Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Numirea, promovarea, delegarea, detasarea si transferul judecatorilor si procurorilor


Numirea, promovarea, delegarea, detasarea si transferul judecatorilor si procurorilor




Numirea, promovarea, delegarea, detasarea si transferul judecatorilor si procurorilor.

1. Numirea in functie a judecatorilor si procurorilor.

Judecatorii inamovibili si procurorii, care se bucura de stabilitate, sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii[1].

Inainte de a incepe sa-si exercite functia, cu ocazia citirii actului de numire, judecatorii si procurorii depun juramant in fata magistratilor instantei sau ai parchetului la carea a fost numit. Juramantul se depune in forma solemna prevazuta de art.34 alin.1 din legea privind statutul judecatorilor si procurorilor. Nedepunerea juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie. Actele efectuate de magistrat inainte de depunerea juramantului sunt nule[2].




2. Promovarea si numirea in functii de conducere a judecatorilor si procurorilor.

2.1. Promovarea judecatorilor si procurorilor in functii de executie la tribunale, curti de apel si la parchete.

Promovarea magistratilor in functii de executie se face numai prin concurs organizat la nivel national de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii, in limita posturilor vacante existente la instante si parchete.

Promovarea magistratilor se face numai cu consimtamantul acestora.

Pentru a putea participa la concursul de promovare judecatorii sau procurorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii a caror verificare revine Consiliului Superior al Magistraturii:

in ultimii 3 ani inaintea concursului au avut calificativul ,, foarte bine '' si n-au savarsit abateri disciplinare;

indeplinesc urmatoarele conditii de vechime: 5 ani vechime in functia de judecator sau procuror[3], pentru promovarea la tribunal, tribunal specializat sau parchetele de pe langa aceste instante; 6 ani vechime in functia de judecator sau procuror, pentru promovarea la curtile de apel sau la parchetele de pe langa aceste instante; 8 ani de vechime in functia de judecator sau procuror, pentru promovarea in functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Legea prevede si posibilitatea promovarii pe loc in limita numarului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii. In acest caz, magistratii vor dobandi drepturile aferente functiei in care promoveaza dar nu vor fi obligati sa schimbe instanta la care au functionat inainte de promovare.

2.2. Numirea in functiile de conducere  din cadrul judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si parchetelor.

Numirea in functiile de conducere la instantele judecatoresti si parchete se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, pe baza unui concurs sau examen organizat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Institutul National al Magistraturii.

Magistratii care candideaza la aceste functii trebuie sa fi obtinut calificativul ,, foarte bine'' la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani si indeplinesc urmatoarele conditii de vechime in functia de magistrat:

5 ani in magistratura, pentru functia de presedinte si vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe langa judecatorie si adjunct al acestuia;

6 ani in magistratura, pentru functia de presedinte, vicepresedinte si presedinte de sectie de tribunal sau tribunal specializat sau prim-procuror, adjunct al acestuia ori procuror sef de sectie la parchetele de pe langa aceste instante;

8 ani in magistratura[4], pentru functia de presedinte, vicepresedinte, presedinte sectie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe langa curtea de apel si adjunct al acestuia, procuror sef de sectie al parchetului de pe langa curtea de apel.

Nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii sau procurorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege. Pentru indeplinirea acestor doua conditii legea impune celor care participa la examenul sau concursul de numire intr-o functie de conducere sa dea o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea, precum si o declaratie de interese. De asemenea, inainte de numirea in functie, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica si comunica, in 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, daca judecatorul sau procurorul in cauza a facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.

Concursul sau examenul consta in prezentarea unui unui proiect referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere si in probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, rezistenta la stres si un test psihologic.

2. Promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si accesul la functiile de conducere din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al Parchetului de pe langa aceasta instanta.

Promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii pe baza unui raport consultativ intocmit de colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Isi pot depune candidaturile pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie judecatorii sau procurorii care indeplinesc urmatoarele conditii:

au indeplinit functia de judecator in ultimii 2 ani la tribunale sau curti de apel[5];





au obtinut calificativul foarte bine la ultima evaluare;

nu au fost sanctionati disciplinar;

s-au remarcat in activitatea profesionala;

au o vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin12 ani.

Presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecatorii acestei instante care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani. Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in functiile de conducere aratate decat motivat, aducand la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii.

Revocarea din functiile de conducere ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele expres prevazute de lege[6]. Consiliul Superior al Magistraturii se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a instantei.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Directiei Nationale Anticoruptie si adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al D.I.I.C.O.T. si adjuntii acestora, sunt numiti pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror. Presedintele poate refuza motivat numirea, aducand la cunostinta publicului motivele refuzului.

Cei care urmeaza a fi numiti in aceste functii trebuie sa indeplineasca si conditiile de necolaborare cu serviciile de informatii si inexistenta intereselor care ar putea influenta modul de exercitare a functiei, prevazute in si in cazul promovarii in functii de conducere la celelalte instante sau parchete.

Revocarea din functie a procurorilor cu functiile de conducere aratate anterior se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motive aratate la art. 51 alin.2 din Legea nr.303/2004[7].

Promovarea in celelalte functii de conducere in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a Directiei Nationale Anticoruptie, se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie. Durata numirii este de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. Pentru numirea in aceste functii este este necesar ca procurorul sa indeplineasca conditiile de necolaborare cu serviciile de informatii si de inexistenta a intereselor de natura sa influenteze modul de exercitare a functiei si sa aibe recomandarea conducatorului sectiei ori, dupa caz, directiei din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Directiei Nationale Anticoruptie, unde urmeaza sa fie numit.

Revocarea din functie se poate face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie. Motivele de revocare sunt aceleasi ca si in cazul celorlalte functii de conducere[8]. Popunerea de revocare poate fi formulata din oficiu sau la sesizarea adunarilor generale sau a conducatorilor sectiilor sau al directiei din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Directiei Nationale Anticoruptie.

Delegarea, detasarea si transferul magistratilor.

Toate cele trei institutii au ca efect schimbarea, temporara sau definitiva, a instantei sau parchetului ori chiar a specificului activitatii, motiv pentru care legiuitorul le abordeaza cu o corecta precautie, necesara pentru a impiedica ca aplicarea concreta a acestora sa nu degenereze in acte care sa afecteze independenta magistratului.

Caracteristica principala si comuna a celor trei institutii o reprezinta faptul ca masurile ce le cuprind nu pot fi aplicate decat cu acordul magistratului in cauza.

1. Delegarea

a. Delegarea judecatorilor se poate dispune in cazul in care o judecatorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze.

Delegarea este un act ce poate interveni numai cu acordul judecatorilor.

In cazul judecatoriilor, tribunalelor si tribunalelor specializate, delegarea se dispune de catre presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei instante din circumscriptia acelei curti de apel. In cazul curtilor de apel, delegarea se dispune de catre sectia pentru judecatori a Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui respectivei curti de apel.

b. In cazul procurorilor, acestia pot fi delegati in interes de serviciu cu acordul scris al acestora, de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In toate cazurile delegarea are un caracter esentialmente temporar, putandu-se dispune pe o perioada de cel mult 90 de zile si poate fi prelungita cu acordul magistratului cel mult 90 de zile intr-un an.



Pe intrega perioada a delegarii, magistratii beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege pentru functia in care sunt delegati. In cazul in care salariul si celelalte drepturi banesti aferente functiei in care este delegat sunt inferioare, magistratul isi pastreaza indemnizatia lunara si celelalte drepturile banesti.

2. Detasarea.

Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune detasarea judecatorilor sau procurorilor, numai cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusive cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii.

Detasarea se dispune pe o perioada cuprinsa intre 6 luni si 3 ani si poate fi prelungita, cu acordul scris al magistratului, pe o perioada de pana la 3 ani.

Pe toata durata detasarii, judecatorii si procurorii isi pastreaza calitatea de judecator saau procuror si beneficiaza de toate drepturile functiei in care a fost detasat. In cazul in care salariul si celelalte drepturi banesti aferente functiei in care este detasat sunt inferioare, magistratul isi pastreaza indemnizatia lunara si celelalte drepturile banesti.

Perioada in care este detasat constituie vechime in functia de judecator sau procuror.

Delegarea si detasarea nu se pot face la instante sau parchete de nivel superior celor la care magistratul are dreptul sa functioneze potrivit legii.

Transferul.

Transferul magistratilor de la o instanta la alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor in cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii. La cererea motivata, judecatorii pot fi numiti in functia de procuror, iar procurorii in functia de judecator, prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii[9], cu respectarea conditiilor de vechime impuse de legea de organizare judiciara. Rolul principal in cazul transferului ii revine, asa cum era si normal, Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece pentru numirea in functiile de judecator sau procuror candidatii vor sustine un interviu. Procurorii care urmeaza a fi numiti in functia de judecatori ca urmare a transferului vor sustine interviul in fata sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii iar judecatorii care urmeaza a fi numiti prin transfer in functia de procurori vor sustine interviul in fata sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.



Vezi supra., p. , conditiile pentru numirea in magistratura.

A se vedea si opinia exprimate de I.Les, Institutii, p.182.

La calcularea vechimii se ia in considerare si perioada in care judecatorul sau procurorul in cauza a fost avocat.

La calcularea vechimii se ia in considerare si perioada in care judecatorul sau procurorul in cauza a fost avocat.

Textul care impune aceasta conditie - art.52 alin.1 din Legea nr.303/2004 a fost declarat neconstitutional prin decizia nr.886/2006 a Curtii Constitutionale intrucat era discriminator in raport cu procurorii, care potrivit Constitutiei au statut de magistrati la fel ca si judecatorii. Prin urmare, in cazul celor care indeplinit functia de procuror, conditia de a fi indeplinit functia de judecator in ultimii 2 ani la tribunale sau curti de apel nu se aplica.

In cazul in care nu mai indepliniesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in functie; in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale;in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate