunului fi inscrisa in tabelul de creante.

Daca administratorul (lichidatorul) a cerut ca bunul sa fie predat averii debitorului, pretul va trebui sa fie platit integral din averea debitorului, fara aplicarea procentului general de reducere.

Administratorul sau lichidatorul pot paraliza optiunea vanzatorului in cazul in care asigura plata intregului pret stabilit anterior.

4.5. Contractele privind marfuri si titluri de valoare cotate la bursa(art. 88);

Conform art. 88, daca debitorul este parte intr-un contract cuprins intr-un acord master de netting, prevazand transferul anumitor marfuri, titluri reprezentative ale marfurilor sau active financiare cotate pe o piata reglementata de marfuri, servicii si instrumente financiar derivate, la o anumita data sau intr-o perioada determinate de timp si scadenta intervine sau perioada expira dupa data deschiderii procedurii, se va efectua o operatiune de compensare bilaterala a tuturor contractelor cuprinse in acordul master de netting respectiv, iar diferenta rezultata va trebui sa fie platita averii debitorului, daca aceasta este obligatia averii debitorului.

Atunci cand debitorul participa la un acord master de netting( art. 3 pct. 34, 35), pe o piata reglementata, cu un contract avand scadenta dupa deschiderea procedurii, mai intai se vor compensa toate contractele cuprinse in acord si abia dupa aceasta compensare se va putea determina daca se inregistreaza o creanta contra averii debitorului sau debitorul are calitatea de creditor si creanta trebuie incasata pentru averea debitorului.

Contractele in care debitorul are calitatea de comisionar(art. 89);

Debitorul comisionar are un regim partial diferit de alte categorii de subiecte aflate in stare de insolventa, justificat de natura activitatii desfasurate.

Conform art. 405 C.com. "comisionul are de obiect tratarea de afaceri comerciale de catre comisionar in socoteala comitentului". Comisionarul "trateaza" afacerile in numele sau propriu si este " direct obligat catre persoana cu care a contractat, ca si cum afacerea ar fi fost a sa proprie (art. 406 alin. 1).

In virtutea contractului de comision, dreptul de proprietate asupra bunurilor care au fost contractate si dobandite in nume propriu de comisionar trece asupra comitentului, fiind considerat ca transmis direct de la tert la comitent. De aceea, creditorii comisionarului nu pot urmari silit, in caz de faliment, bunurile care au fost dobandite de comisionar in "socoteala comitentului". Dispozitiile art. 89 ofera comitentului optiunea de a-si "lua" marfa si de a-si prezenta creanta.

Daca comisionarul devine subiect al unei proceduri reglementate de Legea nr. 85/2006, comitentul isi poate "lua inapoi" titlurile sau marfa care ii apartin uzand de actiunea in "revendicare " mobiliara speciala reglementata de art. 89.

Cererea de restituire se indreptata contra averii debitorului si se depune la administrator (sau lichidator). Daca nu se opteaza pentru aceasta recuperare in natura, comitentul poate cere ca valoarea corespunzatoare, astfel cum a fost determinate prin contractul e comision, sa-i fie platita de comisionar, ceea ce se realizeaza practic prin prezentarea creantei comitentului alaturi de creantele celorlalti creditori ai comisionarului.

4. Contractele care permit revendicarea unor bunuri detinute de debitor (art. 90)

O situatie speciala exista si in cazul debitorului consignatar sau a debitorului care detine un bun apartinand altei persoane.

Contractul de consignatie reglementat de Legea nr. 178/ 1934 (modificata de Legea nr. 34/1936) este "conventia prin care una din parti, numita consignant incredinteaza celeilalte parti, numita consignatar, marfuri sau obiecte mobile spre a le vinde pe socoteala consignantului"(art. 1).

Consignantul preda consignatarului bunurile mobile spre a fi vandute, in numele propriu al consignatarului, dar pe seama consignantului, la un pret stabilit anticipat. Consignatarul este obligat sa remita proprietarului bunului pretul obtinut sau sa-i restituie bunul nevandut.



Atunci cand consignatarul devine subiect al unei cereri introductive reglementate de Legea nr. 85/2006, proprietarul bunului sau al marfii va avea dreptul sa-si recupereze bunul pe calea actiunii de "revendicare", uzand de procedura ordonantei presedintiale, conform dispozitiilor art. 4 alin. 1 al legii pentru reglementarea contractului de consignatie. Cererea de ordonanta presedintiala se poate solutiona cu sau fara citarea partilor, dupa cum contractul de consignatie este constatat prin inscris sub semnatura privata ori inscris autentic (art. 4 alin. 3). Aceasta procedura contencioasa poate fi evitata daca administratorul(lichidatorul) satisface cererea de restituire formulata de proprietar.

Cea de-a doua ipoteza a textului art. 90 alin. 1 se refera la toate situatiile in care bunuri proprietatea altor persoana se afla in detentia debitorului, cu orice titlu, la data deschiderii procedurii.

Asemenea situatii pot fi consecinta unei mari diversitati de contracte intre proprietarul bunului si debitor: vanzare cu rezerva dreptului de proprietate, depozit, inchiriere, leasing (ordonanta nr. 51/1997, republicata cu modificarile ulterioare[7]), gaj cu deposedare, comodat, expozitie, reconditionare, etc. In toate aceste situatii, conform prevederilor contractului, proprietarul are dreptul sa-si recupereze bunul de la debitor.

Situatiile reglementate de art. 90 se caracterizeaza prin aceea ca averea debitorului prezinta falsa aparenta ca ar cuprinde si aceste bunuri, desi in realitate ele sunt proprietatea altor persoane. Este firesc ca proprietarul sa-si salveze bunul recuperandu-l, pentru a nu fi obiect al procedurii de reorganizare sau de faliment .

Actiunea pentru restituirea bunului nu este o actiune in revendicare clasica civila, ci o actiune un "revendicare" speciala, de drept comercial, bazata pe un raport juridic preexistent intre proprietar si debitor, deci pe un drept de creanta, in timp ce actiunea in revendicare de drept civil exclude orice raport preexistent de obligatiuni si pune in discutie numai dreptul de proprietate al reclamantului .

In cazul vanzarii cu rezerva proprietatii, vanzatorul confruntat cu falimentul cumparatorului are posibilitatea revendicarii contra administratorului/lichidatorului care detine bunul cu titlu precar. Daca bunul este necesar pentru reusita planului de reorganizare, administratorul poate oferi plata pretului pentru a paraliza revendicarea. In situatia in care contractul de vanzare contine o clauza de reziliere de drept, in situatia falimentului cumparatorului, vanzarea se va considera desfiintata de drept si bunul va putea fi revendicat.

Bunurile "revendicate" trebuie sa fie individual determinate si cert identificabile in averea debitorului. De aceea, sumele de bani si bunurile fungibile care se confunda cu altele de acelasi fel aflate in averea debitorului nu pot fi revendicate.

Daca la data deschiderii procedurii marfa sau bunul care apartine altuia se aflau in detentia debitorului insa ulterior, la data inregistrarii cererii de restituire a proprietarului, ele nu mai sunt detinute de debitor, proprietarul poate cere ca intreaga valoare a marfii astfel cum este ea mentionata in contract sa fie inclusa in tabelul de creante.

Daca la data deschiderii procedurii marfa sau bunul nu se mai afla in detentia debitorului si, totodata, debitorul nu mai avea posibilitatea sa o recupereze de la detinatorul actual, creanta proprietarului va fi inclusa in tabel la valoarea pe care marfa o avea la acea data (a deschiderii procedurii).

4.8. Contractele in care debitorul este proprietar al unei cladiri inchiriate (art. 91);

O alta situatie speciala exista in cazul contractelor de inchiriere in privinta carora administratorul judiciar sau lichidatorul are posibilitatea mentinerii efectelor acestora, sub rezerva conditiei ca suma stabilita in contract cu titlu de chirie sa nu fie inferioara celei practicata pe piata.

Contractul de inchiriere incheiat intre debitor, in calitate de proprietar al unei cladiri, si chiriasul care ocupa cladirea nu este reziliat automat ca efect al deschiderii procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006. Exceptie face situatia in care contractul de inchiriere contine o clauza expresa de reziliere pentru acest motiv.

Dezechilibrul financiar care a provocat declansarea procedurii ar putea antrena si imposibilitatea executarii in continuare, de catre debitor, a obligatiilor de prestare ale unor servicii si accesorii, cum ar fi furnizarea de energie termica, de salubritate, de intretinere a unor instalatii, paza, etc. al caror cost este inglobat in contractul de inchiriere urmata de evacuarea cladirii si continuarea contractului. Daca alege prima alternativa, chiriasul poate formula o actiune in daune-interese pentru repararea prejudiciului suferit. Daca opteaza pentru mentinerea contractului (de inchiriere), chiriasul este indreptatit sa retina din chirie costul serviciilor datorate de proprietar, dar nu poate pretinde alte despagubiri.

4.9. Contractele incheiate de debitor intuitu personae (art. 92);

In cazul contractelor intuitu personae sau a celor care presupun servicii specializate, administratorul judiciar sau lichidatorul poate sa le denunte, in afara de situatia in care creditorul accepta efectuarea prestatiei de catre o persoana desemnata de administratorul judiciar sau lichidator de comun acord cu creditorul beneficiar al serviciilor.

Alegerea va fi relevanta in situatia reorganizarii, pentru ca obiectivul prioritar va fi, in acest caz, mentinerea raporturilor contractuale care asigura continuarea activitatii.

4.10. Situatia debitorului asociat al unei societati comerciale sau agricole (art. 93);

Art. 93 prevede ca "daca un asociat dintr-o societate agricola, societate in nume colectiv, o societatea in comandita ori cu raspundere limitata sau actionarul unei societati pe actiuni este debitor intr-o procedura prevazuta de prezenta lege si daca implicarea debitorului intr-o astfel de procedura nu atrage dizolvarea acelei societati, administratorul/lichidatorul poate cere lichidarea drepturilor debitorului in acea societate - potrivit ultimei situatii financiare aprobate"; se poate propune ca debitorul sa fie pastrat ca asociat, daca ceilalti asociati sunt de acord". Aceste prevederi se aplica in mod corespunzator membrilor societatii cooperative si ai grupurilor de interes economic.

Acest articol vizeaza situatia in care debitorul, comerciant persoana fizica sau societate comerciala, este asociat sau actionar al unei alte societati comerciale, insa implicarea lui in procedura de reorganizare sau de lichidare judiciara nu constituie o cauza legala sau statutara de dizolvare a societatii comerciale.

Cazurile in care dizolvarea este consecinta legala a falimentului unuia dintre asociati sunt reglementate de art. 229 al Legii nr. 31/1990:

- societatile in nume colectiv si cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul unuia dintre asociati cand, datorita aceste cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur, sau prin falimentul unicului asociat; in ultima ipoteza se aplicau si dispozitiile art. 236 al Legii nr. 31/1990 in prezent abrogat;

- societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca este un singur comanditat se dizolva prin falimentul singurului comanditat;

- societatea in comandita simpla cu un singur comanditar se dizolva prin falimentul comanditarului.

In toate celelalte cazuri, cand "falimentul" asociatului nu produce dizolvarea societatii, administratorul (lichidatorul) are optiunea intre a cere lichidarea drepturilor debitorului in acea societate, pe baza ultimei situatii financiare aprobate si a propune ca debitorul sa fie pastrat ca asociat, daca ceilalti asociati sunt de acord.

Optiunea pentru lichidarea drepturilor se impune in cazul in care debitorul este subiect al procedurii falimentului. De asemenea, in cazul reorganizarii, optiunea pentru lichidarea drepturilor va fi oportuna daca ar avea drept consecinta refinantarea continuarii activitatii.

Propunerea administratorului (sau lichidatorului) ca debitorul sa fie pastrat ca asociat este supusa acordului celorlalti asociati deoarece intrarea in procedura insolventei a unui asociat afecteaza de cele mai multe ori imaginea si rezultatele economico financiare ale persoanei juridice in cauza.



Art. 62 al.1 prevede ca: " (1) Notificarea va cuprinde:

a) termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de debitor, in conditiile art. 32 alin. (1), precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;

b) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;

c) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante, care nu va depasi 30 de zile pentru procedura generala sau, respectiv, 15 zile, in cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevazut la lit. b);

d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 30 de zile in cazul procedurii generale si, respectiv, 15 zile in cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri, prevazut la lit. c);

e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii generale a creditorilor, care va avea loc in maximum 5 zile de la expirarea termenului prevazut la lit. c)."

art. 146 prevede ca: "Fapta persoanei care, in nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita inregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

C de Ap. Cluj Napoca, com, dec. nr. 1546 din 22 oct. 2002, nepublicata citata de Ion Turcu in Legea procedurii insolventei, ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2007, p.296;

Turcu Ioan, Tratat de insolventa, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2006, p.406

C. de Ap. Cluj Napoca, com, dec. nr. 33 din 18 ian. 2005, in Revista de drept comercial nr.4/2005, p.152;

C de Ap. Cluj Napoca, com, dec. nr. 584 din 8 apr. 2003, in Buletinul jurisprudentei, 2003, p.397;

Monitorul oficial nr.9 din 12 ianuarie 2000.

A se vedea supra 5.8.

Ion Turcu, Tratat de insolventa, editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007, p.456-457.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




PEDEPSELE
Regimul politic al statului. Conceptul democratiei.
EXPULZAREA
CONFISCAREA SPECIALA
PRINCIPIUL EGALITATII SI AL NEDISCRIMINARII
CONFLICTUL DE LEGI IN TIMP SI SPATIU
Drepturile si indatoririle magistratilor. Incompatibilitati si interdictii.
Renuntarea la recurs
Judecatorii si procurorii stagiari
Administratia publica centrala













loading...