Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Uniunea Europeana si drepturile omului


Uniunea Europeana si drepturile omului




Uniunea Europeana si drepturile omului

§1. Consideratii generale

In lipsa unui catalog de drepturi consacrat de dreptul comunitar, Curtea Europeana de Justitie si-a asumat misiunea de a rezolva rezolvat, pe cale pretoriana problema invocata de Tribunalul constitutional german, aceea a lacunelor sistemului comunitar in materia protectiei drepturilor fundamentale. Instanta de la Luxemburg a subliniat ca protectia drepturilor fundamentale este un principiu al dreptului comunitar, in cauzele Stauder, din 12 noiembrie 1969, Internationale Handelsgesellschaft din 17 decembrie 1970 si Nold, din 14 mai 1974. De asemenea, Curtea a recurs la 'adoptarea' ca norme de referinta in materie a traditiilor constitutionale comune ale statelor membre, dar si a 'instrumentelor internationale privind protectia drepturilor fundamentale la care stale membre au cooperat sau aderat'[1]. Astfel de instrumente internationale, la care a facut apel Curtea in jurisprudenta sa, au fost: Pactul international privind drepturile civile si politice, Charta Sociala Europeana, Conventia Europeana a Drepturilor Omului.




Sub aspectul declaratiilor politice, in 1989, Parlamentul european a adoptat o declaratie a drepturilor si libertatilor fundamentale, dar acest document nu a fost mentionat in prevederile tratatelor ulterioare, ramanand un 'catalog' de drepturi lipsit de forta obligatorie. Tot in 1989 a fost adoptata Charta comunitara a drepturilor sociale fundamentale, document cu forta programatica in domeniul protectiei unor drepturi social-economice.

§2. Principii ce rezulta din dreptul comunitar in materia protectiei unor drepturi

Principiul liberei circulatii a persoanelor si al non-discriminarii, prevazute de Tratatul CE, sunt principii fundamentale "structurale" ale Comunitatii.

2.1. Principiul liberei circulatii

Acest principiu se aplica in mod diferentiat, dupa cum este vorba de cetateni ai statelor membre sau cetateni ai altor state. Libera circulatie implica si dreptul statelor la exercitarea unui control asupra intrarii strainilor pe teritoriul lor. In interiorul Comunitatii, insa, libera circulatie este un principiu esential. Art. 48 al. 3 al Tratatului CE prevede dreptul lucratorilor de a se deplasa liber pe teritoriul statelor membre, de a ramane pentru a munci si chiar de a ramane dupa parasirea slujbei avute. De asemenea, lucratorii au dreptul de a se reuni cu familia pe teritoriul statului unde au locul de munca.

2.2. Principiul non-discriminarii

In dreptul comunitar, nu exista o dispozitie generala si unica care sa consacre principiul non-discriminarii in toate domeniile. De aceea, Curtea Europeana de Justitie a facut din acest principiu unul din principiile fundamental al dreptului comunitar. S-a exprimat si dezideratul introducerii lui in textele comunitare. Tratatul de la Amsterdam realizeaza un minim in acest sens: Consiliul va putea lua masuri pentru a combate orice discriminare bazata pe sex, rasa, origine etnica, religie sau credinta, handicap, varsta si orientare sexuala. Tratatul CE face cateva referiri la principiul non-discriminarii. Orice discriminare este interzisa, cu exceptia cazului cand este legitima, adica bazata pe o justificare obiectiva si rezonabila. Dupa formula, devenita clasica, a Curtii de Justitie, tratamentul diferit al situatiilor comparabile si tratamentul identic al situatiilor diferite sunt interzise.

§3. Conventia Europeana a Drepturilor Omului - document de referinta pentru judecatorii comunitari

In 1974 - in cauza Nold c/ Germaniei - Curtea Europeana de Justitie a calificat pentru prima data Conventia Europeana a Drepturilor Omului ca facand parte dintre instrumentele internationale susceptibile sa furnizeze "indicatii" Curtii de la Luxembourg pentru determinarea drepturilor fundamentale din ordinea juridica comunitara. In deciziile sale ulterioare Curtea Europeana de Justitie a facut referire la prevederile CEDO asupra dreptului de proprietate, a dreptului la respectul vietii private, a libertatii de exprimare, a  libertatii de asociere, a principiului legalitatii incriminarii si pedepselor, a dreptului la un proces echitabil. De exemplu, Curtea a confirmat ca art. 8 al Conventiei privind dreptul la respectul vietii private si de familie a devenit parte integranta a principiilor generale ale dreptului comunitar.

§4. Charta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene si Tratatul privind Constitutia Europeana

4.1. Adoptarea si  natura juridica a Chartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

Toate aceste evolutii legale si jurisprudentiale au generat ideea "codificarii" conceptiei UE despre drepturile omului intr-un document unic, care sa valorifice atat traditiile statelor membre, cat si experienta anterioara a organizatiei. Pe langa motive de ordin tehnic si juridic (cum ar fi, de exemplu, evitarea unor eventuale contradictii intre jurisprudentele Curtilor de la Luxembourg si Strasbourg in materia ocrotirii unor drepturi), la baza ideii de a se elabora un catalog de drepturi propriu Uniunii au stat si considerente de ordin politic si filosofic: Europa, esenta ei, este in plina transformare. De la ideea unei piete comune si a unei uniuni economice si monetare, UE a ajuns astazi la ideea unei comunitati politice si de valori fundamentale, iar atributiile sale au fost extinse la activitati regaliene prin excelenta: justitie, politie, politica externa, dincolo deci de simplele activitati de gestiune economica. In plus, inevitabila extindere a Uniunii va aduce actori noi, ale caror traditii si preocupari in sfera drepturilor omului nu coincid intru totul cu cele ale Europei occidentale.

Acestia sunt cativa dintre factorii care au stat la baza elaborarii Chartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. La 3-4 iunie 1999, la Köln, Summit-ul european a formulat principiile directoare ale noului document, iar la Tampere, in acelasi an, a fost precizata procedura elaborarii Chartei.




La 17-18 iunie 2004 a fost adoptat, de catre Consiliul European, Tratatul privind Constitutia pentru Europa, tratat ce integreaza textul Chartei Drepturilor Fundamentale, conferind o noua dimensiune Uniunii Europene. Tratatul trebuie semnat de sefii de stat si de guvern ai statelor membre (pana in octombrie-noiembrie 2004) si apoi ratificat de toate statele membre, in conformitate cu prevederile lor constitutionale (prin aprobare parlamentara si/sau prin referendum). Tratatul constitutional va intra in vigoare dupa ratificarea de toate statele membre.

Integrarea Chartei drepturilor fundamentale in tratatul privind Constitutia europeana va insemna posibilitatea invocarii ei in fata Curtii de Justitie, a Tribunalului de prima instanta, precum si in fata instantelor nationale ale statelor membre, permitand exercitarea unui control consolidat, pe un dublu nivel, al respectului drepturilor fundamentale.

De asemenea, prevederea potrivit careia 'Uniunea Europeana se angajeaza sa adere la Conventia Europeana a Drepturilor Omului' va avea ca efect asigurarea unui nivel dublu de protectie a individului. Astfel, daca cetatenii UE nu vor obtine castig de cauza in privinta incalcarilor drepturilor lor fundamentale in fata Curtii de Justitie, ei se vor putea adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului, invocand incalcarea CEDO.

In plus, Protocolul nr. 14 la CEDO, semnat tot in anul 2004, contine prevederea expresa care permite Uniunii Europene aderarea la Conventie.

4.2. Continutul si structura Chartei

Charta contine o serie de principii generale, care privesc in primul rand campul sau de aplicare, autonomia sa, limitarile aduse drepturilor. Cat priveste catalogul drepturilor, documentul reafirma drepturile clasice - demnitatea umana, libertatile, egalitatea, justitia, continand insa un bogat catalog de drepturi sociale: dreptul la munca, la securitate sociala, la ajutor social, la greva s.a.

§5. Uniunea Europeana si statele terte in materia protectiei drepturilor omului

Respectul drepturilor omului a devenit o conditie de aderare la UE, dar si unul din principiile ce guverneaza in general relatiile externe ale Uniunii. Respectul drepturilor fundamentale trebuie sa mearga dincolo de simplele declaratii de principii: luarea in considerare a acestor drepturi este o realitate ce se impune cu putere in relatiile UE cu statele candidate la aderare, atat in momentul negocierii cat si al incheierii acordurilor de asociere. Acordurile de asociere cuprind, astfel, prevederi referitoare la drepturile omului sub forma unor clauze de conditionare.

Intrebari si cerinte pentru autoevaluare

1. Ce este Charta drepturilor fundamentale a UE?

2. Care era situatia drepturilor omului in UE inainte de Tratatul de la Nisa?

3. Care va fi situatia drepturilor omului in UE dupa intrarea in vigoare a Tratatului privind Constitutia pentru Europa?

Bibliografie minimala

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Sistemul jurisdictional european de protectie a drepturilor omului. Curs universitar. Sibiu: Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2003

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Protectia europeana a drepturilor omului. Bucuresti: Editura All Beck, 2004

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Jurisprudenta CEDO. Selectie si rezumat. In: Acta Universitatis Lucian Blaga nr. 1/2005.



Cauza Nold (1974)




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate