Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» UNELE REZOLVARI DE PRINCIPII DIN JURISPRUDENTA COMUNITARA


UNELE REZOLVARI DE PRINCIPII DIN JURISPRUDENTA COMUNITARA




UNELE REZOLVARI DE PRINCIPII DIN JURISPRUDENTA COMUNITARA

Subsectiunea 1

Primatul dreptului comunitar in jurisprudenta Curtii de Justitie a UE

1.1.Principiul a fost "construit" in hotararea Costa/Enel - 1964, statuandu-se, ca o "directie strategica" jurisprudentiala ca "toate normele comunitare trebuie sa prevaleze asupra ansamblului normelor nationale, inclusiv la nivel constitutional".

1.2. Necesitatea de a "neutraliza efectele aplicabilitatii directe a dreptului comunitar" si de a "garanta aplicarea uniforma a dreptului comunitar" au fost definite, in aceasta hotarare, ca principii subsumate prioritatii dreptului comunitar, fiind in mod constant reafirmate, in continuare si ca tendinte majore ale jurisprudentei comunitare.




Curtea a decis, in mod sistematic, ca "eficacitatea dreptului comunitar nu va fi afectata si nuantata in raport de anumite domenii ale dreptului comunitar" (CJCE, 21.III.1972, Hot. Italim/Sail).

1.3.Consecintele principiului prioritatii au fost relevate foarte judicios de Curte in hotararea Simmenthal (CSCE, 9III1978, aff. I06/77) prin formula expresa: "masura interna incompatibila este "inaplicabila deplin drept", iar autoritatile nationale au obligatia absoluta de a o lasa neaplicata".

Aceasta obligatie se impune evident legislatorului national, ca si judecatorului intern, ca judecator de drept comun insarcinat cu aplicarea dreptului comunitar.

Hotararea Simmenthal subliniaza expres ca "orice judecator national are obligatie de a aplica integral dreptul comunitar si de a proteja drepturile care sunt conferite particularilor, lasand inaplicabila orice dispozitie eventual contrara din legea nationala, anterioara sau posterioara normei comunitare".

Subsectiunea a 2-a

Jurisprudenta comunitara si obligatia de "loialitate comunitara"

Curtea de Justitie a decis ca "tratatul impune Statelor membre ca nu pot lua sau mentine in vigoare masuri susceptibile de a elimina efectul util al dreptului comunitar" (Hot. Inna c. ATAB, 16.XI.1977), statele membre fiind obligate, in baza art. 10 TCE sa ia "toate dispozitiile proprii pentru a asigura eficacitatea dreptului comunitar (Hot. Comisia c. Grecia 21.IX. 1988).

Principiul cooperarii loiale obliga Statele membre sa raspunda intr-un termen rezonabil cererilor de informare formulate de Comisie in urma unei plangeri referitoare la violarea dreptului comunitar (Hot Comisia c/Grecia 24.VI.1992); de asemenea, acest principiu impune aceleasi obligatii institutiilor comunitare (Hot Alsacia International - TPI, din 6.VII.2000).

Subsectiunea a 3-a

Autonomia institutionala

Curtea de Justitie a considerat ca revine judecatorului national competenta de a "stabili, printre diverse proceduri interne, pe cele care sunt cel mai adecvate pentru a garanta drepturile individuale conferite de dreptul comunitar" (Hot. Lück, din 4.IV.1968)

Mai recent, Curtea a subliniat ca, "posibilitatea, pentru justitiabili, de a avea drepturile lor protejate prin caile de recurs interne, constituie esenta acestui sistem de protectie jurisdictionala" (CJCE, Hot. Area Cova, 1.II.2001).

Asadar, aceasta obligatie impusa statelor membre este o obligatie de rezultat si nu o obligatie de mijloace.

Subsectiunea a 4-a

Plenitudinea de competenta a judecatorului national in

exercitarea functiei sale comunitare

Curtea de Justitie a statuat ca protectia justitiabililor necesita recunoasterea plenitudinii de competenta in favoarea judecatorului national in exercitarea functiei sale comunitare, el fiind, "in consecinta, judecatorul de drept comun in aplicarea dreptului comunitar" "Hot. Limmenthal, 9.III. 1978).

Aceasta plenitudine de competenta a judecatorului national se manifesta in special in cadrul chestiunii prejudiciale , Curtea statuand ca "o regula de drept national priveste posibilitatea justitiabililor ca sa nu statueze in ultima instanta, putand sa-si exercitae facultatea de a sesiza Curtea de Justitie cu problemele de interpretarea dreptului comunitar referitoare la situatia juridica in discutie" (CJCE, 16 ianuarie 1974, Hot. Rheimmühlen, 166/1973). Asadar, judecatorul national poate sa recurga la procedura chestiunilor prejudiciale si sa solicite o interpretare autorizata a judecatorului de la Luxemburg pentru indeplinirea functiei comunitare, chiar in ipoteza, in care, o jurisdictie interna superioara, deja s-a pronuntat asupra acelei chestiuni de drept.

Subsectiunea a 5-a

Principiilor de efectivitate si de echipolenta

Curtea a stabilit ca "protectia asigurata justitiabililor trebuia sa fie, in toate cazurile, efectiva (CJCE, 9.VII.1985, Hot. Bazetti, 179/1984), ceea ce presupune ca modalitatile procedurale de recursuri jurisdictionale destinate sa asigure, protectia drepturilor recunoscute justitiabililor in dreptul comunitar nu pot fi amenajate intr-o maniera, in care, practic se face imposibila sau excesiv de dificila exercitarea drepturilor conferite (CJCE, Hot. Rewe - 9.XI:1983 s.a.).

In doua hotarari din 1995 s-a consacrat o anumita "dezancadrare" a autonomiei procedurale, statuand ca "fiecare caz in care se pune problema de a sti daca o dispozitie procedurala nationala face imposibila sau excesiv de dificila aplicarea dreptului comunitar, trebuie sa fie analizata tinand seama de locul acestei dispozitii in ansamblul procedurii, de desfasurarea si particularitatile sale, in fata diverselor instante nationale. In aceasta perspectiva, este relevant in a examina aplicarea principiilor care stau la baza sistemului jurisdictional national, cum ar fi protectia dreptului la aparare, principiul securitatii juridice si optima desfasurare a procedurii".

In doctrina, insa, aceasta creatie jurisprudentiala nu a fost primita pozitiv, fiind criticata " dezancadrarea" automiei procedurale: "a tine cont excesiv de reverentios de exigentele autonomiei procedurale a dreptului national risca sa se ajunga la o balcanizare ("balkanisation") a protectiei jurisdictionale a drepturilor recunoscute particularilor in dreptul comunitar, datorita si faptului ca trimite la conceptiile divergente, din oficiu, ale judecatorului intern, legate de istoria proprie a traditiilor juridice nationale"





Subsectiunea a 6-a

Exercitarea drepturilor dobandite direct din dreptul comunitar

Curtea de la Luxemburg recunoaste justitiabililor din Statele membre un anumit numar de drepturi pe care le au direct din dreptul comunitar si pe care ordinea juridica nationala trebuie, in mod imperativ, sa le garanteze:

a- dreptul la un judecator;

b- dreptul la un judecator de référé;

c- dreptul la actiunea in repetitiune si,

d- apelul la reparatiunea pentru prejudicii cauzate de violarile dreptului comunitar de catre organele statale.

a. Curtea afirma ca "orice particular ale carui drepturi sunt lezate prin masurile unui stat membru contra dreptului comunitar trebuie sa aiba posiblitatea de a cere protectia unui judecator competent" (CJCE, 16.XII.1981, Hot. Foglia c. Novello nr. 244/80). Ea va confirma ulterior existenta dreptului la un judecator, precizand ca el constituie, totodata un principiu de drept care decurge din traditiile constitutionale comune ale statelor membre, consacrat in art. 6 din CEDO, iar recursul recunocut justitiabililor trebuie sa fie efectiv si eficace "Pentru ca dreptul la un judecator este un drept fundamental, introducerea unei actiuni in justitie nu poate fi considerata ca un abuz de pozitie dominanta "decat in circumstante de fapt exceptionale", si anume atunci cand actiunea in justitie este in mod manifest si exclusiv destinata a hartui"

b) Dreptul la judecator de référé (ordonata presedintiala).

Curtea , recunoscand dreptul la un judecator, consacra in favoarea justitiabililor si dreptul la un judecator de referat spre a asigura de posibilitatea de a-si exercita efectiv dreptul la egalitate de tratament in temeiul unei directive comunitare.

Curtea admite, contrar solutiei din hotararea Emmat, ca un termen national de prescriptie poate sa curga inainte ca directiva pertinenta sa fi fost transpusa, dar fara a "priva total (pe reclamant), in principal, de posibilitatea de a-si exercita" efectiv drepturile recunoscute de dreptul comunitar.

In orice stare a cauzei dreptul national poate sa prevada restrictii la "repetitia nefondata" (actiunea in recuperarea sumelor percepute nedatorat), in urmatoarelor cazuri:

fapta culpabila a administratiei ;

pe temeiul bunei credinte a .. ;

cand un termen lung separa plata sumei litigioase de cererea in rambursare, ignorand increderea legitima si;

atunci cand beneficiarul invoca dispozitiile imbogatirii fara justa cauza .

d) in jurisprudenta Curtii relativa la actiunea in reparatiune s-au afirmat si fundamentat, de principiu:

consacrarea si garantarea dreptului la reparatiune in favoarea particularilor care au suferit un prejudiciu prin violarea de catre un stat membru a drepturilor recunoscute in dreptul comunitar, ceea ce atesta "deplina eficacitate a normelor comunitare" si protectia efectiva si concreta a drepturilor comunitare , dar si obligatia acelor state de a "repara efectele ilicite" ;

conditiile in care se aplica dreptul la reparatie si se instituie responsabilitatea statului pentru violarea dreptului comunitar care pot fi mai putin favorabile decat cele care sunt aplicabile reclamantilor, asemanatoare, de natura interna (principiul echivalentei) si in concordanta cu principiul egalitatii, in hotararea Fracavick s-au care a fixat trei conditii:

directiva sa atribuie drepturile in favoarea particularilor si sa recunoasca muncitorilor salariati dreptul la o garantie pentru plata creantelor lor relative la remuneratie;



continutul acestor drepturi sa poata fi identificat pe baza dispozitiilor directivei comunitare, ceea ce trebuie sa satisfaca criteriile efectului direct al dreptului comunitar , si

sa existe o legatura de cauzalitate intre absenta dispozitiei si prejudiciul suferit de persoanele lezate.

Totusi, Curtea arata foarte clar ca "in ipotezele in care legislatorul national dispune de o larga putere de apreciere, conditiile de angajare a raspunderii Sratutlui trebuie sa fie in principiu aceleasi ca cele de care depinde responsabilitatea Comunitatii in situatii comparabile".

Am infatisat, sintetic, numai o parte din "catalogul" de principii, tendinte constante si rezolvari majore ale jurisprudentei comunitare care au obligat si, chiar, au construit majestosul edificiu al dreptului comunitar, al carui corolar este Constitutia Uniunii Europene.



F. Dubis "Manuel. Droit et pratique de l'Union Européenne", 2004, Paris, pag. 422.

Idem, pag. 423.

CJCE, 14 XII.1995 - Petesbveck, 312/92 ?i F. Van Schijndel, 40 ?i 43/93.

"Europe", februarie 1996, pag. 10 si G. Canivet si F.G. Huglos, citati in "manuel. Droit et practique de l Union Européene", pag. 424.

CJCE, 15 mai 1986, Hot. Fohnstan, 222/84

CJCE, 26II1986, Hot. Marshall, 152/84

"Manuel. Droit et practique", op.cit., pag. 425 citeaza Hot. ITT Promedia 17.VII1998, in dosarul nr. 111/96 al T.P.I.

CJCE, 21.IX.1983, Hot. Deutsche 205-215/82

Hot. Steff Haubl din 12.VI.1998, 366/1995.

Hot. Dentsche, citat? la 20

CJCE, 16VII1998, Hot. Oelmühle Hamburg, dos c. 298/96, I.LY 67.

CJCE, 19.XI:1991, Francovich si Bonifaci, dos. c. 6/96, I 5402.

CJCE, 12 ian. 1976, Rensa c. Aima, 69/75, p. 45

CJCE, 16.XII.1960, Humblet, 6/60 p. 1125.

A. Bacav, not? asupra hot. Francovich din 19 XI 1991, in "Semaine Juridique" (J.C.P., 1992, nr. 21783, pag. 12-16.

CJCE, .1996, Hot. Brassesie du pêchen et Factortame III, dos. c. 46/1993 ?i c. 48/1993, p.42- citata frecvent in lucrarea de fata.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate