 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
INDIVIZIUNEA SUCCESORALA ASPECTE GENERALE
NOTIUNE. De regula, dreptul de proprietate asupra unui bun sau a unor bunuri apartine unei singure persoane, situatie in care nu apar probleme deosebite in exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate. Astfel, daca defunctul are un singur mostenitor, patrimoniul succesoral va fi stapanit (numai) de acesta.
Frecvente sunt insa situatiile in care dreptul de proprietate apartine mai multor persoane, imprejurare in care ne vom afla in prezenta proprietatii comune . In cazul acestei proprietati, prerogativele dreptului apartin impreuna si concomitent mai multor persoane. Daca fiecare titular are deteminata partea sa asupra bunului comun, sub forma unei fractiuni matematice din drept, are determinata cota sa parte care nu este concretizata ori materializata asupra unei portiuni din bun, acesta fiind comun, nefractionat material, propietatea este pe cote-parti. Propietatea pe cote-parti care are ca obiect o universalitate juridica, asa cum este cazul mai multor mostenitori pana se face partajul, se numeste indiviziune. Asadar, ceea ce distinge starea de indiviziune de propietatea comuna pe cote-parti este faptul ca obiectul proprietatii comune pe cote-parti este un bun individual, in timp ce obiectul indiviziunii il constituie o universalitate de bunuri.
1. Ion Filipescu " Drept civil. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale " cap. cit. pag. 145-146 Edit.ACTAMI, Bucuresti 1994.
Eugeniu Safta-Romanov - " Dreptul de mostenire ", vol.II, pag.183, Edit. GRAPHIX,
2. C. Statescu, C. Birsan " Drept civil . Drepturile reale ". Universitatea Bucuresti pag. 177.
Patrimoniul defunctului se va transmite mostenitorilor legali, succesorilor universali sau cu titlu universal, fiecare dintre ei dobandind " o cota - parte ideala si abstracta din mostenire ". Deci fiecare copartas nu are o parte concreta din mostenire , ci numai o parte concreta din mostenire, ci numai o parte abstracta din fiecare bun succesoral.
De exemplu, daca in masa succesorala intra un teren avand dimensiunea de 2 ha. si sunt doi copii, nu va avea fiecare dreptul la cate 1 ha. ci, pana la partaj, fiecare are dreptul la jumatate din fiecare molecula a intregului teren.
In materie succesorala, indiviziunea prezinta anumite particularitati, printre acestea, evidentiandu-se distinctia dintre creantele si datoriile succesiunii, pe de o parte, si bunurile care alcatuiesc obiectul drepturilor reale, pe de alta parte.
Creantele si datoriile succesiunii se transmit catre mostenitori divizate, potrivit vocatiei succesorale a acestora, pe data deschiderii succesiunii ( Art.1060 C.civ.). In ceea ce priveste bunurile care formeaza obiectul drepturilor reale, acestea se mentin in indiviziune pana la momentul partajului (fie voluntar, fie judiciar).
Indiviziunea impune ca toti coindivizarii sa aiba drepturi de aceiasi natura. De exemplu, daca asupra bunurilor exista dreptul uzufructuarului si dreptul nudului propietar, acestia nu vor putea partaja bunurile, deoarece nu mai exista indiviziune intre ei. Starea de indiviziune poate exista intre copropietarii aceleiasi nude sau intre titularii dreptului de uzufruct asupra acelorasi bunuri.
3. Aceasta solutie este" traditionala, unanim admisa in dreptul nostru ", a se vedea M. Eliescu " Transmisiunea si imparteala mostenirii in RSR ", Ed. Academiei, Bucuresti 1966, pag 207; F. Deak " Mostenirea testamentara . Transmisiunea si imparteala mostenirii ", Ed. ACTAMI, Bucuresti, 1996,
pag.142.
4. E. Safta - Romano - " Dreptul de mostenire ", vol.II, Ed. Graphix, Iasi, 1995, pag.185.
5. Ibidem , pag.
Toti cei care au numai nuda propietate sau uzufructul, vor putea solicita iesirea din inidiviziune.
Codul civil face referiri la indiviziune in capitolul destinat succesorilor (Cartea a III-a, Titlul I " Despre succesiuni ", Capitolul VI " Despre impartire si despre raporturi ", Sectiunea I " Despre impartirea succesiunii ").
Fara sa defineasca notiunea de indiviziune Codul civil prevede, doar in art. 728, cai " nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii, chiar cand ar exista conventii si prohibitii contrare ". Asadar, indiviziunea, ca o stare anormala a proprietatii, poate inceta in orice moment, la cererea oricarui coindivizar.
Din faptul ca indiviziunea este mentionata la capitolul succesiunilor s-ar putea intelege ca aceasta este o stare specifica doar mostenirii. Precizam ca, desi art. 728 Codul civil face referire doar la indiviziunea succesorala, regulile cuprinse in acest articol au caracter de generalitate, textul legii fiind aplicabil oricarei incetari prin partaj a oricarei indiviziuni legale sau conventionale.
De exemplu, izvor al indiviziunii conventionale poate fi i un contract de vanzare - cumparare (mai multe persoane cumpara in indiviziune mai multe bunuri), un contract de societate civila, comunitatea matrimoniala, de asemenea, coposesiunea ce a avut ca efect dobandirea de catre mai multe persoane, prin uzucapiune a mai multor imobile.
6. E. Safta - Romano ,
op. cit.. , Ed.
Graphix,
C.Toaderi " Indiviziunea si imparteala mostenirii " in " mostenirea testamentara, transmisiunea si imparteala mostenirii " - de C.Toader, L.Stanciulescu, R. Popescu si V. Stoica, Ed. ACTAMI, 1996, pag.142.
7. Fr. Deak si colaboratorii , pag.142, " Mostenirea testamentara, transmisiunea si imparteala mostenirii " Ed. ACTAMI, 1996.
E. Safta-Romano " Dreptul de mostenire ", pag.185 ,Marin Popa, pag.188.
Este adevarat insa ca forma tipica a indiviziunii o intalnim la succesiuni. In consecinta, putem defini indiviziunea succesorala ca fiind o forma a proprietatii comune ce are ca obiect patrimoniul succesoral in care drepturile titularilor, nu sunt divizate fizic, ci numai ideal.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
