Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
JURISPRUDENTA COMUNITARA PRIVIND CONCURENTA SI SERVICIILE PUBLICE


JURISPRUDENTA COMUNITARA PRIVIND CONCURENTA SI SERVICIILE PUBLICE




JURISPRUDENTA COMUNITARA PRIVIND CONCURENTA SI SERVICIILE PUBLICE

A. Sediul materiei

Articolul 82-C din TCE reglementeaza regimul intreprinderilor insarcinate cu gestiunea serviciilor de interes economic general sau prezentand caracterul unui monopol fiscal.

Textul prevede:

"1. Statele membre, in privinta intreprinderilor publice si a intreprinderilor carora le acorda drepturi speciale sau exclusive, nu edicteaza, nici nu mentine nici o norma contrara regulilor din prezentul tratat, in special cele din art. 7 si 85 (81-89).




2. Intreprinderile insarcinate cu gestiunea serviciilor de interes economic general sau prezentand caracterul unui monopol fiscal sunt supuse regulilor prezentului tratat, in special regulilor de concurenta, in limitele in care aplicarea acestor reguli nu duce la esecul indeplinirii, in drept sau in fapt, a misiunii speciale care le-a fost data. Dezvoltarea schimburilor nu trebuie sa fie afectata intr-o masura contrara intereselor Comunitatii.

3. comisia supravegheaza aplicarea dispozitiilor prezentului articol si adreseaza, in caz de nevoie, directive sau decizii adecvate Statelor membre".

B. Jurisprudenta comunitara privind serviciile publice

2.1. Regimul juridic de exceptare

a. Intreprinderile mentionate in art. 86 TCE nu sunt supuse regulilor din dreptul concurentei decat in masura in care aplicarea acestor reguli nu constituie un obstacol, in drept sau in fapt, la misiunea speciala pe care o au acele intreprinderi.

b. In hotararea Ahmed Saled (CJCE, 11.04.1989) curtea de Justitie a admis ca derogarea citata se aplica in materia transporturilor aeriene, intreprinderile avand obligatia aplicabila, in baza prescriptiei puterilor publice, de a exploata liniile nerentabile pentru ratiuni de interes general, ca de exemplu amenajarea teritoriului.

c. In hotararea Corbeau (CJCE, 19.05.1993) referitoare la o intreprindere investita cu drepturi exclusive (art. 86-1 Tratat), Curtea a decis ca "obligatia pentru titularul acestei misiuni de a asigura serviciile sale in conditii de echilibru economic presupune posibilitatea unei compensatii intre sectoarele de activitate rentabile si cele mai putin rentabile si justifica, in acelasi timp, o limitare a concurentei din partea antreprenorilor particulari, la nivelul sectoarelor rentabile economic". Astfel, Curtea a facut o aplicare combinata a art. 86-1 si 86-2 din TCE.

d. In cauza Comisia Europeana contra Frantei, prin hotararea din 23.10.1997, relativa la monopolurile importului si exportului de gaz si electricitate, Curtea a decis ca art. 86-2 nu prevedea decat ca drepturile exclusive conferite unei intreprinderi nu erau justificate in caz de amenintare, in absenta acestor masuri, asupra viabilitatii economice a intreprinderii beneficiare a acelor drepturi. Ea a subliniat ca "pentru ca regulile Tratatului sa nu fie aplicabile unei intreprinderi insarcinate cu un serviciu de interes economic general, in virtutea art. 90 (2) TCE, este suficient ca aplicarea acestor reguli sa duca, in fapt sau in drept, la esecul indeplinirii obligatiilor speciale care-i revin acestei intreprinderi. Nu este, insa, necesar ca supravietuirea acelei intreprinderi sp fie, ea insasi, amenintata".

e. Intr-o alta hotarare (Mannesman Austria din 15.01.1998), Curtea de Justitie de la Luxemburg a considerat ca faptul ca un organism "trebuie sa fi fost creat pentru a satisface nevoile specifice de interes general, avand un alt caracter decat industrial sau comercial, nu implica sa fie unicul insarcinat cu satisfacerea unor astfel de nevoi".

f. in hotararea "Corsica Ferries Franta" SA din aceeasi data, 15.01.1998, Curtea a decis ca "Republica Italiana a putut considera ca era necesara, in scopuri de securitate publica, de a acorda grupurilor locale de operatori dreptul exclusiv de a asigura serviciul universal de pilotaj" si ca "in aceste conditii, nu este incompatibil cu art. 86 i 90 (1) TCE (82 si 86-1) de a include in presul serviciului o componenta destinata a acoperi costul mentinerii serviciului universal de pilotaj, pentru ca ea corespunde suplimentului costului care-i implica caracteristicile specifice acestor servicii si prevede, pentru acest serviciu, tarife diferentiate in functie de caracteristicile proprii fiecarui port". Curtea a conchis ca "in consecinta, grupurile de piloti au fost efectiv insarcinate de Statul membru de a gestiona un serviciu de interes economic general, in sensul art. 90 (2) TCE (86-2) si ca toate celelalte conditii de derogare de la aplicarea regulilor tratatului prevazuta in aceasta dispozitie sunt reunite, o reglementare ca cea din speta nu constituie o violare a art. 86 (82) al TCE, combinat cu art. 90 (1( din Tratat (86-1)".

g. In hotararea comuna d'Almelo (din 27.04.1994), Curtea a decis ca, in sectorul de electricitate, o interdictie importanta era necesara pentru indeplinirea unei misiuni de serviciu public, iar motivele de interes general cu caracter neeconomic, dar de ordin public, privind mediul si amenajarea teritoriului pot sa justifice limitarile concurentei.

2.2. Controlul aplicarii art. 86-2 din Tratat privind serviciile publice

a. Etapele verificarii, conform hotararii Curtii din 23.10.1997, in cauza Comisia Europeana contras Frantei:



- prima etapa - existenta unei misiuni de interes general cu obligatiile de acces, de calitate, pret si de functionare, toate conditiile care reunesc conditiile de "servicii publice din Franta" si a caror determinare se aplica in Statele membre sub controlul judecatorului comunitar. El poate sa tina cont de "obiectivele proprii politicii nationale", in scopul in materie de mediu a amenajarii teritoriului;

- a doua etapa - a se controla daca obiectivele serviciului impun derogarile de la regulile Tratatului, dar in jurisprudenta comunitara se releva o necesitate relativa. Ea nu cere, in plus, ca supravietuirea intreprinderii sa fie in joc si ca Statul sa faca proba pozitiva in sensul ca nu exista alte mijloace pentru atingerea obiectivelor fixate. Asadar, este admis ca derogarile vor putea fi decise atunci cand regulile de concurenta pun in pericol echilibrul financiar al serviciului (a se vedea hotararea Comuna d'Almelo din 27.04.1994);

- a treia etapa - nu trebuie ca schimburile sa fie efectuate intr-o masura contrara interesului Comunitatii, adaugand ca judecatorul comunitar a admis aplicarea combinata a art. 86-1 si 86-2 din Tratat (cum s-a aratat si la pct. 2.1), adica a recunoscut posibilitatea de a se crea un serviciu de interes economic general incredintat unei intreprinderi dispunand de drepturi exclusive sau de un monopol "daca indeplinirea misiunii speciale care i-a f0st data nu poate fi asigurata decat prin acordarea de astfel de drepturi si pentru ca dezvoltarea schimbului nu este afectata intr-o masura".

b. Titularii dreptului de control al aplicarii art. 86-2 TCE

In afara de instantele comunitare ale concurentei, judecatorul national este competenta sa verifice respectarea art. 86-2 din tratate.

In hotararea Ahmed Saeed din 11.04.1989 /R803), Curtea a decis ca:

"Art. 90-2 (noul art. 86) va putea avea consecinte pentru deciziile autoritatilor in materie de aprobarea tarifelor. Aceasta dispozitie prevede, intre altele, ca intreprinderile insarcinate cu gestiunea serviciilor de interes economic general sunt supuse regulilor de concurenta ale tratatului, dar in limitele in care aplicarea acestor reguli nu implica esecul indeplinirii misiunii speciale care le-a fost incredintata"-

"Aceasta dispozitie poate, in consecinta, sa se aplice transportatorilor, care pot fi obligati de autoritatile publice sa exploateze liniile care nu sunt rentabile, din punct de vedere comercial,dar a caror exploatare este necesara pentru motive de interes penal. Este de competenta autoritatilor administrative ori jurisdictiilor nationale, in fiecare caz, sa verifice daca intreprinderea de transport aerian respectiva a fost efectiv insarcinata sa exploateze astfel de linii printr-un act al puterii publice" (hotararea din 27.03.1974, in Rec. 1974, p. 313). Totusi, pentru ca efectul regulilor de concurenta poate fi restrans conform art. 90-1 (art. 86), datorita unor necesitati decurgand din indeplinirea unei misiuni de interes general, trebuie ca autoritatile nationale insarcinate cu aprobarea tarifelor, ca si jurisdictiile sesizate cu litigii relative la acestea, sa poata determina care este natura exacta a necesitatii in cauza si care este repercusiunea asupra structurii tarifelor practicate de companiile aeriene respective".

2.3. Pozitia comisiei Europene in domeniul concurentei si a serviciilor publice

Comisia Europeana, insarcinata cu supravegherea aplicarii art. 86 si 90 din TCE, a adoptat Comunicarea din 11.09.1996 asupra "serviciilor de interes general in Europa", publicata in J.O.C.E. nr. C 281/2, 26.09.1996 (com. 96/C), in care a elaborat mai multe definitii foarte importate pentru domeniul concurentei si serviciilor publice.

a. "Servicii de interes general - desemneaza activitatile de serviciu, comercial sau nu, considerate de interes general de autoritatile publice si supuse, pentru acest motiv, obligatiilor specifice serviciului public".

b. "Servicii de interes economic general - sunt cele mentionate in art. 90 TCE (86) si ele desemneaza activitatile de serviciu comercial indeplinind misiuni de interes general su supuse, din aceasta cauza, Statelor membre, obligatiilor specifice serviciului public. Ele vizeaza, in special, serviciile ori retelele de transport, energie si comunicatie".

c. "Serviciu public - aceasta expresie are un dublu sens:



- uneori, ea desemneaza organismul de producere a serviciului si

- alteori, ea vizeaza misiunea de interes general incredintata acestuia.

El este recunoscut in scopul de a favoriza sau de a permite indeplinirea misiunii de interes general si, deci, a obligatiilor de serviciu public specifice ce pot fi impuse de autoritatea publica a organismului de producere a serviciului (de exemplu, in materie de transport terestru, aerian sau feroviar ori in materie de energie); aceste obligatii se pot exercita la nivel national sau regional. Adesea, se confunda, pe nedrept, "serviciul public" cu "sectorul public" (inclusiv "functia publica"), astfel spus misiunea si Statul, destinatarul si proprietarul".

d. "Serviciul universal - dezvoltat de institutiile comunitare, acest concept evolutiv este definit de un ansamblu de exigente de interes general carora trebuie sa li se supuna, in toata Comunitatea, activitatile de telecomunicatii sau de posta, de exemplu: obligatiile care decurg din aceste exigente trebuie sa asigure accesul la toate acele prestatii esentiale, de calitate si la un pret abordabil".

2.4. Noul text din Tratat

Tratatul de la Amsterdam a introdus un nou articol 7D care prevede ca:

"Fara a prejudicia art. 77, 90 si 92 (73, 86, 87) si in referire la locul pe care-l ocupa serviciile de interes economic general printre valorile comune Uniunii, ca si la rolul pe care-l joaca in promovarea coeziunii sociale si teritoriale a Uniunii, Comunitatea si Statele membre, fiecare in limitele campului de aplicare a prezentului tratat, vegheaza ca aceste servicii sa functioneze pe baza principiilor si in conditiile care permit indeplinirea misiunii lor".

Prin Declaratia nr. 13, anexa la Tratat (TA) si inserata in Actul final, se prevede ca:

"Dispozitiile art. 7D relative la serviciile publice sunt aplicate in deplin respect si acord cu jurisprudenta Curtii de Justitie in ceea ce priveste, intre altele, principiile de egalitate de tratament, de calitate si de continuitate a acestor servicii".

C. Politica comerciala comuna - Aparare impotriva practicilor de dumping - Procedura antidumping - Drepturile de aparare ale intreprinderii ce se presupune a practica dumpingul - Obligatia de informare pe care o au institutiile - Importanta

Principiul respectarii drepturilor apararii este un principiu fundamental al dreptului comunitar. In domeniul apararii impotriva importurilor ce fac obiectul unui dumping, aceste drepturi sunt precizate in art. 7 par. 1 si 4, din Regulamentul antidumping de baza nr. 2423/88, in masura in care drepturile la informare trebuie puse in balanta cu obligatia institutiilor comunitare de a respecta secretul asupra afacerilor.

In acest sens, cei interesati trebuie sa fie in masura, in cursul procedurii administrative, sa-si faca cunoscut punctul de vedere, in mod util, asupra realitatii si pertinentei faptelor si imprejurarilor invocate si asupra elementelor de proba retinute de Comisie in sprijinul afirmatiei sale asupra existentei unei practici de dumping si a unui prejudiciu ce ar rezulta, cel mai tarziu in cursul procedurii de adoptare a Regulamentului Consiliului.

Din moment ce art. 7 par. 4 lit. c, i din Regulamentul antidumping de baza prevede ca cererile de informare inaintate in virtutea aceluiasi articol, lit. b, trebuie prezentate in scris si trebuie sa specifice punctele speciale in privinta carora se cer informatii, suficienta informatiilor furnizate de institutiile comunitare trebuie apreciata in functie de gradul de specificitate a informatiilor cerute. Pentru a determina daca institutiile comunitare si-au respectat obligatiile de informare, trebuie sa tinem cont, in speta, de particularitatile pietei, de cunostintele pe care le au intreprinderile in cauza si de autoritatea prin care aceste cunostinte le reclama precizarile pertinente.

(Hotarare din 18 decembrie 1997, Ajinomoto si The NutraSweet Company/Consiliu)








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate