Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA FAMILIE SI CASATORIE


ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA FAMILIE SI CASATORIE




ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA FAMILIE SI CASATORIE

SECTIUNEA 1.1

Precizari prealabile

Definirea notiunii de familie comporta dificultati determinate, pe de-o parte, de faptul ca acest fenomen social, familia, constituie obiect de cercetare pentru multiple stiinte ca: sociologia, dreptul, psihologia, medicina, stiintele istorice etc., fiecare incercand sa surprinda aspectele caracteristice din propriul unghi de vedere, iar, pe de alta parte, fiindca insusi legiuitorul nu este consecvent, dand acceptiuni diferite acestei notiuni.




In doctrina[1] se vorbeste de familie ca de o realitate sociala, prin ea realizandu-se o comunitate de viata intre soti, intre parinti si copii, precum si , uneori, intre alte rude. Familia este si o realitate biologica, in cadrul ei se realizeaza procreatia prin unirea biologica dintre barbat si femeie si, in fine, familia este si o realitate juridica, pentru ca, prin norme juridice, se reglementeaza cele mai importante relatii din cadrul acesteia.

Cercetand in diferitele categorii de reglementari se constata ca notiunii de familie i se atribuie atat un inteles restrans, in sensul ca familia ii cuprinde pe soti si pe copii lor minori, cat si un inteles larg, atunci cand parintilor si copiilor lor minori li se alatura si alte categorii de persoane. Cel mai adesea legiuitorul vizeaza intelesul restrans al notiunii de familie. O asemenea acceptiune se regaseste in dispozitiile art. 1-44, 47-65, 100-112 din Codul familiei si in Capitolul I al Titlului IX al Codului penal - "Infractiuni contra familiei".

Acceptiunea notiunii de familie, astfel cum se regaseste in Codul familiei, este cea de drept comun.

In legi speciale,in functie de scopul urmarit de legiuitor si de domeniul relatiilor sociale reglementate, notiunea de familie primeste acceptiuni mai largi. Asa fiind, potrivit dispozitiilor Legii nr. 114/11 octombrie 1996, asa cum a fost modificata prin Ordonanta de Urgenta nr. 40/10 iulie 1997 "prin familie (.) se intelege sotul, sotia, copiii minori precum si copiii majori si parintii sotilor care locuiesc si gospodaresc impreuna". Aceasta din urma varianta, retinuta de legiuitor pentru explicarea notiunii de familie in contextul legii despre care facem vorbire, restrange, prin precizarile pe care le aduce, sfera aceleiasi notiuni avute in vedere la adoptarea Legii nr. 114/1996 (respectiv textul nemodificat prin ordonanta de urgenta) si in care se arata ca, "prin familie, in sensul prezentei legi, se intelege sotul, sotia, copiii, precum si parintii sotilor care locuiesc si gospodaresc impreuna". Se observa astfel ca legiuitorul a dorit sa cuprinda, in ceea ce priveste copiii, in notiunea de familie, doar, pe langa copiii minori, pe cei majori care locuiesc si se gospodaresc impreuna cu parintii lor.

Intelesul notiunii era relativ asemanator si in cuprinsul Legii nr. 5/1973 (abrogata prin Legea nr. 114/1996), cu diferenta ca, in ceea ce-i privea pe parintii sotilor, legiuitorul impunea conditia ca acestia "sa fie intretinuti" de copiii lor .[4]

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 18/19 februarie 1991 a fondului funciar[5] (modificata si completata prin Legea nr. 169 din 27 octombrie 1997), "prin familie se inteleg sotii si copiii necasatoriti, daca gospodaresc impreuna cu parintii lor" (art. 8 alin. (4) din lege).

Referiri indirecte la notiunea de familie se regasesc si in dispozitiile Legii nr. 112/25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului[6] , si atunci cand legiuitorul arata categoriile de persoane, exceptate de la beneficiul dreptului de prelungire a contractelor de inchiriere, incheiate in baza Legii nr. 5 /1973, cu referire la imobilele prevazute in art. 1 al legii. Intre acestia se cuprinde si chiriasul titular sau membrii familiei sale - sot, sotie si copii minori - care au dobandit ori au instrainat in localitatea de domiciliu, dupa 1 ianuarie 1990, o locuinta corespunzatoare normelor stabilite de Legea nr. 5/1973 (art. 7 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 112/1995).

Este evident intelesul restrans al notiunii de familie avut in vedere in aceasta situatie.

Dintr-o alta perspectiva este privita notiunea de familie in contextul dispozitiilor art. 305 Cod penal, fiind incluse in aceasta toate persoanele intre care exista obligatia legala de intretinere. Intr-un sens larg, legiuitorul roman a avut in vedere familia in dispozitiile art. 175 alin. (1) lit. e), art. 210 alin. (1) si art. 222 alineatul ultim Cod penal, cand a facut referire la "rude apropiate". In aceasta categorie sunt inclusi, astfel cum se indica in cuprinsul art. 149 Cod penal, ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie astfel de rude.

Tot datorita existentei unor relatii de familie, in sens larg, in Codul de procedura civila legiuitorul a instituit anumite interdictii. De exemplu, potrivit dispozitiilor art. 189 Cod de procedura civila, nu pot fi audiate ca martori rudele si afinii partilor, pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si sotul, chiar despartit, cu exceptia cazului in care intervine acordul expres sau tacit al partilor in acest sens. Interdictii bazate pe relatiile de rudenie sunt prevazute si in materia abtinerii si a recuzarii.

Referiri la familie, fara insa a i se circumscrie continutul, apar si in alte texte ale Codului de procedura civila, anume in materia citarii [art. 87 pct. 7, art. 92 alin. (3)] si in materia executiei silite mobiliare (art. 406 alin. (1) pct. 1, art. 407 alin. (1) pct. 3, art. 472 alin. (1) lit. a), art. 482, art. 519).

Familia este, asadar, principala forma de organizare a vietii in comun a oamenilor legati prin casatorie sau rudenie.

SECTIUNEA 1.2

Notiuni generale referitoare la familie si casatorie

Etimologic, termenul «familie» provine din latinescul familia (ae), care inseamna totalitatea membrilor dintr-o casa sau ginta.

Din punct de vedere juridic, in lipsa unui text legal care s-o defineasca, doctrina romaneasca i-a consacrat diverse definitii. Astfel, cu titlu de exemplu, prof Bodoasca Teodor a evocat urmatoarele:

-familia este principala forma de organizare a vietii in comun a oamenilor legati prin casatorie sau rudenie ;

-familia este o realitate juridica generata de reglementarile legale privitoare la familie;

-familia este o forma istorica de organizare a vietii in comun, care are la baza uniunea dintre barbat si femeie si rudele acestora ;

-familia desemneaza grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii care izvorasc din casatorie, rudenie, precum si din alte raporturi asimilate relatiilor de familie.[8]

O definitie juridica a notiunii de femilie trebuie sa surprinda obligatoriu aspectele esentiale ce se deduc din reglementarile legale consacrate acesteia.

Astfel, potrivit art. 16 parag. 1 din Declaratia universala a drepturilor omului, cu incepere de la varsta nubila, barbatul si femeia, fara nici o restnctie in privinta rasei, a cetateniei sau a religiei, au dreptul sa se casatoreasca si sa intemeieze o femilie si, in temeiul parag. 2 din acelasi articol, casatoria nu poate fi incheiata decat cu consimtamantul liber si deplin al viitorilor soti.

In acelasi sens sunt, spre exemplu, si alte reglementari internationale, si anume: art 23 parag. 2 si 3 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice ; art. 12 din Conventia pentru protectia drepturilor omului a libertatilor fiindamentale; parag. 1 si 2 din preambulul Conventiei ONU privind consimtamantul la casatorie, varsta minima pentru casatorie si inregistrarea casatoriilor etc.

In legislatia interna a Romaniei, potrivit art. 48 alin. (1) din Constitutie, familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.

Actul juridic al casatoriei, generator al familiei, desi se intemeiaza pe consimtamantul liber si deplin al viitorilor soti, se incheie in conditiile legii.

In acest sens, potrivit art. 48 alia (2) din Constitutie conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege, iar casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila. in concret, in Codul familiei sunt instituite norme juridice referitoare la incheierea casatoriei (art 3-18), nulitatea acesteia (art. 19-24) si la desfacerea ei (art. 37-44).





Reglementari referitoare la conditiile de incheiere, de nulitate si de desfacere a casatoriei se regasesc si in alte acte normative.

Nerespectarea conditiilor stabilite de lege pentru incheierea casatoriei atrage, de regula, nulitatea acesteia, conform art 19-24.

Deci, fata de reglementarile invocate, familia, ca regula generala, nu poate exista in afara actului juridic al casatoriei incheiat in conditiile legii.

Se impune a se preciza faptul ca familia presupune neaparat existenta sotilor, adica a unui barbat si a unei femei care, exercitandu-si dreptul fundamental de a se casatori, au consimtit sa incheie actul juridic al casatoriei, in conditiile prevazute de lege.

Cerinta ca cei doi soti sa fie de sexe diferite rezulta implicit din reglementarile internationale enumerate mai sus.

Astfel, spre exemplu, art. 16 parag. 1 si 3 din Declaratia universala a drepturilor omului sau art 23 parag.1 si 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, referindu-se, in acelasi context, atat la dreptul barbatului si al femeii de a se casatori si de a intemeia astfel o familie, cat si la imprejurarea ca femilia este elementul natural si fundamental al societatii, au in vedere, indubitabil, casatoria fireasca, adica aceea incheiata intre un barbat si o femeie si, nicidecum casatoria monosexuala.

Oricum, in prezent, sub acest aspect, se constata cu certitudine ca legislatia romaneasca este lacunara, deoarece, necuprinzand un text prin care sa declare femilia elementul natural al societatii ori care sa interzica

Casatoriile intre persoane de acelasi sex, este dificil de motivat in drept refuzul ofiterului de stare civila de a incheia astfel de casatorii, iar instanta de judecata, de asemenea, nu are la indemana temeiul legal pe care sa-si sprijine hotararea privind nulitatea sau anularea acestor casatorii. Se impune aceasta constatare deoarece, in materie de casatorie, potrivit traditiei, dar si principiului legalitatii inscris in art 1 alin. (5) din Constitutie, nu exista nulitate fara un text de lege expres. Altfel spus, nulitatile din domeniu nu sunt virtuale, ci numai exprese.

Mai mult, textele constitutionale si cele din Codul familiei sau chiar din alte acte normative, care se refera generic la soti ori la parinti sau cele care au in vedere barbatul ori femeia, fara a preciza ca sunt casatoriti intre ei, nu interzic, prin ele insele, casatoriile monosexuale . Finalmente, astfel de norme permit ambele forme, adica atat casatoria monosexuala, cat si cea bisexuala.

Familia mai cuprinde si copiii minori ai sotilor, rezultati din casatoria lor ori din adoptie.

Intr-adevar, art 48 alia (1) din Constitutie, dupa cum am precizat deja, se refera la feptul ca familia se bazeaza si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor. Deci, potrivit textului constitutional, copiii, atunci cand exista, fac parte din familie. Altfel spus, copiii, la fel ca si sotii, sunt membri de drept comun al familiei.

Art. 48 alia (1) din Constitutie are si rolul de a institui trei reguli fundamentale, ce stau la baza fiintarii familiei, si anume: consimtamantul liber si deplin al sotilor pentru a se casatori; egalitatea sotilor ; ocrotirea copiilor de catre parinti.

Cele mai importante raporturi personale si patrimoniale dintre soti ori dintre parinti si copii sau, in general, dintre oricare membri ai familiei sunt supuse unor reglementari legale speciale, derogatorii de la dreptul comun. Spre exemplu, Codul familiei, in Capitolul III din Titlul consacrat efectelor casatoriei, reglementeaza drepturile si obligatiile personale ale sotilor (art 25-28), precum si drepturile si obligatiile patrimo¬niale ale sotilor (art. 29-36), iar in Capitolul I din Titlul II sunt prevazute drepturile si indatoririle parintilor fata de copiii lor minori (art 97-141).

Termenul casatorie poate fi inteles in cel putin cinci sensuri, cum ar fi:de drept subiectiv fundamental al barbatului si al femeii care au ajuns la varsta nubila,de act juridic incheiat intre un barbat si o femeie ajunsi la varsta nubila,de stare juridica a sotilor in timpul casatoriei sau, altfel spus, de statut juridic al persoanei casatorite,de institutie juridica fundamentala a dreptului familiei,de ceremonie laica sau religioasa, care insoteste si, respectiv, succede actului juridic al casatoriei.

Casatoria poate fi privita, in primul rand, ca un drept subiectiv fundamental al persoanei fizice.

Intr-adevar, dupa cum s-a mai precizat in cuprinsul lucrarii, unele acte normative internationale se refera explicit la dreptul barbatului si al femeii de a se casatori si de a intemeia o familie fara nici o restrictie bazata pe rasa, cetatenie sau religie. in acest sens, evocam, si in acest context, urmatoarele dispozitii:

-art. 16 parag. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului;

-art 23 parag. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice;

-art 12 din Conventia pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale;

-parag. 1 al preambulului la Conventia ONU privind consimtamantul la casatorie, varsta minima pentru casatorie si inregistrarea casatoriilor.

Actuala Constitutie a Romaniei, ca de altfel si Codul familei, nu prevad expres acest drept fundamental al barbatului si al femeii care au ajuns la varsta nubila, el deducandu-se implicit din insasi regle¬mentarea legala a casatoriei. in opinia noastra, in raport chiar cu exigentele institutiei (art. 11 si art 20), de legeferenda, s-ar impune ca acest drept fundamental sa-si gaseasca o consacrare expresa si in legislatia interna a Romaniei.

De fept, pentru eliminarea acestei lacune, art. 198 alin. (1) din Proiectul Noului Cod civil va stipula expressis verbis ca barbatul si femeia au dreptul de a se casatori in scopul intemeierii unei familii.

Fiind, mai intai de toate, un drept subiectiv, casatoria se prezinta ca o latitudine pentru persoana fizica. Drept urmare, persoana are libertatea de a se casatori sau nu, iar daca s-a casatorit ea poate sa puna capat oricand acestei legaturi juridice. Relevante, sub acest aspect, sunt dispozitiile legale care asigura si garanteaza libertatea casatoriei , dar si cele care permit sotilor sa puna capat casatoriei pe calea divortului.

Evident, chiar daca exercitarea acestui drept genereaza, deopotriva, consecinte personal nepatrimoniale si patrimoniale, el, in esenta lui, este un drept personal nepatrimonial Fara a dezvolta aici, acest drept intruneste si urmatoarele caractere juridice:

-este un drept absolut, adica opozabil ;

-este un drept inalienabil, adica nu poate face obiectul vreunei renuntari sau grevari;

-este un drept imprescriptibil, adica persoana are libertatea de a nu se casatori sau de a se casatori oricand dupa implinirea varstei nubile.

Ca oricare alt drept subiectiv, dreptul persoanei fizice de a se casatori se bucura de ocrotirea generala prevazuta de Constitutie pentru toate drepturile, dar si de ocrotirea speciala, ce-i este consacrata prin numeroase dispozitii legale speciale.

Este lesne de dedus ca ne aflam in prezenta unui drept subiectiv de natura civila, chiar daca, pentru exercitarea lui, legea impune respectarea anumitor

solemnitati.

Ca act juridic, casatoria reprezinta acordul de vointa dintre un barbat si o femeie cu scopul de a da nastere, intre ei, la raporturi juridice de familie,adica de a deveni soti unul fata de celalalt Evident, ca act juridic, casatoria presupune, in primul rand, consimtamantul valabil al ambilor soti.

Actul juridic al casatoriei este, de fapt, consecinta exercitarii de catre barbatul si femeia ajunsi la varsta nubila a dreptului lor fundamental de a se casatori.

Acordul de vointa al sotilor de a intemeia o familie nu inseamna ca acestia au libertatea discretionara de a stabili, pe cale conventionala, continutul raporturilor juridice dintre ei, ci tocmai faptul ca ei convin sa supuna aceste raporturi dispozitiilor legale ce incumba calitatii de sot.

Ne aflam, de fapt, in prezenta unui act juridic-conditie[12] , deoarece sotii, exprimandu-si consimtamantul la casatorie, nu convin asupra unui anumit statut al casatoriei dintre ei, particularizat prin clauze conventionale, ci tocmai inteleg sa respecte, in raporturile dintre ei, statutul legal de persoana casatorita.

Tema actului juridic-conditie este fundamentata pe imprejurarea ca acte normative internationale, de importanta capitala pentru omenire, evocate de mai multe ori in cuprinsul lucrarii, califica femilia, adica scopul casatoriei drept elementul natural si fundamental al societatii si afirma dreptul acesteia» adica al femiliei, la ocrotire din partea statului si a societati.

Ca act juridic, casatoria trebuie sa indeplineasca atat conditiile esentiale pentru validitatea oricarui act juridic civil, cat si cerintele speciale stipulate de art. 3-18 C. fem. si de art. 27-33 din Legea nr. 119/1996.

Cauza casatoriei este stipulata explicit sau implicit si in numeroase reglementari internationale, dintre care, cu titlu de exemplu, evocam urmatoarele:

-art 16 parag. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului;

-art 23 parag. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si

politice.

De fept, actele normative internationale, spre deosebire de cele interne, referindu-se la familie ca element natural si fundamental al societatii, implicit, au in vedere numai un anumit tip de casatorie, adica numai casatoria dintre un barbat si o femeie. Sub acest aspect, in raport cu reglementarile interne, reglementarile internationale sunt, in opinia noastra, lipsite de echivoc. [13]



Starea de persoana casatorita este efectul pe care il genereaza casatoria ca act juridic. in acest sens sunt prevederile art. 25-36 C. fam., care reglementeaza efectele casatoriei.

Starea juridica de persoana casatorita este tocmai consecinta actului juridic al casatoriei si supunerea efectelor acestuia prevederilor legale din domeniul dreptului familiei.

Statutul de persoana casatorita da nastere la drepturi si obligatii specifice reglementate juridic, de regula, prin norme imperative.

De asemenea, acest statut circumscrie anumite calitati juridice, cum ar fi: calitatea de sot, calitatea de afin sau de persoana obligata ori indreptatita la intretinere etc.

Ca institutie juridica, casatoria reprezinta totalitatea normelor juridice ce reglementeaza, deopotriva, dreptul persoanei de a se casatori, actul juridic al casatoriei, cat si starea legala de persoana casatorita. in concret, potrivit Codului familiei, institutia juridica a casatoriei este alcatuita din norme juridice ce reglementeaza urmatoarele aspecte:

-incheierea casatoriei (art. 3-18);

-nulitatea casatoriei (art. 19-24);

-efectele casatoriei (art 25-36);

-desfacerea casatoriei (art 37-44).

Prin casatorie se mai desemneaza si ceremonia ce are loc atunci cand se incheie actul juridic al casatoriei, adica formalitatile etatice si religioase la care aceasta este supusa ca negotium.

In doctrina, ca de altfel si in jurisprudenta, dupa cum s-a evocat deja, casatoria este definita drept uniunea liber consimtita dintre barbat si fen* incheiata in conditiile prevazute de lege, in scopul intemeierii unei fenribi. u acelasi sens a decis si Instanta Suprema .

Plecand insa de la imprejurarea ca, in esenta ei, casatoria este un act juridic care se incheie in conditiile si cu formalitatile prevazute de lege, iar unicul ei scop este intemeierea unei familii, in opinia noastra, o definitie a acesteia nu poate ocoli acest imprejurari.

Deci, s-ar putea defini casatoria drept acordul de vointa dintre un barbat si o femeie, realizat in conditiile si cu solemnitatile prevazute de lege, in scopul de a intemeia o familie.

SECTIUNEA 1.3

Notiuni generale referitoare la efectele casatoriei

Evident, proximul si necesarul efect al casatoriei este nasterea unei familii. in acest sens sunt, fara echivoc, prevederile art 48 alin. (1) din Constitutie si ale art. 1 alin. (3) C. fam.

Neindoielnic, casatoria si, pe cale de consecinta, familia genereaza o multitudine de raporturi juridice, ce se stabilesc intre membrii acesteia sau intre acestia si terti, raporturi care au in continutul lor atat drepturi si obligatii personal nepatrimoniale, cat si drepturi si obligatii patrimoniale.

Codul familiei consacra Capitolul III din Titlul I efectelor casatoriei (art. 25-art 36), in care reglementeaza:

- drepturile si obligatiile personale ale sotilor (art 25-28);

-drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor (art. 29-36).

Efecte ale casatoriei sunt reglementate de Constitutie si de alte texte ale Codului familiei, precum si de unele legi speciale, astfel:

-Constitutia Romaniei, in art. 48, instituie norme juridice cu privire la urmatoarele aspecte: consimtamantul la casatorie, egalitatea sotilor in timpul casatoriei, dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor, conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate ale casatoriei, egalitatea in fata legii a copiilor din afara casatoriei cu cei din casatorie;

-tot Constitutia, in art 29 alin. (6) prevede dreptul parintilor si al tutorilor de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror

raspundere le revine;

-Codul familiei, in art. 2, art 86 si art. 89, prevede drepturile si obli¬gatiile de sprijin moral si material, respectiv cele de intretinere ale membrilor de familie. Tot Codul familiei, in art 97-112, stipuleaza drepturile si obligatiile parintilor fata de copiii lor minori etc;

-Codul civil, in art 937 instituie revocabilitatea donatiilor intre soti, iar in art 1307 interzicerea contractelor de vanzare-cumparare intre soti etc;

-Legea nr. 319/1944, in art 1-5, stabileste vocatia succesorala a sotului supravietuitor si dreptul de abitatie al acestuia etc.

Proiectul Noului Cod civil, de asemenea, cuprinde dispozitii referitoare la drepturile si indatoririle personale ale sotilor (art. 236-241) si la drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor (art 242-296).

Dupa cum s-a putut deja constata, efecte ale casatoriei sunt reglementate si in unele acte normative internationale la care Romania este parte sau pe care le-a ratificat ori la care a aderat. Evocam, in acest context, cu titlu de exemplu, urmatoarele:

-Declaratia Universala a Drepturilor Omului (art 16);

-Conventia suplimentara cu privire la abolirea sclaviei, a traficului cu sclavi si a institutiilor si a practicilor analoage sclaviei [art. 1 lit c) si d)];

-Pactul international cu privire la drepturile civile si politice (art. 23 parag. 4 si art. 24); 

-Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si cultu¬rale (art. 10 parag. 1);

Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de

femei (art. 1-5, art. 10 si art. 16);

-Conventia asupra cetateniei femeii casatorite (art. 1-3);

- Conventia cu privire la drepturile copilului (art. 5, art 7-10, art. 18, art 20-21, art. 27) etc.

Din ansamblul legislatiei din domeniul dreptului familiei se poate constata ca, prin incheierea unei casatorii, pe langa raporturile personale si patrimoniale ale sotilor, se nasc, deopotriva, si raporturi intre soti si copiii lor, intre fiecare sot si rudele celuilalt sot sau raporturi de afinitate, raporturi intre membrii familiei si terte persoane fizice sau juridice, inclusiv cu autoritatile si institutiile statului.

In cuprinsul acestui capitol vom analiza exclusiv raporturile personale si patrimoniale dintre soti, urmand ca in alte diviziuni ale lucrarii de fata sa abordam aspectele particulare ale celorlalte categorii de raporturi generate de incheierea casatoriei si intemeierea unei familii (rudenie, afinitate etc ).

Cat priveste raporturile dintre soti, indiferent ca au in continutul lor drepturi ori obligatii personale sau patrimoniale, acestea sunt guvernate conform Constitutiei (art. 48) si Codului familiei (in special art 1 , art. 25, art. 26, art 97, art. 101 etc.) de principiul egalitatii atat ceea ce priveste posibilitatea dobandirii, cat si a exercitarii lor.

Egalitatea sotilor este, dupa cum s-a mai precizat in cuprinsul acestei lucrari, o egalitate juridica si nicidecum o egalitate a prestatiilor adica unul dintre ei nu este in situatia legala de a-si impune vointa fata de celalalt.

Altfel spus, sotii au dreptul si obligatia sa dispuna de comun acord in ce priveste chestiunile de familie. Evident, in caz de dezacord, ca oricare subiecte de drept, sotii au posibilitatea de a se adresa instantei de judecata sau altei autoritati statale pentru a solutiona, cu putere de lucru judecat, dife¬rendele dintre ei.

Egalitatea sotilor trebuie sa se manifeste in cele trei momente ale casa¬toriei, si anume: la incheierea casatoriei, pe timpul acesteia si la desfecerea ei.

Avand in vedere ca in Codul familiei sunt reglementate numai aspec¬tele particulare, speciale ale drepturilor si obligatiilor civile, ce deriva din calitatea de sot sau de parinte, regimul juridic al acestora va fi intregit sau, dupa caz, restrictionat de norme prevazute si de alte acte normative, fata de care Codul familiei se prezinta ca o lege speciala. Astfel, spre exemplu, reglementarile din Codul familiei referitoare la numele sotilor ta timpul casatoriei (art. 27 si art. 28) se vor completa, corespunzator, cu prevederile O.G. nr. 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanei fizice[16] , ale O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenta populatiei si cartea de identitate (art. 16), cu prevederile Legii nr. 119/1996 privind actele de stare civila (art. 31) si, dar nu in ultimul rand, cu prevederile Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice (art. 12).

Evident, si sub acest aspect, concursul dintre normele speciale ale Codului familiei cu normele generale din cuprinsul altor acte normative va fi guvernat de principiile generalis (lex) specialibus non derogat si specialia generalibus derogant.



Desi au o reglementare distincta (art 29-36 C. fem.), raporturile patrimoniale dintre soti sunt determinate, in principiu, de existenta raporturilor personale [17]. Astfel spus, principial, raporturile patrimoniale se afla intr-un raport de accesorietate fata de raporturile personale .

Teza pe care o sustine domnul profesor Bodoasca Teodor are consacrare stiintifica, deoarece unanim este admis in doctrina ca drepturile personale sunt, in principiu, numai principale, iar cele patrimoniale pot fi, dupa caz, principale sau accesorii.

Mai mult, casatoria, care de fapt este un drept subiectiv fundamental al omului, esentialmente de natura personal nepatrimoniala, constituie, evident, izvorul tuturor celorlalte drepturi si obligatii ce incumba sotilor, indiferentei sunt personale sau patrimoniale.

Sub aspectul analizat, nu este lipsit de importanta nici faptul ca drepturile si obligatiile personale ale sotilor (art. 25-28 C. fam) sunt reglementate h Codul familiei inaintea celor patrimoniale (art. 29-36 C. fam), iar obligatia de sprijin moral a membrilor familiei, din cuprinsul art. 2 C. fam, este evocata inaintea obligatiei lor de sprijin material.



I. Albu, Dreptul familiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975, pag. 7; I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura All, Bucuresti, 1998, pag. 2; M. Banciu, Dreptul familiei, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1998, pag. 5-7.

Publicata in "Monitorul Oficialal Romaniei", Partea I, nr. 254/21 octombrie 1996, art. 17, si republicata in "Monitorul Oficialal Romaniei", Partea I, nr. 393/31 decembrie 1997.

Publicata in "Monitorul Oficialal Romaniei", Partea I, nr. 154/14 iulie 1997, art. 1, pct. 7.

Art. 15 alin. (2) din Legea nr. 5/28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, publicata in Buletinul Oficial al Romaniei, nr. 47/31 martie 1973.

Publicata in "Monitorul Oficialal Romaniei", Partea I, nr. 37/20 februarie 1991 si republicata in Monitorul Oficialal Romaniei, partea I, nr. 1/5 ianuarie 1998.

Publicata in "Monitorul Oficialal Romaniei", Partea I, nr. 279/29 noiembrie 1995.

T.R. Popescu, Dreptul familiei, tratat, vol. I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965, pag.17.

A se vedea T. Bodoasca, Contributii la definirea juridica a familiei si la stabi­lirea continutului acesteia, in Dreptul nr. 12/2004, p. 123 si urm.

T. Bodoasca-Dreptul familiei;editura All Beck Bucuresti 2005;pag 42

A se vedea: T. Bodoasca, Aspecte critice sau controversate din legislatia si doctrina romaneasca cu privire la conditiile incheierii casatoriei, in Dreptul nr. 5/2004, p. 129.

T. Bodoasca-Dreptul familiei;editura All Beck Bucuresti 2005;pag 42-47

Potrivit art 968 C. civ., cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrara bunelor moravuri si ordinii publice. in acelasi sens sunt si dispozitiile art. 945 alin. (1) din Proiectul Noului Cod civil.

T. Bodoasca-Dreptul familiei;editura All Beck Bucuresti 2005;pag 42-47

A se vedea Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1196/1972, in CM p. 1999.

T. Bodoasca-Dreptul familiei;editura All Beck Bucuresti 2005;pag 111-116

A se vedea: I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei,, p. 43.

A se vedea AL . Bacaci -C. Dumitrache si C Hageanu, Dreptul familiei,, p. 39.




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




DREPT CIVIL - ACTUL JURIDIC. PRESCRPTIA EXTINCTIVA
Paralela intre sistemul de drept romano - germanic si cel al common - law - ului
UNELE REZOLVARI DE PRINCIPII DIN JURISPRUDENTA COMUNITARA
ARESTAREA PREVENTIVA: ASPECTE PROBLEMATICE ALE PRACTICII
ACTELE GUVERNULUI
Scopul si principiile procedurii insolventei
ASPECTE GENERALE PRIVIND FORMELE TENTATIVEI
PROCEDURI JUDICIARE SPECIALE
Perioada de valabilitate a mandatului de perchezitie
Cauze care inlatura raspunderea penala














loading...