Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Raport juridic civil - Notiune. Caracter. Structura


Raport juridic civil - Notiune. Caracter. Structura




Raport juridic civil - Notiune. Caracter. Structura

Notiunea de raport juridic civil Nu toate raporturile intre oameni sunt raporturi juridice; unele sunt simple raporturi de prietenie, de colegialitate etc. Sunt insa raporturi juridice acele raporturi sociale care sunt reglementate de lege de norme juridice




Dintre raporturile juridice unele sunt reglementate de norme apartinand ramurii dreptului civil; ele sunt raporturi de drept civil.

Asadar, raporturile personale (nepatrimoniale) si raporturile patrimoniale reglementate de norme de drept civil sunt raporturi juridice civile Asa sunt, de pilda, raporturile de proprietate, cele de obligatii, cele de succesiune, rudenie etc.

Caracterele juridice ale raporturilor juridice civile sunt urmatoarele:

a) raportul juridic civil este un raport social, adica un raport intre indivizi, iar nu un raport intre un om si un lucru. De aceea, in pofida aparentei, orice drept presupune un raport intre oameni, el neputand exista in afara raporturilor sociale (nici chiar Robinson Crusoe pe insula sa nu ar fi putut avea drepturi in sensul juridic al termenului);

Exemplu: cand spunem ca studentul X este proprietarul autoturismului albastru pe care il conduce, nu ne intereseaza decat in mod secundar faptul ca el il stapaneste sau il domina materialmente; nu spunem nici ca prin aceasta exista o relatie intre el si alte persoane determinate. Dar, evident exprimam ideea unei relatii intre student si toti ceilalti, pentru ca impotriva tuturor el este proprietar; iar toti ceilalti sunt exclusi de la exercitarea dreptului de proprietate asupra autoturismului, ba chiar mai mult, sunt indatorati sa respecte acest drept.

Tot astfel dreptul la onoare, la demnitate, la integritate fizica etc., nu sunt cum s-ar putea crede drepturi asupra propriei persoane, ci drepturi in relatie cu alte persoane; persoana umana nu poate fi in raport cu ea insasi.

b) raportul juridic civil are un caracter volitional, pe de o parte, prin faptul ca el este un raport social reglementat de lege (ori legea exprima vointa societatii organizate in stat, exprimata prin vointa reprezentantilor alesi ai cetatenilor cu drept de vot), iar pe de alta parte, prin faptul ca cele mai multe raporturi juridice civile se stabilesc prin vointa partilor implicate (a subiectilor de drept intre care se leaga raportul juridic respectiv);

c) raportul juridic civil se caracterizeaza esentialmente prin pozitia juridica de egalitate a partilor (subiectilor). Nu este vorba aici de egalitatea tuturor in fata legii, care se aplica in toate ramurile si domeniile dreptului (dar care permite existenta unor raporturi de inegalitate, de subordonare a unui subiect de drept fata de altul, asa cum se intampla in raporturile de drept administrativ), ci este vorba de pozitia juridica de egalitate a unei parti a raportului fata de cealalta, in sensul ca niciuna din parti nu poate impune celeilalte parti vointa sa, ci numai impreuna, de comun acord, partile pot stabili, modifica sau stinge raportul juridic civil dintre ele. Pe de alta parte, nu este vorba de o egalitate reala, materiala intre parti (unul poate fi bogat, altul sarac; unul poate fi inteligent, altul mai putin etc.), ci de o egalitate juridica a vointelor celor doua parti, fiecare bucurandu-se in egala masura de dreptul de a incheia sau nu un act juridic, de dreptul de a recurge la actiunea in justitie daca cealalta parte isi incalca obligatiile asumate etc. E vorba deci, in esenta, de lipsa oricarei subordonari a uneia dintre parti fata de cealalta (M. Muresan, op. cit., p. 58);




d) raportul juridic civil are ca trasatura libertatea juridica a partilor (asa cum am aratat in definitia data dreptului civil). In adevar, libertatea de vointa a partilor este aceea care da posibilitatea subiectelor de drept sa modeleze raportul juridic civil. Retinem insa ca aceasta libertate de vointa inseamna mai mult decat libertatea contractuala.

Reamintim ca, indeobste in teoria generala a dreptului, trasaturile raportului juridic sunt: este un raport social, este un raport de suprastructura, este un raport volitional, este un raport valoric, este o categorie istorica (pentru detalii, N. Popa, Raportul juridic civil, in N. Popa, M.C. Eremia, S. Cristea, Teoria generala a dreptului, ed. a 2-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p. 261-270).

Structura raportului juridic civil cuprinde, intr-o stransa unitate, trei elemente distincte:

a) subiectii sau partile raportului juridic, adica persoanele (fizice sau juridice) intre care se leaga raportul juridic;

b) continutul raportului juridic, adica drepturile si obligatiile care leaga cele doua parti ale raportului juridic;

c) obiectul raportului juridic, adica insasi prestatia (actiunea sau inactiunea) pe care o parte a raportului juridic este indreptatita sa o pretinda celeilalte si pe care aceasta din urma parte este obligata sa o savarseasca (sau sa se abtina de la savarsirea ei). Daca drepturile sunt posibilitati juridice ale unor conduite garantate de lege (iar obligatiile sunt indatoriri juridice ale unor comportari sau conduite impuse de lege) si ele constituie continutul raportului juridic, apoi insesi actiunile sau inactiunile (ori, altfel spus, prestatiile) la care este indreptatit subiectul activ si este indatorat subiectul pasiv constituie obiectul raportului juridic civil.

In cele ce urmeaza vom analiza elementele raportului juridic civil.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate