Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
PRINCIPALELE ORGANIZAȚII JURISDICȚIONALE


PRINCIPALELE ORGANIZAȚII JURISDICȚIONALE




PRINCIPALELE ORGANIZAȚII JURISDICȚIONALE

  1. Justiția reprezinta monopol de stat

Într-o societate moderna, rezolvarea diferendelor dintre cetațeni nu poate fi privita exclusiv ca o afacere particulara a persoanelor in cauza. O asemenea perspectiva ar da libertate persoanelor de a-și face singur dreptate, ceea ce ar avea ca urmare abuzul și anarhia. Din acest raționament toate legislațiile naționale atribuie funcția jurisdicționala unor organe statale specializate a caror atribuții sunt strict reglementate de catre lege.

Ca urmare a faptului ca justiția reprezinta monopol de stat decurge și obligația judiciara de a distribui justiția acest cand acest lucru le e solicitat, in caz contrar fiind culpabil de denegare de dreptate.




  1. Principiul legalitații instanței

Exprima cerința ca in privința organizarii justiției și ainfaptuirii ei organismele de stat precum și toate persoanele fizice și juridice sa respecte toate prevederile legale. Aflarea adevarului in orice cauza supusa judecații nu se poate realiza decat in masura in care procesul se desfașoara comform reglementarilor legale in toate fazele și etapele pe care le parcurge.

  1. Principiul autonomiei instanțelor de judecatorești

Autonomia instanțelor judecatorești este principiul ce decurge implicit din autonomia funcției jurisdicționale și presupune o delimitare a atribuțiilor autoritaților statale. Principiul e garantat prin delimitarea atribuțiilor puterii judiciare de celelalte puteri legislative și executive, cat și prin independența , imparțialitatea și inamovibilitatea judecatorilor. Problema independenței magistraturii este o preocupare constanta și pentru organismele internaționale. În 1985, adunarea generala a ONU a adoptat 2 rezoluții referitoare la independența magistraturii. Conform acestor rezoluții, independența magistraturii trebuie sa fie garantata de stat și enunțata in Constituție sau in legislația naționala. De asemenea, fiecare stat membru ONU are datoria de a furniza resursele necesare pentru ca magistratura sa se poata achita in mod normal de atribuțiile sale.

Pentru o buna funcționare a autoritații judiciare este necesar ca instanțele sa fie incadrate cu un numar suficient de magistrați. Se considera ca un raport optim ar fi de 1 judecator la 7000 locuitori, dar in practica acest raport difera foarte mult de la o țara la alta ( ex: in prezent, in Romania raportul este de 1 judecator la 12.000 locuitori, in Germania 1 judecator la 3700 locuitori).

  1. Principiul independenței judecatorilor

Este considerat fundamentul funcției judecatorești și consta in cerința soluționarii litigiului fara nici o ingerința din partea unui organ de stat, altei instituții publice sau a unei persoane. Are in vedere protejarea magistraților atat fața de puterea politica cat și fața de instanțele ierarhic superioare, fața de justițiabili sau de presiunile Mass Media.

Independența judecatorilor este necesara pentru a asigura imparțialitatea fața de parțile din proces. În același timp, pentru a se inlatura pericolul abuzului, exista obligativitatea judecatorilor de a se supune numai legii. Aceasta inseamna ca el trebuie sa-și motiveze hotararea in raport cu dispozițiile legale aplicabile și poarta exclusiv raspunderea hotararilor sale.

  1. Principiul inamovabilitații judecatorilor

Prin inamovabilitate se ințelege acel beneficiu al legii care le confera judecatorilor stabilitate in funcție. Astfel, judecatorii investiți in funcție nu mai pot fi revocați, transferați sau suspendați decat in condiții excepționale. Respectarea acestui principiu nu exclude posibilitatea avansarii și a sancționarii disciplinare. Avansarea la o instanța ierarhic superioara trebuie facuta in acord cu voința judecatorului și cu respectarea unor reguli care nu depind de puterea executiva. Orice sancțiune disciplinara pentru o greșeala profesionala se aplica judecatorului, nu de catre reprezentantul puterii executive, ci de catre organismele superioare ale puterii judecatorești in conformitate cu statutul specific profesiei de magistrat.

  1. Caracterul permanent și sediul stabil al instanței

Toate instanțele judecatorești sunt permanente in sensul ca funcționarea lor se indeplinește fara intrerupere, cu excepția zilelor nelucratoare și a vacanțelor judecatorești. Pentru cele mai multe state, vacanța judecatoreasca este de 2 luni (1 iulie-31 august). În realitate, vacanțele judecatorești au in seama nu o intrerupere a activitații instanțelor judecatorești, ci doar un regim mai ușor de servicii constand in judecarea unui numar restrans de procese penale și civile.



Caracterul sedentar al instanțelor are in vedere faptul ca ele funcționeaza intr-o localitate determinata prin lege unde au un sediu stabil și cunoscut.

  1. Principiul dublului grad de jurisdicție

Gradul de jurisdicție reprezinta elementul structural ierarhic fundamental pentru desfașurarea controlului jurisdicțional. Pentru a se evita interpretarea greșita a situației de fapt sau aplicarea greșita a legii și in consecința pronunțarea unei soluții greșite, toate sistemele moderne prevad posibilitatea exercitarii unui control de catre o jurisdicție de grad diferit. Existența acestui control constituie o garanție pentru parți ca o eventuala eroare va fi inlaturata iar pentru judecator un stimulent pentru a-și indeplini atribuțiile cu profesionalism știind ca hotararea sa poate fi controlata.

Esențial pentru ____________________ unui grad de jurisdicție este intinderea gradului de Un grad ordinar de jurisdicție cum este apelul, presupune asigurarea controlului in fapt și in drept a legalitații și temeiniciei hotararilor pronunțate de catre instanța. Formele extraordinare de control judiciar (recursul) vizeaza doar legalitatea soluției pronunțate.

  1. Principiul colegialitații organelor judiciare.

Exista 2 modele de complete a instanțelor: judecatorul unic sau completul (doi sau mai mulți judecatori) in dreptul continental __________ majoritatea instanțelor sunt formate din 2-3 judecatori, in timp ce in dreptul anglo-saxon cunoaște practica organizarii instanțelor cu 1 judecator unic.

  1. Principiul accesului liber la justiție

Este menționat expres in toate constituțiile moderne și in mai multe documente internaționale. În esența, orice persoana se poate adresa justiției pentru apararea drepturilor, libertaților și intereselor sale legitime. Statele au nu doar obligația negativa de a nu face nimic pentru a ingradi acest drept, dar și obligația pozitiva de a asigura cetațenilor sai in mod și liber accesul la un tribunal imparțial.

  1. Principiul gratuitații justiției

În fapt, justiția implica cheltuieli importante din partea statului și a justițiabilului. Statul este obligat sa organizeze serviciul public prin asigurarea locurilor de munca corespunzatoare și remunerarea adecvata a judecatorilor și a funcționarilor instanțelor judecatorești.

Justițiabilii achita sume de bani necesari pentru desfașurarea judecații lor: taxe judiciare, cheltuieli cu deplasarea la sediul instanței, cheltuieli expedieri corespondența, cheltuieli pentru efectuarea expertiz, onorariul avocatului etc. În ciuda acestor numeroase cheltuieli se considera ca din esența justiției este principiul gratuitații justiției. El trebuie ințeles prin prisma faptului ca magistrații nu sunt plaatiți in mod direct de catre justițiabilii care ii judeca. Cheltuielile salariale precum și cele necesare cu administrarea sediilor instanțelor, sunt in sarcina exclusiva a statului.




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate