Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE JUDETENE SI LOCALE


AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE JUDETENE SI LOCALE




AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE JUDETENE SI LOCALE

I. Consiliul judetean

A. Statutul constitutional al Consiliului judetean

Il regasim consacrat in art.122 potrivit caruia "Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean". Articolul 22 din legea nr. 215/2001, astfel cum a fost el modificat prin legea nr. 286/2006, reia, intr-o formulare aproape identica, textul constitutional.




Cel de-al doilea alineat al articolului trimite la o lege, in conditiile careia sa se stabileasca modul de alegere si functionare a Consiliului judetean.

Consiliul judetean, alaturi de Consiliul local si primar, reprezinta o autoritate a autonomiei locale.

Legiuitorul Constituant din 1991 "a pus accent pe autonomia comunelor si oraselor, rezervand autoritatii judetene alese doar un rol coordonator".

Intre autoritatile constituite la nivel local si cele de la niveul judetean nu exista raporturi de subordonare. Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune, orase si municipii si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.

B. Alegerea Consiliului judetean

Consiliul judetean este format din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Universalitatea votului reprezinta acea caracteristica a votului potrivit careia toti cetatenii romani au dreptul de a vota, daca sunt indeplinire conditiile constitutionale si legale.

Egalitatea votului deriva din principiul constitutional al egalitatii tuturor in fata legii si a autoritatilor publice, consacrat de articolul 16 din legea fundamentala.

Caracterul direct al votului semnifica trasatura constitutionala a acestuia care presupune ca alegatorul poate si trebuie sa isi exprime optiunea sa personala si nu prin intermediari sau reprezentanti.

Caracterul secret exprima trasatura constitutionala a votului care da posibilitatea alegatorului de a-si exprima optiunea sa cu privire la candidatii propusi pe liste, fara ca aceasta optiune sa fie cunoscuta de altii sau supusa vreunei presiuni.

Ultimul caracter, cel liber exprimat al votului evoca faptul ca alegatorul nu este supus nici unei constrangeri, ca el are posibilitatea de a-si manifesta sau nu optiunea pentru o anumita lista de candidati sau un anumit candidat.

Textul constitutional trimite la o lege, prin care sa se stabileasca modul de alegere si functionarea Consiliului judetean, fara a preciza daca va fi vorba despre sistemul alegerilor directe sau al celor indirecte. Initial, in baza Legii nr- 70/1991 a alegerilor locale, consiliul judetean se alegea in mod indirect, insa in urma modificarilor aduse acestei legi prin Legea nr. 25/1996, s-a trecut la sistemul alegerii directe a consiliului judetean, sistem care este mentinut si prin actuala lege nr. 67/2004 privind alegerile locale.

Numarul consilierilor care compun fiecare Consiliu judetean se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de numarul locuitorilor din fiecare judet, astfel cum este el raportat de Institutul National de Statistica la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile (art.102 din Legea nr. 215/2001, modificat prin Legea nr. 286/2006).

Legea stabileste numarul minim si maxim al consilierilor judeteni, si anume:

- pana la 350 000 locuitori - 31 de consilieri judeteni;

- intre 350 001 si 500 000 - 33 de consilieri judeteni;

- intre 500 001 si 650 000 - 35 de consilieri judeteni;

- peste 650 000 - 37 de consilieri judeteni.

C. Atributiile Consiliului judetean

Trebuie precizat ca, la fel ca si Consiliul local, si Consiliul judetean are o dubla natura[i]:

- de autoritate a autonomiei judetene;

- de autoritate a administratiei publice judetene.

Legea nr. 215/2001, in forma initiala, nu continea o clasificare a atributiilor autoritatilor administratiei publice locale si Judeteane, In forma in care a fost modificat prin legea nr. 286/2006, articolul 104 din lege realizezaa o clasificare a atributiilor realizate de consiliul judetean, si in cadrul fiecarei categorii enunta atributiile prin care aceasta se concretizezaa, fiind vorba despre urmatoarele categorii:

a) atributii privind organizare si functionare a aparatului de specialitate a consiliului judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean.

In exercitarea acestei atributii, consiliul judetean alege presedintele si vicepresedintii, hotaraste infiintare,a desfiintarea, reorganizarea de institutii, serviciipublice, societati comerciale de interes judetean; aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean, exercita, in numele judetului, drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome, in conditiile legii; numeste, sanctioneaza si dispune cu privire la raporturile de munca sau de serviciu ale conducatorilor sevriciilor publice de interes judetean.

b) atributii privind dezvoltarea economico- sociala a judetului

In exercitarea acestei atributii, consiliul judetean aproba,bugetul de venituri si cheltuieli; contractarea si garantarea de imprumuturi; stabileste impozite si taxe la nivel judetean; adopta strategii si programe de dezvoltar estabileste programele de dezvoltare a judetului si documentatiile pentru lucrarile de investitii.

c) atributii privind gestionarea patrimoniului judetului.

In exercitarea acestei atributii, consiliul judeteanhotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor publice de interes judetean, inchirierea sau vanzarea celor private, atribuie denumiri pentru obiective de interes judetean.

d) atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine

In exercitarea acestei atributii, consiliul judetean asigura cadrul neecsar pentru furnizarea serviciilor puiblice din educatie, protectia copilului, sanatate, cultura, tineret, sport, ordine publica, situatii de urgenta, meiu inconjurator, monumentele istorice, evidenta persoanelor, cai de comunicatie, servicii comunitare de utilitate publica de interes judetean.

e) atributii privind cooperarea interinstitutionala.

In exercitarea acestei atributii, consiliul judetean hotarste cooperarea saua socierea cu alte unitati administrativ teritoriale din atra sau strainatate.[ii]

f) alte atributii prevazute de lege.

D. Presedintele consiliului judetean are urmatorul statut:

indeplineste functia de reprezentare a judetului in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoane fizice sau juridice din tara sau din strainatate (art. 114 alin. 1);

- raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene (art. 114 alin.(2);

- raspunde de buna functionare a aparatului propriu de specialitate pe care il conduce si controleaza si care i se subordoneaza(art. 115 (1), in forma modificata prin Legea nr. 286/2006);

-asigura respectarea prevederilor constitutiei, a legilor,si celorlalte acte juridice obligatorii si a hotararilor Consiliului judetean.

E. Mandatul, functionarea si actele consiliului judetean

Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care se exercita de la data constituirii pana la declararea, ca legal constituit, a consiliului nou-ales (art. 105).

Forma de lucru a consiliului judetean este sedinta, care are loc in fiecare luna. In afara sedintelor ordinare, consiliul judetean se poate intruni si in sedinta extraordinara, ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin o treime din numarul consilierilor sau la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean.

Sedintele consiliului judetean sunt legal constituite in prezenta majoritatii consilierilor judeteni in functie. Legea consacra caracterul obligatoriu al prezentei consilierilor judeteni la sedinte, urmand ca, prin regulamentul de organizare si functionare sa se stabileasca situatiile in care se considera ca absenta este temeinica, precum si sanctiunile care se pot dispune in cazul in acre consilierul judetean absenteaza de la mai mult de doua sedinte fara motive tmeinice.

Actele consiliului judetean sunt hotararile. In urma modificarilor care au fost aduse Legii nr. 215/2001 prin legea nr. 286/2006, a fost introdus un nou capitol, numerotat capitolul VI3, cu denumirea actele autoritatilor administratiei publice locale si comunicarea acestora.

In ceea ce ne priveste, am crittcat denumirea acestui capitol, care face referire numai la comunicare, dat fiind faptul ca operatiunea comunicarii este specifica numai actelor administrative individuale, pe cand actele administrative normative se publica. In opinia noastra, ar fi fost suficient ca denumirea sa fie actele autoritatilor adminsitratiei publice locale.

Hotararile consiliului judetean se comunica in mod obligatoriu Prefectului, grija secretarului judetului. Ele sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instantele judecatoresti de contencios administrativ. Hotararile se semneaza de catre presedinte sau de vicepresedintele care a condus sedinta si se contrasemneaza de catre secretar.

Hotararile consiliului judetean sunt acte administrative supuse regimului juridic al actelor administrative, cu toate dimensiunile acestuia (caracter executoriu, se bucura de prezumtiile de legalitate, autenticitate si veridicitate etc), care pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual.

Presedintele consiliului judetean, care, din punct de vedere al statutului sau, este un organ unipersonal si executiv al consiliului judetean, emite dispozitii, care pot avea atat caracter normativ cat, si caracter individual.

Aceste dispozitii devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica (cele normative) sau sunt comunicate persoanelor interesate (cele individuale).

F. Raspunderea consiliului judetean

Dizolvarea de drept

Articolul 111 prevede institutia dizolvarii de drept a consiliului judetean, in urmatoarele cazuri, care sunt comune celor in care are loc dizolvarea de drept a consiliului local, conditii care au suferit modificari prin Legea nr. 286/2006, dupa cum urmeaza:

- consiliul judetean nu se intruneste timp de douai consecutiv;

- in situatia in care, in trei sedinte ordinare consecutive nu a adoptat nici o hotarare;

- in cazul in care numarul consilierilor s-a redus sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti.

Secretarul judetului sau orice persoana interesata va sesiza instanta de contencios administrativ cu privire la interventia cazului de dizolvare de drept. In cazuls in acre dizolvarea priveste consiliul local, sesizarea poate fia drestaa si de primar sau viceprimar, pe langa secretarul unitatii teritoriale sau orice persoana interesatp. Instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la diolvarea consiliului, printr-o hotarare definitiva, care se comunica prefectului. Aceasta procedura, care implica instanta de contencios administrativ, a fost consacrata prin Legea nr. 286/2006. Anterior ei dizolvarea se realiza prin hotarare de Guvern, la propunerea prefectului. Pana la constituirea noului consiliu judetean sau, dupa caz, a noului consiliu local, problemele judetului vor fi rezolvate de secretarul unitatii administrativ teritoriale sau, dupa caz, de primar.

Dizolvarea prin referendum

O alta modificare de substanta pe care o aduce actuala Lege nr. 286/2001 este consacrarea institutiei dizolvarii prin referendum a consiliului judetean, ca si a consiliului local.

Referendumul este definiti in literatura de specialitate ca fiind consultarea corpului electoral asupra unei probleme sau asupra unui text constituttional sau legal care vor deveni perfecte din punct de vedere juridic numai in cazul unui raspuns pozitiv.

Referendumul se organizezaa in conditiile legii, ca urma re a cererii adresata prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele elctorale ale judetului, sau, in aczul dizolvarii consiliului local, ale localitatii. Referendumul judetean, ca si cel local, se organizeaza de catre o comisie numita prin ordin al prefectului, compusa dintr-un reprezentant al prefectului, unm judecator, iar secretariatul este asigurat de institutia prefectului. El este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului judetean, ca si a consiliului local, inceteaza daca in favoarea dizolvarii s-au pronuntat jumatate plus unu din numarul total al voturilor exprimate.

II. Administratia publica a Municipiului Bucuresti

Legea nr. 215/2001 consacra un capitol separat, capitolul V, acestei materii, pe care il denumeste chiar "administratia publica a municipiului Bucuresti".

Potrivit acestui capitol, administratia publica a municipiului Bucuresti se realizeaza de doua categorii de organe:

a) organele constituite la nivelul municipiului, si anume consiliul general al municipiului Bucuresti, care este organ deliberativ precum si primarul general al capitalei, care este organ executiv;

b) de organele constituite la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, respectiv consiliile locale ale sectoarelor, ca organe deliberative, si primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, ca organe executive.

Sectoarele municipiului Bucuresti, potrivit articolului 92 din lege, se organizeaza ca subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestuia.

Consiliul general al municipiului Bucuresti se alege, se constituie si functioneaza, in conditiile prevazute de lege pentru consiliile locale.

Primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti indeplinesc atributiile prevazute de lege pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor, care se aplica in mod corespunzator.

Cat priveste primarii de sector si viceprimarii, ei functioneaza in conditiile prevazute pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor si exercita atributiile acestora, cu anumite exceptii.

La nivelul municipiului Bucuresti regasim si institutia prefectului care functioneaza in conditiile prevazute de Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, cu modificarile si completarile ulterioare.

III. Consiliul Local

A. Statutul constitutional si legal al Consiliului Local

Potrivit art. 121 (1), "autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii".

Constatam ca prin aceasta dispozitie constitutionala, consiliul local este calificat ca fiind una din autoritatile publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase. Ele reprezinta astfel o autoritate a autonomiei locale cuc aracter deliberativ.

Consiliul local reprezinta o autoritate colegiala a administratiei publice locale, aleasa in vederea solutionarii problemelor de interes local..

B. Raporturile consiliului local cu celelalte autoritati ale administratiei publice

Articolul 6 alin.(1) din Legea nr. 215/2001 prevede ca raporturile dintre administratia publica judeteana si cea locala se bazeaza pe urmatoarele principii:

- principiul autonomiei;

- principiul legalitatii;

- principiul responsabilitatii;

- principiul cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.

Pentru a intari si mai mult caracterul autonom al administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale, acelasi articol, in alineatul al doilea, vine cu precizarea ca intre administratia publica locala si cea judeteana nu exista raporturi de subordonare.

Raporturi de subordonare nu exista nici intre consiliul judetean si prefect, consiliul local si prefect, consiliul judetean si local si Guvern.

Guvernul, potrivit articolului 102 (1), are misiunea de a exercita conducerea generala a administratiei publice, ceea ce nu inseamna ca Guvernul subordoneaza intreaga administratie publica.

Guvernul intra in raporturi de subordonare numai fata de ministere si alte organe centrale de specialitate, care ii sunt subordonate , precum si fata de prefect.

Fata de celelalte autoritati ale administratiei publice, Guvernul exercita raporturi de coordonare, in ceea ce priveste autoritatile administratiei centrale autonome si raporturi de tutela administrativa, exercitata prin reprezentantul Guvernului, prefectul, fata de autoritatile autonome locale si judetene.

C. Componenta si constituirea consiliului local

Articolul 121 (1) prevede ca atat consiliile locale cat si primarii sunt alesi in conditiile legii.

Consiliile locale sunt organe deliberative ale autonomiei locale cu caracter colegial, fiind astfel formate din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Prefectul este cel care stabileste, prin ordin, numarul consilierilor, potrivit articolului 29 din Legea nr. 215/2001. Acest numar variaza, in functie de numarul locuitorilor, intre 9 consilieri pentru localitatile care au pana la 1.500 de locuitori si 27 de consilieri pentru localitatile care au peste 400.000 de locuitori[iii]. Face exceptie Consiliul general al Municipiului Bucuresti, care are un numar de 31 consilieri.

Procedura de constituire,a tat la consiliiile locale, cat si la celel judetene, a fost modificata prin legea nr. 286/2006. Daca anterior, validarea consilierilor se facea de catre o comisie de validare formata din consilieri, in prezent validarea se face de catre judecatoria in a carei raza se afla unitatea adminsitartiv teritoriala, de un judecator desemnat de presedintele instantei.





Constituirea consiliului local se realizeaza in termen de 25 de zile de la data cand au avut loc alegerile (art. 31 alin. 1).

Prefectul este cel care, potrivit articolului 31 (1), face convocarea consiliului nou-ales in sedinta de constituire.

Pentru ca sedinta de constituire sa aiba caracter legal, se impune participarea majoritatii consilierilor alesi si validati. Daca aceasta majoritate nu este intrunita, in termen de 3 zile se intruneste din nou sedinta. Daca nici in aceasta situatie consiliul nu este intrunit legal, se va proceda la o noua convocare, ina lte trei zile. Daca consiliul nu se poate intruni nici la a treia convocare, datorita absentei nemotivate, instanta va declara vacante, prin hotarare, locurile consilierilor alesi care au lipsit nemotivat la oricare din cele trei convocari. Sesizarea instantei se face de catre prefect, in termen de 3 zile de la data sedintei. In cazul in care locurile declarate vacante nu pot fi ocupate cu supleanti de pe listele respective, se vor organiza alegeri partiale, in termen de 90 de zile.

Conducerea lucrarilor de constituire se realizeaza de catre consilierul cel mai in varsta, asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri (art.32).

D. Statutul consilierului local

Articolul 4 din Legea alegerilor locale impune, pentru a putea fi ales in functia de consilier sau de primar, urmatoarele conditii:

- implinirea varstei de 23 de ani inclusiv pana in ziua alegerilor;

- persoanelor respective sa nu le fie interzisa asocierea in partide politice;

- persoanele care candideaza sa aiba cetatenia romana si domiciliul in Romania, potrivit articolului 16 (3) din Constitutie;

- persoanele respective sa aiba domiciliul in unitatile administrativ teritoriale in care urmeaza sa fie alese.

Cea de-a doua problema privind statutul consilierilor vizeaza incompatibilitatile, al caror regim il regasim reglementat de Sectiunea a IV-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I din Legea nr. 161/2003.

Astfel, potrivit acestui text, functia de consilier este incompatibila cu :

a) functia de primar sau viceprimar;

b)functia de prefect si subprefect;

c) calitatea de functionar public sau angajat cu contract de munca in aparatul propriu al consiliului local respectiv sau in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv;

d) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru in consiliul de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

e) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala de interes national care isi are sediul sau care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

f) functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

g) calitatea de senator sau deputat;

h) functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora;

O alta problema care vizeaza statutul consilierilor este cea a mandatului consiliului local, care este de patru ani si se exercita de la data constituirii, pana la data constituirii consiliului nou ales (art. 39).

Mandatul consiliului local poate fi prelungit doar prin lege organica si numai pe timp de razboi sau catastrofa.

Legea nr. 215/2001 consacra institutia suspendarii de drept a mandatului de consilier local, care intervine in situatia in care consilierul a fost arestat preventiv. Aceasta situatie se constata prin ordin al prefectului, urmare a sesizarii facute catre acesta, de catre instanta de judecata. De esenta institutiei suspendarii, indiferent de situatia in care ea intervine, este caracterul ei vremelnic, in sensul ca masura dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei care a atras suspendarea. In cazul in care a fost gasit nevinovat, consilierul are dreptul la despagubiri, potrivit legii.

De precizat si faptul ca in exercitarea functiei, consilierii sunt in serviciul colectivitatii locale.

E. Atributiile consiliului local

Din punctul de vedere al competentei sale materiale (rationae materiae), consiliul local dispune de competenta materiala generala in unitatea administrativ-teritoriala in care a fost ales si functioneaza. Din punctul de vedere al competentei teritoriale (rationae loci), consiliul local are competenta locala limitata la unitatea administrativ-teritoriala respectiva.

Articolul 38 stabileste norma de principiu potrivit careia consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale adminsitratiei publice centrale sau locale.

Alineatul al doilea stabileste mai multe categorii de atributii pentru consiliul local.. Anteiror modificarii legii, acestea atributii erau numai enumerate, nu si clasificate, ceea ce a determinat doctrina sa opereze ea mai multe clasificari.

In ceea ce priveste categorii de atributii pe care le consacra Legea nr. 215/2001, astfel cum a fost ea modificata prin legea nr. 286/2006, este vorba despre mai multe categorii, in interiorul carora sunt enumerate atributiile concrete pe care le exercita consiliul local.

a) atributii privind organizare asi functioanrea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local.

In exercitarea acestei atributii, consiliul local aproba statutul localitatii si regulamentul de organizare si functionare a consiliului local; statul de functii al aparatului de specialitate al primarului, al institutiilor si serviciilor publice de interes local; exercita in numele localitatii, drepturile si obligatiiel corespunzatoare aprticipatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome.

b) atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului.

In exercitarea acestei atributii, consiliul local aproba, la propunerea primarului, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare, bugetul local, contractarea sau garantarea de imprumuturi; stabileste impozitele si taxele locale; aproba documentatia pentru lucrarile de investitii strategiile de dezvoltare economico socialasi duce la indeplinire masurile necesrae in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor.

c) atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului;

In exercitarea acestei atributii, consiliul local hotarste cu privire la modalitatile de punere in valaore a bunurilor proprietate publica sau privata a unitatii amdinistrativ teritoriale; avizezaa saua proba documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism sia tribuie denumiri de strazi, piete, obiective d einteres local.

d) atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni;

In exercitarea acestei atributii, consiliul local asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice din domeniul educatie, sociale, sanatate, cultura, sport, tineret, ordine publica, situatii de urgenta, protectia mediului, a monumentelor istorice, evidenta persoanelor, cai de comunicatie , canalizare si alte servicii prevazute de lege.

e) atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern.

In exercitarea acestei atributii, in principal consiliul local hotaraste cooperarea sau asocierea cu alte unitati adminsitrativ teritoriale din tara sau strainatate.

F. Functionarea consiliului local

Forma de lucru a consiliului local este sedinta, care are caracter lunar, la cererea primarului. In afara de sedintele ordinare, mai exista si sedinte extraordinare, care pot avea loc ori de cate ori este necesar, la cererea primarului sau a o treime din numarul membrilor consiliului.

Pentru a fi legal constituite, legea impune prezenta majoritatii consilierilor in functie (art.41).

Sedintele sunt conduse de un presedinte de sedinta, ales pentru o perioada de 3 luni, care va conduce sedintele consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta.

Interesant de subliniat este faptul ca prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se considera ca absenta consilierilor este motivata urmeaza a fi stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local. In cazul in care un consilier absenteaza nemotivat de doua ori consecutiv, este sanctionat in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului local .

Legea consacra caracterul public al sedintelor consiliului local, cu exceptia cazurilor in care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile inchise. Practica functionarii organelor colegiale evidentiaza, astfel utilizarea a doua modalitati de vot:

-votul deschis, este cel care permite identificarea votantului. In acest caz, libertatea acestuia este ingradita de posibilitatea de a suporta diverse consecinte, ca urmare a vointei exprimate;

-votul secret, este cel care asigura anonimatul votantului, astfel incat libertatea de vointa a votantului este respectata.

Legea recunoaste posibilitatea ca in consiliile locale in care consilierii apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin o cincime din numarul total, la sedintele consiliului local sa se poata folosi si limba materna a minoritatii respective. Intr-o atare situatie, primarului ii revine misiunea de a asigura traducerea in limba romana. Intotdeauna, documentele sedintei se incheie in limba romana.

Lucrarile fiecarei sedinte sunt consemnate intr-un proces-verbal, semnat de consilierul care conduce sedinta si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale.

G. Actele consiliului local

In exercitarea atributiilor care-i revin, consiliul local adopta, potrivit articolului 1207 nou introdus prin Legea nr. 286/2006, hotarari, care se comunica in mod obligatoriu primarului localitatii si prefectului judetului.

Hotararile cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care prin lege sau prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului se prevede o alta majoritate.

Cu votul majoritatii membrilor prezenti se adopta acele hotarari care privesc bugetul local, conmtractarea de imprumuturi, impozite si taxe locale, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau trsnfrontaliera.

Hotararile privind patrimoniul se adopta cu votul a doua treimi din numarul total al consilierilor in functie.

Legea recunoaste, prin art. 46 (4) posibilitatea ca unele hotarari sa fie adoptate prin vot secret. Acele hotarari care au caracter individual, care privesc anumite persoane, sunt luate intotdeauna prin vot secret.

Hotararile consiliului local se semneaza de catre presedintele de sedinta, se contrasemneaza de secretar.

Secretarul are aptitudinea legala de a nu contrasemna hotararea, atunci cand apreciaza ca aceasta este ilegala (art. 49 alin. 1). Intr-o atare situatie, el este obligat sa-si prezinte motivat opinia sa, care urmeaza a fi consemnata in procesul-verbal al sedintei.

Secretarului ii revine si misiunea sa comunice in scris hotararea primarului si prefectului, dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii.

Din punctul de vedere al naturii lor juridice, hotararile consiliului local sunt acte administrative, care pot avea caracter normativ sau individual.

In functie de acest caracter poate fi stabilita data intrarii in vigoare a hotararii, fiind vorba despre:

* data aducerii la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ;

* data comunicarii hotararilor cu caracter individual.

In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la cerere, si in limba materna.

H. Raspunderea consilierilor

Din coroborarea dispozitiilor legale si raportarea lor la Constitutie, credem ca se pot identifica urmatoarele forme ale raspunderii consilierilor[iv]:

a) o raspundere administrativ disciplinara, care se poate concretiza in urmatoarele sanctiuni:

- suspendarea de drept din functie a consilierului, care poate interveni numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv[v].

In aceasta situatie, instanta de judecata are obligatia legala sa comunice, de indata, prefectului, situatia intervenita, pentru ca acesta, prin ordin, sa ia act de interventia suspendarii de drept.

b) o raspundere administrativ patrimoniala, care intervine in baza articolelor 52 si 126 (6) din Constitutie si a Legii nr. 554/2004;

c) o raspundere penala, care poate atrage dupa sine, cum spuneam, interventia suspendarii consilierului impotriva caruia s-a luat masura arestarii preventive.

I. Dizolvarea consiliului local isi afla reglementarea in sectiunea a IV-a a capitolului II, articolul 58, astfel cum a fost el modificat prin legea nr. 286/2006, care isntituie doua tipuri de dizolvare, respectiv dizolvare de drept si prin referendum.

Potrivit articolului 58 (1), dizolvarea de drept a consiliului local intervine in trei situatii:

- cand consiliul nu se intruneste timp de doua luni consecutiv;

- cand nu a adoptat in trei sedinte ordinare consecutive nici o hotarare;

- cand numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti .

Interventia situatiilor mai sus mentionate se comunica de catre primar, viceprimar, secretar, sau orice persoana interesata instantei de contencios administrativ, acarei hotarare se comunica prefectului.

Cel de-a doilea tip de dizolvare este dizolvarea prin referendum, care poate fi initait de 25 % din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pr listele de alegatori. Referendumul local poate fi definit ca reprezentand un procedeu al democratiei semi-directesi, totodata, un mijloc de accentuare a autonomiei locale, prin intermediul caruia, in conditiile legii, cetatenii din unitatile amdinistrativ teritoriale se pronunta in mod direct, asupra unor probleme de interes local, adoptand decizii obligatorii pentru reprezentantii lor (autoritatile publice lcoale).[vi] Referendumul se organizezaa de o comisie numita prin ordin al prefectului, compusa dintr-un reprezentant al acestuia, unul al primarului, al consiliului local (sau judetean, cand referendumul priveste dizolvarea consiliului judetean). Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilro cu drept de vot iar pentru dizolvare trebuie sa s epronunte cel putin jumatate plus unud in nu,marul ttoal al voturilor valabil exprimate.

In perioada dintre momentul dizolvarii si constituirea, in urma alegerilor, a unui nou consiliu local, problemele curente ale comunei sau orasului vor fi rezolvate de primar, sau, in lipsa acestora, de secretarul unitatii administrativ-teritoriale, in limita competentelor care le revin acestora.

IV. Primarul

A) Statutul primarului

Coroborand articolul 21 cu articolele cuprinse in capitolul III din Legea nr. 215/2001, desprindem concluzia ca primarul reprezinta autoritatea administratiei publice cu caracter executiv.

Legea romana a administratiei publice locale, ca si legea anterioara, consacra un dublu statut al primarului:

a) autoritatea care reprezinta colectivitatea teritoriala care l-a ales, sau, intr-o formula consacrata in limbajul juridic francez "agent al colectivitatii teritoriale";

b) autoritate ce reprezinta puterea statala la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, sau, in acelasi limbaj, "agent al statului" la nivelul comunei, orasului (municipiului).

B) Alegerea primarului, ca si a consiliului local, se face prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. In primul tur de scrutin este declarat ales primarul care a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Cand nu s-a realizat aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, in cel mult doua saptamani, intre candidatii aflati pe primele doua locuri. Este declarat ales cel care a obtinut cel mai mare numar de voturi valabil exprimate.

Conditii pentru alegerea primarului

Ca si pentru consilieri, Legea electorala impune aceleasi conditii, si anume:

- sa aiba drept de vot;

- sa fi implinit 23 de ani pana in ziua alegerilor;

- sa aiba domiciliul in unitatea administrativ-teritoriala in care urmeaza sa fie alesi;

- sa nu le fie interzisa asocierea in partide politice.

C) Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului in fata consiliului local pana la data depunerii juramantului de catre primarul nou ales .

Mandatul poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.




D)Incompatibilitatile functiei de primar

Sunt stabilite de art. 87 din Legea nr. 161/2003, care prevede ca functia de primar este incompatibila cu:

a) functia de consilier local;

b) functia de prefect sau subprefect;

c) calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca, indiferent de durata acestuia;

d) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru in consiliul de administratie sau cenzor sau orice functie de conducere sau de executie la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, la regiile autonome de interes national sau local, la companiile si societatile nationale, precum si la institutiile publice;

e) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala;

f) functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes national;

g) calitatea de comerciant persoana fizica;

h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i) calitatea de senator sau deputat;

j) functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta functie asimilata acestora;

k) orice alte functii publice sau activitati remunerate, in tara sau in strainatate, cu exceptia functiei de cadru didactic sau a functiilor in cadrul unei asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale.

De asemenea, pe durata exercitarii mandatului, primarul nu poate detine functia de consilier judetean. Legea consacra insa expres posibilitatea ca primarul sa exercite functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

E) Atributiile primarului

Primarul indeplineste mai mult atributii, prevazute de articolul 68 din Legea nr. 215/2001, care, anterior adoptarii Legii nr. 286/2006, erau numai enuntate, ceea ce a determinat doctrina sa le grupeze pe mai multe categorii[vii]. Dupa modificarile aduse articolului 68 din Legea nr. 215/2001 prin Legea nr. 286/2006, sunt enumerate urmatoarele categorii de atributii:

a)atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii.

In exercitarea acestor atributii , primarul indeplineste functia de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara si asigura functionarea serviciilor de profil, atributii privind alegerile, recensamanul, referendumul si altele stabilite de lege.

b) atributii referitoare la relatia cu consiliul local.

In exercitarea acestor atributii , primarul prezinta consiliului local, in primul triemstru, un raport anual privind starea economica, sociala si de emdiu a unitatii administrativ -teritoriale, alte rapoarte si informari, elaboreaza strategorii pentru dezvoltarea unitatii administrativ teritoriale.

c) atributii referitoare la bugetul local.

In exercitarea acestor atributii, primarul exercita functia de ordonator principal de credite, intocmeste proiectul bugetului local, initiaza negocieri pentru contractarea d eimprumuturi, verifica corecta inregistrare fiscala a contribuabililor la organul fiscal teritorial a contribuabililor.

d) atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor.

In exercitarea acestor atributii , primarul coordoneaza realizarea serviciilro publice de interes local, ia masurio pentru prevenirea si getsionarea situatiilro de urgenta, inventarierea bunurilor din aptrimoniul public si privat al unitatii administrativ teritoriale, numeste, sanctioneaza, incadreaza, elibereaza din functie personalul din cadrul aparatlui prorpiu de specialitate , asigura elaborarea planurilor urbanistice, emite avize, acorduri si autorizatii si ia masuri pentru realizarea angajamentelro asumate in vederea integrarii europene .

e) alte atributii prevazute de lege.

In vederea exercitarii atributiilor sale, primarul colaboreaza cu serviciile deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate si cu consiliul judetean.

Primarul deleaga viceprimarului, sau, dupa caz, viceprimarilor, prin dispozitie, exercitarea anumitor atributii care ii revin.

F)Actele primarului.

In exercitarea atributiilor sale, primarul, potrivit articolului 71 din lege, adopta dispozitii, care se comunica in mod obligatoriu prefectului, in cel mult 5 zile lucratoare de la semnarea lor si devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.

Legea actuala prevede expres ca dispozitiile primarului pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual.

G) Raspunderea primarului

Regimul juridic al raspunderii primarului este guvernat de urmatoarele principii:

a) in exercitarea atributiilor sale, primarul este ocrotit de lege, ceea ce nu exclude interventia unor forme de raspundere.

Articolul 66(1) prevede ca primarul indeplineste o functie de autoritate publica.

b) se instituie, prin articolul 154, o raspundere administrativa, civila, contraventionala sau penala, dupa caz, pentru primar, viceprimar, consilieri, prefecti, subprefecti, secretari generali, precum si pentru personalul din aparatul propriu pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor care le revin, potrivit legii.

c) legea consacra doua sanctiuni specifice raspunderii administrativ disciplinare a primarului, si anume suspendarea din functie si demiterea.

In caz de suspendare sau de vacanta a postului, atributiile sale sunt indeplinite de viceprimar, pana la data validarii primarului nou ales.

Suspendarea din functie a primarului este reglementata de lege numai sub forma suspendarii de drept, care intervine in cazul in care primarul a fost arestat preventiv. Instantei de judecata ii revine misiunea de a comunica prefectului despre interventia masurii arestarii preventive, iar prefectul, prin ordin, constata suspendarea mandatului. Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei care a atras-o iar daca primarul este gasit nevinovat, acesta are dreptul, in conditiile legii la la plata salariilor corespunzatoare perioadei in acre a fost suspendat.

Incetarea mandatului primarului are loc, de regula, la data depunerii juramantului de catre primarul nou ales. Prin exceptie mandatul inceteaza inainte de termen, fiind vorba despre o incetare de drept si ca urmare a rezultatelor unui referendum local.

Incetarea de drept intervine in conditiile legii privind Statutul alesilor locali, precum si in urmatoarele situatii:

- imposibilitatea de a fi exercitat mandatul datorita unei boli grave, certificate medical, timp de 6 lunipe parcursul unui an;

-daca nu isi exercita, in mod nejustificat, mandatul, timp de 45 de zile consecutive.

Legea recunoaste posibilitatea ca mandatul primarului sa inceteze si ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile legii, dupa aceiasi procedura ca in cazul mandatului consiliului local sau judetean.

Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizezaa in situatia in care primarul nesocoteste interesele generale ale colectivitatii locale sau nu-si exercita atributiile conferite de lege, inclusiv a celor in care actioneaza ca reprezentant al statului.

V. Viceprimarul

Legea nr. 215/200 cu modificarile aduse prin Legea nr. 286/2006, conscra dispozitii referitoare la viceprimar atat in capitolul III intitulat primarul si viceprimarul, cat si in alte articole, situatie in alte parti ale ei..

Viceprimarul este ales in mod indirect, respectiv de catre consiliul local, cu votul majoritatii consilierilor in functie. Durata mandatului viceprimarului este egala cu durata mandatului consilierilor.

In virtutea principiului simetriei juridice, organul care l-a ales pe viceprimar este indrituit sa-l si schimbe din functie.Hotararea de schimbare a viceprimarului se ia de majoritatea consilierilor in functie, la propunerea primarului sau a o treime din numarul consilierilor. Spre deosebire de reglementarea existenta anterior, constatam ca actuala reglementare a redus numarul consilierilor care pot decide schimbarea din functie a viceprimarilor, ca si a consilierilor judeteni, pentru ca este o procedura similara, de la majoritatea calificata de 2/3 cat era anterior, la majoritatea absoluta, respectiv majoritatea consilierilor in functie. Daca reglementarea anterioara impunea anumite motive care sa atraga schimbarea din functie a viceprimarilor, presedintilor si vicepresedintilor de consilii judetene, actuala reglementare nu mai impune nici o conditie, lasand doar votul poltic al majoritatii absolute sa decida revocarea din functie. Aceasta este, in opinia noastra, una din cele mai criticabile solutii cu care vine noua lege, dat fiind faptul ca ea va atrage o politizare excesiva a organelor administratiei publice locale si judetene, permitand ca o simpla majoritate politica, majoritate care se poate schimba, si realitatea a demostrat acest lucru, cu usurinta, sa decizda incetarea mandatului celor trei alesi locali. Trebuie avut in vedere si faptul ca revocarea din functie trebuie sa reprezinte o sanctiune disciplinara, care sa fie atarsa de savarsirea anumitor abateri administrative, si nu o simpla masura politica, nejustificata de comiterea nici unei abateri.

Incompatibilitatile stabilite de Legea nr. 161/2003 pentru functia de primar sunt valabile si pentru functia de viceprimar. Prin Legea nr. 286/2006 a mai fost adusa o modificare de esenta in statutul viceprimarilor, prevazandu-se, prin articolul 61 (2) ca viceprimarul este subordonat primarului si inlocuitorul de drept al acestuia.

Pe durata exercitarii mandatului de vicepriumar, acesta isi pastreaza si statutul de consilier local, fara a beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut.

Legea nu reglementeaza atributii de sine statatoare pentru viceprimar, rezumandu-se sa prevada ca acesta este inlocuitorul de drept al primarului.

In caz de vacanta a functiei de primar, atributiile sale sunt exercitate de drept de catre viceprimar, sau de unul din viceprimari, pe care consiliul local l-a desemnat cu votul secret al majoritatii membrilor sai, in cazul in care sunt doi viceprimari. In acelasi mod va fi desemnat si consilierul care urmeaza sa indeplineasca atributiile viceprimarului care a fost desemnat sau exercita de drept atributiile primarului.

Mandatul primarului de ales local exprima relatia acestuia cu intreaga colectivitate, avand un grad de generalitate circumscris la nivelul intregii comunitati locale, in raport de competentele stabilite de lege.

VI. Secretarul unitatii administrativ -teritoriale

Legea nr. 215/2001, in forma in care a fost modificata prin Legea nr. 286/2006, consacra institutiei secretarului unitatii administrativ teritoriale un nou capitolul, nou introdus prin legea nr. 286/2006, si anume capitolul VI4, articolele 1208-1209, la care se adauga restul dispozitiilor din continutul legii privind consiliul local, cel judetean, primarul, in care se fac referiri si la secretarul unitatii administrativ teritoriale .

Astfel, fiecare unitate administrativ teritoriala (comuna, oras, municipiu, judet) si fiecare subdiviziune a municipiilor are un secretar, salarizat din bugetul local. In forma anterioara adoptarii Legii nr. 286/2006 si Legii nr. 251/2006 care a modificat Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, secretarul judetului facea parte din categoria inaltilor functionari publici. In prezent, toti secretarii de unitate adminsitrativ teritoriala, inclusiv cei ai judetului, sunt functionari publici de conducere.

Secretarul unitatii adminsitrativ teritoriale are astfel statut de functionar public de conducere, dupa cum urmeaza:

- legea impune studii superioare juridice sau administrative pentru functia de secretar;

- se consacra in mod expres interdictia pentru secretarii unitatilor administrativ-teritoriale de a putea fi membri ai unui partid politic, sub sanctiunea eliberarii din functie, precum si aceea de a fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu presedintele sua vicepresedintii consiliului judetean;

-recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea sau incetarea raportului de serviciu al functionarului public si regimul disciplinar care i se aplica este cel prevazut de Lgea nr. 188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare;

Secretarul unitatii administrativ- teritoriale indeplineste urmatoarele atributii, prevazute de articolul 1209 din Legea nr. 215/2001:

a) avizeaza, pentru legalitate, dispozitiile primarului, presedintelui consiliului judetean, hotararile consiliului local si a celui judetean;

b) participa la sedintele consiliului local si a celui judetean;

c) asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre autoritatile autonome locale si judetene si intre acestea si prefect;

d) organizeaza arhiva si evidenta statistica a hotararilor consiliului local si a celui judetean, a dispozitiilor primarului si presedintelui consiliului judetean;

e)asigura transparenta si comunicarea catre autoritatile si institutiile publice, persoanele interesate, a actelor cerute in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

f) pregateste sedintele consiliilor locale si judetene, intocmeste procesul verbal de sedinta, redacteaza hotararile.

El poate sa mai indeplineasca si orice alte atributii prevazute de legi speciale ori incredintate de catre consiliu local, cel judetean, de primar sau de presedintele consiliului judetean.

VII Serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate

Sunt reglementate in capitolul IV al Legii nr. 215/2001, al carui continut si denumire a fost modificata prin Legea nr. 286/2006, ea devenind "institutiile, serviciile publice de interes local si aparatul de specialitate al primarului".

Consiliul local poate sa infiinteze si sa organizeze institutii si servicii publice de interes local, in conformitate cu specificul si nevoile locale, cu respectarea legii si in limita fondurilor financiare de care dispune fiecare unitate administrativ-teritoriala.

Servicii publice pot fi desfasurate si de persoanele private, in aceste conditii fiind aplicabile prevederile dreptului administrativ privind concesiunea, inchirierea sau administrarea de bunuri si servicii.

Aparatul propriu de specialitate al primarului se numeste si se elibereaza din functie de catre primar, iar personalul din serviciile publice ale comunei sau orasului se numesc sau se elibereaza din functie de catre conducatorii acestor servicii, in conditiile legii.

Prin articolul 91 se consacra o notiune care nu este prevazuta de constitutie dar care este folosita in limbajul uzual, anume aceea de primarie, care reprezinta o structura functionala cu activitate permanenta, formata din primar, viceprimar, secretar, aparatul propriu de specialitate al primarului. Primaria are misiunea de a duce la indpelinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale. In literatura de specialitate s-a exprimat opinia conform careia primaria nu are suport constitutional, ceea ce ar justifica modificarea prevederilor legii administratiei publcie locale,   in sensul in care sa fie eliminata aceasta structura, prin dispozitii care sa prevada ca primarul, viceprimarul, secretarul unitatilor amdinistrativ teritoriale, impreuna cu aparatul de spcialitate asigura rezolvarea curenta a problemelor colectivitatii locale. Nu impratasim aceasta opinie si propunerea formulata, pentru ca, daca este sa gandim astfel, ar insemna ca in peisajul institutional din Romania nu ar trebui sa se regaseasca decat autoritati prevazute de Constitutie. Pe cale de consecinta, ar trebui desfiintate toate celelalte autoritati care nu au un suport constitutional, ceea ce nu poate fi acceptat.

VIII. Administratorul public

Administratorul public reprezinta unul din elementele de puternica inovatie aduse prin noua lege, asupra caruia ne exprimam, si cu aceasta ocazie dezacordul. Este, vorba, in primul rand, despre o inovatie neconstitutionala, care contravine articolului 121 alin. (1) din Constitutie conform caruia autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii.

Noua lege vine si aduce in peisajul autoritatilor administratiei publice locale romanesti o institutie care nu numai ca era inexistenta anterior, dar care afecteaza vointa legiutorului constituant, care a incredintat misiunea de a realiza administratia publica locala in comune si orase (municipii), consiliilor locale si primarilor. Administratorului public ii pot fi delegate de catre primar atributii de coordonare a aparatului propriu de specialitate sau a serviciilor publice de interes local precum si calitatea de ordonator principal de credite. In aceasta situatie, ne intrebam ce atributii si calitati mai pastreaza primarul. Atata vreme cat atributiile, atat ale lui, cat si ale consiliului local, se duc la indeplinire prin aparatul propriu de specialitate, cat nevoile cetatenilor se satisface prin servicii publice, si cat cheltuirea bugetului local urmeaza sa intre in responsabilitatea administratorului public, intrebarea ce va mai fi primarul, ce responsabilitati administrative va mai avea, este pe deplin legitima. Unul din raspunsurile primite deja in dezbaterea proiectului este acela ca se va ocupa de politica. Da, dar oamenii nu l-au ales sa faca politica, ci sa faca administratie, adica sa se preocupe de problemele comunitatii locale, de dezvoltarea acesteia, de binele cetatenilor.

Administratorul public va putea exista nu doar la nivelul localitatilor, ci si al judetului, unde ii pot fi delegate aceleasi atributii, astfel ca discutiile anterioare sunt pe deplin valabile, cat si al asociatiilor de dezvoltare intercomunitara.

Fara sa insistam prea mult, apreciem ca este vorba despre preluarea mimetica in sistemul romanesc a unor constructii existente cu precadere in sistemul anglosaxon, unde realitatile institutionale si juridice sunt altele, unde primarii nici nu exista sau exista sub alte forme, astfel ca nu o putem impartasi.

IX. Prefectul

Institutia prefectului isi are reglementarea legala in prezent in Legea nr. 340/2004,[viii] cu modificarile[ix] care i s-au adus prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005.[x]In Constitutie, el este reglementat in Capitolul V, Sectiunea a 2-a, consacrata Administratiei publice locale, art. 123, intitulat Prefectul. Faptul ca prefectul este reglementat in sectiunea consacrata administratiei publice lcoale, alaturi de consiliul local, primar si consiliul judetean, nu trebuie sa determine concluzia ca el reprezinta o autoritate a administratiei publice locale. Ratiunea pentru care legiuitorul constituant a gasit de cuviinta sa-l plaseze in aceasta parte a legii fundamentale rezida in rolul pe care il indeplineste, acela de autoritate care vegheaza asupra legalitatii activitatii desfasurata de organele autonome locale, rol pe care doctrina il evoca prin sintagma consacrata de tutela administrativa, aspect asupra caruia vom mai reveni in cele ce urmeaza.

Prefectul este o autoritate statala in judet, statutul sau fiind prevazut de articolul 123 din Constitutie, din care rezulta urmatoarele dimensiuni ale statutului prefectului:



a)este reprezentantul Guvernului pe plan local;

b) este seful serviciilor deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale;

c) este organ de tutela administrativa,[xi] articolul 123(5) prevazand expres dreptul prefectului de a putea ataca in fata instantei de contencios administrativ actele emise de consiliul local, judetean si primar, daca i se par ilegale.

Desi sintagma "poate ataca" nu conduce la concluzia obligativitatii prefectului de a ataca in fata isntantei de contencios amdinistrativ actele amdinistrative considerate ilegale, aceasta constituind doar o facultate pentru prefect, apreciem, in acord cu opiniile din doctrina, ca acreditarea acestei idei ar duce la incaplcarea obligatiei fundamentale a prefectului, de a asigura respectarea legilor, ceea ce nu poate fi acceptat.[xii]

d) prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice pe plan local, atribut conferit prin articolul 1 din Legea nr. 340/2004,[xiii] astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 179/2005.

Actul atacat de prefect este suspendat de drept, suspendarea tinand pana la solutionarea definitiva a cauzei.

De subliniat faptul ca in conformitate cu art. 123(4) din Constitutie, intre prefect, pe de o parte, si consiliile locale si primari, consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Raporturile dintre ele sunt de colaborare, asa incat, prefectul, pe de o parte si autoritatile administratiei publice locale, pe de alta parte sa-si desfasoare activitatea fara presiuni si imixtiuni.[xiv]

Statutul de reprezentant al Guvernului in teritoriu ii confera prefectului aptitudinea de a veghea pentru ca activitatea consiliilor locale si a primarilor, a consiliilor judetene si a presedintilor consiliilor judetene sa se desfasoare in conformitate cu prevederile legale. Prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici[xv].

Numirea si eliberarea din functie a prefectului se face prin hotarare de Guvern. Legea impune conditia pentru prefect de a avea studii superioare de lunga durata.

Incompatibilitatile pentru functia de prefect sunt stabilite prin sectiunea a III-a, cap. III, Titlul IV, Cartea I din Legea nr. 161/2003.[xvi] Astfel, art 85 din lege prevede ca functia de prefect este incompatibila cu:

a) calitatea de deputat sau senator;

b) functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti;

c) functia de consilier local sau de consilier judetean;

d) o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial;

e) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru in consiliul de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;

f) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la litera e);

g) functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la litera e);

h) calitatea de comerciant persoana fizica;

i) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

k) o functie politica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.

Prefectul este ajutat in activitatea sa de doi subprefecti[xvii], care sunt numiti in functie prin decizie a primului ministru, la propunerea prefectului si a Ministerului Administratiei si Internelor. Legea impune pentru subprefect conditia de a avea studii superioare, fara a mai preciza tipul acestora, rezultand ca poate fi vorba atat despre studii superioare de lunga durata, cat si de scurta durata.

Atributiile prefectului sunt, din punctul de vedere al izvorului lor, de trei categorii:

-atributii prevazute de Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, cu modificarile ulterioare;

- atributii prevazute de alte acte normative;

- insarcinarile date de Guvern.

Cat priveste atributiile prevazute de lege, acestea sunt urmatoarele:

-asigura, la nivelul judetului si al municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului si a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;[xviii]

-actioneaza pentru realizarea obietcivelor cuprins ein programuld e guvernare;

-actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unei comunicari permanente cu toate nnivelurile;[xix]

-stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, prioritatile de dezvoltare teritoriala;[xx]

-verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului.[xxi]

-asigura, impreuna cu autoritatilor si organele abilitate, ducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de pregatire pentru situatii de urgenta;

-dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste in acest sens sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceatsad estinatie;

-asigura realizarea planului de masuri pentru integrarea europeana;

-dispune masurile corespunzatoare pentru prevenire ainfractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele abilitate;

-asigura, folosirea in conditiile legii, a limbii materne in raporturile cu cetatenii apartinand minoritatilor nationale si serviciile publice deconcetrate in unitatile administrativ teritoriale in acre acestia au o pondere de peste 20%.[xxii]

In exercitarea atributiilor sale, prefectul emite ordine, care sunt acte administrative, care pot avea atat caracter normativ cat si caracter individual.[xxiii]

Ordinele cu caracter normativ devin executorii dupa ce au fost aduse la cunostinta publica, iar ordinele cu caracter individual devin executorii de la data comunicarii catre persoanele interesate.

Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata Ministerului Administratiei si Internelor.

Prin ordonanta de Urgenta nr. 179/2005, a fost desfiintata functia de secretar general al Prefecturii, si s-a mai infiintat o functie de subprefect, astfel incat la nivelul judetului sunt acum 2 subprefecti.

Prefectul si subprefectul sunt inalti functionari publici, carora legea le interzice sa faca aprte din aprtide politice sau din organizatii carora le este aplicabil acelasi regim juridic ca al partidelor politice, sub sanctiunea destituirii din functia publica.

Prin Ordonanta de Urgenta nr. 179/2005, s-a consacrat interdictia prefectilor si a subprefectilor de a face greva sau de a infiinta organizatii sindicale proprii precum si obligatia de a informa conducerea Minsiterului Administratiei si internelor ori de cate ori calatoresc in afara judetului.

Transformarea prefectilor si a subprefectilor din oameni politici in inalti functionari publici a insemnat un proces de profesionalizare a functiei de prefect, [xxiv]dimensiune a reformei in administratia publica. Un asemenea statut au prefectii in Franta si a existat si in Romania in prima jumatate a secolului XX, astfel incat practic s-a revenit la traditii si s-a valorificat o experienta care s-a dovedit benefica in alte state.

Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost ea modificata prin Legea nr. 161/2003, prevedea ca in functiile de prefect si subprefect pot fi numite persoane care indeplinesc conditiile pentru a fi numite ca inalti functionari publici, incepand cu anul 2006, in mod esalonat, pe baza hotararii de Guvern.

Dupa cum rezulta din textul precitat, transformarea prefectilor in inalti functionari publici nu a fost si nici nu putea fi conceputa ca un proces mecanic, formal, cum din pacate s-a intamplat in realitate. Legea impunea, in primul rand, ca persoanele respective sa intruneasca acele conditii care sunt cerute pentru inaltii functionari publici, iar recrutarea urma sa se faca prin examen, organizat in conditiile legii. De aceea, se vorbea si despre faptul ca numirea se va face in mod esalonat, pe masura ce se vor organiza concursuri de recrutare si asceste concursuri vor fi promovate.

Prin Ordonanta de Urgenta nr. 179/2005 se abandoneaza spiritul acestei reglementari, prin articolul III care prevede ca prefectii in functie la data intrarii in vigoare a ordonantei, precum si cei care vor ocupa posturile ramase vacante dupa data intrarii in vigoare a prezentei ordonante si pana la 31 decembrie 2005 pot fi numiti in functii publice de prefect, in urma promovarii unui examen de atestare pe post. Un examen de atestare similar a fost prevazut si pentru subprefectii care se aflau in functie iar fostii secretari generali ai prefecturilor, in functie la data de 31 decembrie 2005 ca urmare a promovarii concursului sau examenului organizat pentru ocuparea functiei publice respective sunt numiti in functia publica de subprefect incepand cu data de 1 ianuarie 2006.

Problema este ca prefectii in functie la care se refera textul respectiv, ca si subprefectii, de altfel, ocupasera functiile respective ca oameni politici, in urma unor negocieri politice, astfel incat ei nu aveau aptitudinea de a deveni, printr-un simplu examen de atestare pe post, din oameni politici inalti functionari publici, carora legea le interzice sa faca parte din partide politice, sub sanctiunea detsituirii din functie.

Cat priveste semnificatia unui examen de atestare pe post, de esenta lui este faptul ca, prin intermediul unei atestari, se urmareste sa se confirme sau sa se infirme o situatie juridica preexistenta, mentinerea intr-o functie a unei anumite persoane nu dobandirea unui statut pe care persoana respectiva nu l-a avut niciodata. De aceea, in opinia noastra, era necesar sa se organizeze concursuri pentru ocuparea functiilor de prefecti ca inalti functionari publici, care sa fie gestionate de comisia speciala pentru inaltii functioanri publici.[xxv] Din pacate, acest lucru nu s-a intamplat, fiind astfel tradata nu numai vointa legiuitorului, ci si legitimitatea procesului in sine, rezultand o forma fara fond, care, in opinia naostra, nu mai jsutifica recunoasterea unei vointe politice ferme de a se realiza un proces autentic de profesionalizare a functiei de prefect.

Oficiile prefecturale

Articolul 40 din Legea nr. 340/2004, astfel cum a fost el modificat prin punctul 33 al OUG nr. 179/2005 prevede ca prefectul poate organiza prin ordin, in cadrul numarului de posturi si al fondurilor aprobate anual, oficii prefecturale. In municipiul Bucuresti se poate organiza cate un oficiu prefectural in fiecare sector.

Legea impune, pentru infiintarea unui asemenea oficiu, avizul Ministerului Adminsitratiei si Internelor.

Oficiile prefecturale sunt parti componente ale institutiei prefectului. Ele sunt conduse de un sef al oficiului prefectural, a carui functie este echivalenta cu cea de director executiv.

Colegiul prefectural reprezinta o structura noua introdusa prin OUG nr. 179(2005, si el se compune din prefect, subprefecti si conducatoruii serviciilor deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului care isi au sediul in judetul respectiv.

Atributiile colegiului prefectural privesc armonizarea activitatii serviciilor deconcentrate care isi au sediul in judetul respectiv, precum si implemenatrea programelor, politicilor, strategiilor si planurilor de actiune ale Guvernului la nivelul judetului sau al localitatilor acestuia.



[iii] In functie de numarul locuitorilor, legea stabileste urmatorul numar al consilierilor: pana la 3000-9; intre 3001 si 5000-11; intre 5001 si 10 000-13; intre 10 001 si 20000-15; intre 20001 si 50 000- 17; intre 50001 si 100 000-19; intre 100 001 si 200 000-21, intre 200 0001 si 300 000- 23; intre 300000 si 400000- 25 si peste 400000-31. Legea actuala, astfel cum a fost ea modificata prin legea nr. 286/2006, stabileste limite mai mici decat cele prevazute anterior, reducand astfel numarul consilierilor.

[v] Este vorba despre situatiile in care consilierul a fost trimis in judecata pentru savarsirea, cu intentie, a unor fapte penale, precum si in situatia in care s-a pus in miscare actiunea penala, daca s-a luat impotriva consilierului masura arestarii preventive.

[x] Publicata in Monitorul Oficial nr. 1142 din 16 12 2005.

[xv] Potrivit Legii nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, astfel cum a fost ea modificata prin Legea nr. 161/2003.

[xvii] La nivelul municipiului Bucuresti sunt 2 subprefecti.

[xviii] Atributia a fost modificata prin pctul 17 al OUG nr. 179/2005.

[xix] Atributia a fost modificata prin pctul 17 al OUG nr. 179/2005.

[xx] Atributia a fost modificata prin pctul 17 al OUG nr. 179/2005.

[xxi] Atributia a fost modificata prin pctul 17 al OUG nr. 179/2005.

[xxii] Atributia a fost nou introdusa prin pctul 19 al OUG nr. 179/2005




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate