Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
MASURI DE SIGURANTA SI APLICAREA LEGII IN TIMP


MASURI DE SIGURANTA SI APLICAREA LEGII IN TIMP




MASURI DE SIGURANTA SI APLICAREA LEGII IN TIMP

1. RETROACTIVITATEA LEGII PENALE CARE PREVEDE MASURI DE SIGURANTA.

Aplicarea legii penale in timp este dominata de principiul legii penale active, potrivit caruia "legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare" art.10 Cod penal).




Principiul legii penale active este consacrat in legislatia romana ca principiu constitutional prin prevederile art.15 din Constitutia Romaniei din 1991, prevederi potrivit carora "legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile".

Aceasta consacrare constitutionala a principiului legii active are importante semnificatii juridice, deoarece "in afara exceptiei stabilite prin Constitutie nici o alta exceptie nu poate aduce limitari acestui principiu constitutional, orice alte prevederi legale contrarii trebuind a fi considerate neconstitutionale" .

Masurile de siguranta au ca finalitate fie apararea societatii, fie a persoanei, fie dimpotriva a societatii si a persoanei, ele avand un caracter preventiv si nu represiv, drept pentru care se justifica aplicarea retroactiva a legii penale care prevede masuri de siguranta.

Legea penala activa in momentul savarsiri faptei determina aplicarea masurilor de siguranta, deoarece aplicarea acestora este conditionata de savarsirea unei fapte penale. Masurile de siguranta se iau numai fata de persoanele care au comis fapte prevazute de legea penala (art.111.alin.C.pen.). Pe cale de consecinta, in momentul savarsirii faptei, aceasta trebuie sa fie prevazuta de legea penala, nefiind posibila luarea masurilor de siguranta prevazute de legea noua, care incrimineaza o fapta care la data savarsirii ei nu era prevazuta de legea penala (incriminatio ex nova) Legea penala activa la momentul savarsiri faptei determina, insa, doar luarea masurilor de siguranta, deoarece felul si durata masurilor de siguranta sunt determinate de legea in vigoare in momentul judecarii cauzei sau al executarii acestor masuri.

Efectul retroactiv al legii de dezincriminare se extinde si asupra masurilor de siguranta luate in baza legii vechi. In acest caz executarea masurilor de siguranta inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi (art,.12, alin.I. teza II C.pen.).

Legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche, daca acestea nu mai sunt prevazute de legea noua (art.12, alin.I, teza I, C.pen.) pentru ca dispare temeiul de fapt si de drept al masurilor de siguranta, luate in baza legii penale vechi. Daca legiuitorul a considerat ca fapta savarsita sub imperiul legii penale vechi nu mai prezinta pericol social, masurile de siguranta neexecutate trebuie sa inceteze, deoarece nu mai prezinta utilitate sociala.

Efectul retroactiv al legii de dezincriminare asupra masurilor de siguranta luate in baza legii penale vechi este limitat la masurile de siguranta neexecutate sau aflate in curs de executare, legea penala de dezincriminare neavand efect asupra masurilor de siguranta executate.

In cazul succesiunii a doua sau mai multe legi penale, care toate incrimineaza aceeasi fapta iar sub o denumire diferita, insa o sanctioneaza in mod diferit, aplicarea legii penale care prevede masuri de siguranta nu este guvernata de principiul legii mai favorabile (mitior lex), ci de legea in vigoare la momentul judecarii cauzei sau al executarii masurilor de siguranta.

Dispozitiile legale care reglementeaza incidenta masurilor de siguranta in cazul legilor penale succesive sunt cuprinse in art.12 alin.2 si art.14. alin.4. Cod penal.

Potrivit art.1alin. legea care prevede masuri de siguranta se aplica si infractiunilor care nu au fost definitiv judecate pana la intrarea in vigoare a legii noi.

Pentru a fi incidente aceste prevederi, este necesar ca la data savarsirii faptei, aceasta sa fi fost prevazuta de legea penala si de la data savarsirii ei si pana la judecata sa fi intervenit una sau mai multe legi penale, care fie prevad noi masuri de siguranta, fie prevad masuri de siguranta de aceeasi natura, dar cu continut sau limite diferite. In acest caz sunt aplicate masurile de siguranta prevazute de legea in vigoare la data judecarii cauzei, ceasta retroactivand, aplicandu-se astfel faptelor care s-au savarsit inainte de intrarea ei in vigoare.

Efectul retroactiv al legii care prevede masuri de siguranta se extinde si asupra masurilor de siguranta luate in baza legii penale vechi si aflate in curs de executare. Astfel, masurile de siguranta neexecutate si neprevazute de legea noua nu se mai executa, iar cele care au corespondent in legea noua se executa in continutul si limitele prevazute de aceasta lege. (art.14 alin.4. C.pen.).

Aplicarea legii penale noi care prevede masuri de siguranta este intotdeauna obligatorie atat in ce priveste faptele in curs de judecata, cat si cele definitiv judecate, spre deosebire de aplicarea legii penale mai favorabile faptelor definitiv judecate, in cazul carora legiuitorul a reglementat atat situatii de aplicare obligatorie (art.14 C.pen.), cat si situatii de aplicare facultativa. (art.15 C.pen.).

Aplicarea legii penale noi care prevede masuri de siguranta in cazul faptelor definitiv judecate este inlaturata doar de executarea, inainte de intrarea in vigoare a legii noi, a masurilor de siguranta luate in baza legii penale vechi. Masurile de siguranta luate in baza legii vechi si executate pana la intrarea in vigoare a legii noi nu mai pot fi influentate de aparitia legii noi.

CONSTITUTIONALITATEA PREVEDRILOR CODULUI PENAL PRIVIND RETROACTIVITATEA LEGII CARE CUPRINDE MASURI DE SIGURANTA.

Constitutia din 1991 reglementeaza ca exceptie de la principiul legii penale active doar retroactivitatea legii penale mai favorabile, nu si retroactivitatea legi care prevede masuri de siguranta.

Datorita acestui fapt, ne-am exprimat rezerve asupra constitutionalitatii actualelor reglementari penale privind aplicarea in timp a legii penale care prevede masuri de siguranta .

Constitutia Romaniei recunoaste cu caracter exceptional retroactivitatea legii penale mai favorabile, dar exceptiile sunt de stricta interpretare, iar potrivit art.150 alin.l din Constitutie, legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin Constitutiei, textul amintit constituind o abrogare sau modificare, dupa caz a reglementarilor in vigoare.





Desi prin "lege mai favorabila" in sensul strict al prevederilor art.13-15 C.pen., se inteleg acele situatii tranzitorii in care intervin doua sau mai multe legi penale succesive, care incrimineaza fiecare fapta respectiva, dar o sanctioneaza in mod diferit,legiuitorul constitutional nu a utilizat sintagma "lege mai favorabila" in acest sens restrans, pur tehnic, ci intr-un sens mai larg, de orice lege care creeaza un regim mai favorizant faptuitorului. In acest sens este indiscutabil ca legea de dezincriminare este mai favorabila,deoarece prin aplicarea ei faptele savarsite sub imperiul vechii legi nu se mai pedepsesc, iar masurile de siguranta sau educative, precum si toate consecintele penale ale hotararilor judecatoresti privitoare la aceste fapte inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi.

Retroactivitatea legi de dezincriminare nu contravine deci prevederilor constitutionale si pe cale de consecinta si prevederile art.12, alin.1, teza II, C.pen., privitoare la incetarea masurilor de siguranta pronuntate in baza legii vechi, in cazul cand legea penala noua nu mai prevede fapta ca infractiune, sunt in concordanta cu principiul enuntat de art.15 din Constitutie.

Prevederile art.1 alin.2 C.Pen. sunt contrare Constitutiei, drept urmare trebuie considerate ca abrogate, potrivit art.150 alin.1 din Constitutie.

In ce priveste prevederile art.14. alin.4. C.pen., acestea au fost modificate implicit prin prevederile art.15 din Constitutie, masurile de siguranta aplicate in baza legii vechi si neexecutate, daca au corespondent in legea noua, se executa in continutul si limitele prevazute de aceasta lege numai daca este mai favorabila.

Potrivit art.14. alin.4. C.pen., pedepsele complimentare, masurile de siguranta, precum si masurile educative neexecutate si neprevazute in legea noua nu se mai executa, iar cele care au corespondent in legea noua se executa in continutul si limitele prevazute de aceasta lege.

Art.14.alin.4 C.pen. trebuie interpretat in corelatie cu prevederile art.15. alin din Constitutie, in sensul ca pedepsele complimentare, masurile educative si masurile de siguranta aplicate in baza legii penale vechi si neexecutate se executa, daca au corespondent in legea penala noua, in continutul si limitele prevazute de lege, numai daca aceasta este mai favorabila, altfel ele se vor executa n limitele si continutul prevazut de legea veche.

Explicatiile de la principiul neretroactivitatii legii penale sunt de stricta interpretare si retroactivitatea legii penale care prevede masuri de siguranta nu se inscrie intre aceste exceptii, neputand fi asimilata notiunii de lege penala mai favorabila.

Retroactivitatea legii penale care prevede masuri de siguranta contravine si principiului legalitatii sanctiunilor. Desi art.25 alin.9. din Constitutie consacra doar principiul legalitatii pedepselor, prin art. C.pen. acest principiu este extins si la celelalte sanctiuni de drept penal, deoarece numai legea prevede care fapte constituie infractiuni, pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul savarsirii acestor fapte.

Masurile de siguranta sunt sanctiuni de drept penal si nu pot fi luate decat in masura in care legea in vigoare la data savarsirii unei fapte prevazute in acea lege penala, instituie o asemenea sanctiune.

3. MASURI DE SIGURANTA SI PEDEPSE.
ANALIZA COMPARATIVA.

Pedepsele si masurile de siguranta au o serie de trasaturi comune.

Ambele fiind sanctiuni de drept penal sunt masuri de constrangere constand din privarea ori restrangerea unor drepturi ori libertati si pot fi aduse la indeplinire prin forta coercitiva a organelor de stat specializate.

Principiul legalitatii sanctiunilor guverneaza aplicarea atat a pedepselor cat si a masurilor de siguranta, numai legea prevede pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul savarsirii acestor fapte (art. C.Pen.).

Scopul aplicarii pedepselor si a masurilor de siguranta este comun derivand din scopul de a apara, "impotriva infractiunilor Romania, suveranitatea, independenta, unitatea indivizibilitatea Statului, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea precum si intreaga ordine de drept". (art.1 C.pen.).

Masurile de siguranta la fel si pedepsele pot fi aplicate numai ca urmare a savarsirii unei fapte prevazute de legea penala (art.111 alin.C.pen.) fiind exclusa aplicarea lor ante - delictum.

Pedepsele si masurile de siguranta pot fi aplicate doar de organele judiciare, fiind masuri jurisdictionale .

Ambele sunt sanctiuni cu caracter personal ce decurge din principiul personalitatii raspunderii penale.

Atat pedepsele cat si masurile de siguranta, sunt sanctiuni de sine statatoare, putand fi aplicate independent unele de altele dar si cumulativ atunci cand necesitatile impun luarea lor cumulativa. Prin exceptie masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati (art.116 C.Pen.) nu se poate lua decat daca faptuitorului i se aplica o pedeapsa (art.111, alin. 3 C.Pen.)

"Scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni" art.52 alin.l. C.Pen., iar "Masurile de siguranta au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala" art.111.alin.1. C.Pen. Ambele au caracter preventiv insa pedepsele realizeaza atat actiunea de preventie generala cat si preventia speciala in timp ce masurile de siguranta se marginesc doar la realizarea preventiunii speciale .



Pedepsele sunt sanctiuni relativ determinate sau absolut determinate pe cand masurile de siguranta sunt sanctiuni nedeterminate, deoarece nu se poate preciza cu anticipatie cat va durea starea de pericol care a determinat luarea lor.

Aplicarea pedepselor este conditionata de savarsirea faptei cu vinovatie, pedepsele fiind sanctiuni cu o pregnata coloratura morala, cata vreme pentru luarea masurilor de siguranta, fapta prevazuta de legea penala poate fi comisiva si fara vinovatie.

Pedepsele sunt supuse individualizarii judiciare, instantele aplicand infractorului o pedeapsa intre limitele minime si maxime prevazute de lege pentru infractiunea respectiva, in raport de criteriile generale de individualizare a pedepselor prevazute de art.72 C.Pen.

Masurile de siguranta se dispun, in raport de natura starii de pericol pe care o prezinta faptuitorul, circumstantele atenuante sau agravante in care a fost comisa fapta neavand nici o influenta asupra masurilor de siguranta.

Executarea pedepsei poate fi suspendata conditionat sau sub supraveghere in timp ce masurile de siguranta urmeaza a fi executate pe perioada suspendarii.

Cauzele care inlatura raspunderea penala ori executarea pedepsei (amnistia, gratierea,etc.) nu au efecte asupra masurilor de siguranta.

Reabilitarea stinge decaderile si interdictiile ce decurg din executarea pedepsei, aceasta neavand efecte asupra masurilor de siguranta.

Masurile de siguranta sunt revocabile, pedepsele odata aplicate si hotararea judecatoreasca intrand sub puterea autoritatii de lucru judecat, nu mai pot fi revocate.

4. MASURI DE SIGURANTA SI MASURI EDUCATIVE.

PRIVIRE COMPARATIVA.

In timp ce luarea masurilor de siguranta se justifica prin starea de periculozitate sociala a faptuitorului care poate comite in viitor fapte de acelasi fel,masurile educative se aplica in raport de pericolul social al faptei si al faptuitorului in conditiile prevazute de art.100 C.Pen.

Masurile educative realizeaza preventia generala si speciala prin mijloace educative, corijand comportamentul social al infractorului prin educatie, pe cand masurile de siguranta realizeaza doar preventia speciala, prin masuri curative sau prin masuri restrictive ori privative de drepturi si libertati.

Masurile educative sunt conditionate in aplicarea lor de comiterea faptei cu vinovatie si pot fi luate numai fata de infractorii minor cata vreme masurile de siguranta nu sunt conditionate de comiterea faptei cu vinovatie si pot fi luate atat fata de minori, cat si fata de majori.

Masurile de siguranta pot fi luate cumulativ cu pedepsele aplicate aceluiasi infractor, masurile educative nu pot fi luate cumulativ cu pedepsele (art.100 alin.1. C.pen.).

Masurile educative sunt sanctiuni relativ determinate, deoarece nu pot dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani si doar in mod exceptional se poate dispune prelungirea duratei pe o perioada de cel mult 2 ani, daca necesitatile procesului instructiv educativ o cer (art.106 C.pen.), pe cand masurile de siguranta sunt sanctiuni cu o durata nedeterminata.



M. Constantinescu si colab., Constitutia Romaniei comentata si adnotata, Ed. R.A. Monitorul Oficial 1992, p.38

V. Pasca ,"Consecintele adoptarii Constitutiei din 1991 asupra Codului penal", Dreptul nr. 3/1993, p. 21- 29

Gh. Nistoreanu, Prevenirea infractiunilor prin masuri de siguranta, Academia de Politie A.I.Cuza, Bucuresti, 1991, p.38

Justin Grigoras - Individualizarea pedepsei Ed. Stiintifica, Buc.1996, p.47-48.




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Stabilirea filiatiei fata de tata pe cale judiciara
Raspunderea si sanctiunile administrative
Uniunea Europeana si drepturile omului
Administrarea probei cu martori
Evadarea: continut legal, subiect activ si continut constitutiv
Dreptul la educatie
RAPORTUL JURIDIC
Deosebiri dintre filiatia fata de mama si filiatia fata de tata
Organizarea si functionarea profesiei de avocat
Consiliul Superior al Magistraturii














loading...