Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
MAGISTRATII INSTANTELOR


MAGISTRATII INSTANTELOR




MAGISTRATII INSTANTELOR

In tarile democratice se acorda o importanta aparte determinarii unui statut al magistratilor. Print-un asemenea statut se urmareste asigurare inamovibilitatii judeecatorilor, ca o conditie indispensabila pentru garantarea impertialitatii si independentei lor.

Notiunea de magistrat a fost folosita frecvent si inainte de adoptarea legilor de organizare judecatoreasca postdecembriste. Conceptul de magistrat, in sens juridic, este mai larg raspindit decit acele de judecator. In sensul legii de organizare judiciara, conceptul de magistrat include atit pe judecatori, cit si pe procurorii constituiti la parchet. Judecatorul este considerat, in mod traditional, in functionar public investit cu functia de a solutiona litigiile de competenta sa.

Potrivit art.2 din legea nr.304/2004, judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti ai I.C.C.J. au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor. Din corpul magistratilor fac parte si judecatorii si procurorii de la celelate instante judecatoresti, respectiv de la parchetele de pe linga acestea.




In cadrul corpului magistratilor, ierarhia functiilor de executie si de conducere se stabileste in raport cu nivelul instantelor si parghetelor, cu respectarea conditiilor de pregatire profesionala si de vechime in magistratura prevpzute de legea privind organizarea judiciara.

Din corpul magistratilor trebuie sa faca parte cei mai buni juristi, caci importanta sociala a functiei de judecator sau procuror excede pe aceea a altor categorii de juristi. Ei sunt cei care tin cunpana dreptatii si contribuie la sigurarea pacii sociale intr-o societate democratica.

Recrutarea si investirea in functie a magistratilor

In scopul garantarii unei administrari optime a justitiei, dreptul comparat cunoaste sisteme diferite privitoare la recrutarea si investirea in functie a magistratilor.

Orice legislatie trebuie sa manifeste o preocupare majora pentru recrutarea unor magistrati care sa corespunda exigentelor tehnice si morale necesare exercitarii impartiale a functiei respective. Metodele aplicate in selectionarea judecatorilor difera in functie de conceptiile politice existente intr-o societate data, de nivelul libertatilor politice, de moravuri si traditie.

Sistemele aplicate in selectionarea judecatorilor au diferit si timp, in functie de necesitatile impuse de dezvoltarea societatii.

In statele moderne s-a simtit tot mai lult nevoia recrutarii in magistratura a unor persoane avind nu numai o inalta moralitate, ci si o buna pregatire de specialitate.

Din cauza incovenientelor pe care le prezinta sistemul numirii neconditionate de catre puterea executiva, unele state au adoptat sistemul alegerii magistratilor. Sistemul electiv are avantajul ca inlatura posibilitatea aservirii judecatorilor fata de puterea executiva. Totusi, acest sistem este aplicat integral doar foarte rar in dreptul contemporan, deoarece sistemul numirii este amendat prin instituirea unor conditii si criterii profesionale riguroase.

Si in tara noastra a fost organizat, in temeiul dispozitiilor constitutionele, un Consiliu Superior al Magistraturii, cu sarcini privitoare la recrutarea magistratilor si care indeplineste, in acelasi timp, rolul de Consiliu de disciplina. Potrivit art.134 alin.1 din Constitutie, Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.

Admiterea in magistratura, promovarea, delegarea, detasarea si transferarea magistratior

Recrutarea si formarea profesionala initiala in vederea ocuparii functiei de magistrat se realizeaza pe baza de concurs, prin Institutul National al Magistraturii, legea nr.303/2004, art.13, enunta urmatoarele conditii pentru admiterea unei persoane la Institutul National al Magistraturii:

  1. sa aiba cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu
  2. sa fie licentiata in drept
  3. sa nu aiba ntecedente penale, cazier fiscal si sa se bucure de o buna reputatie
  4. sa cunoasca limba romana
  5. sa fie apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei.

Simpla enumerare a conditiilor de mai sus este suficienta pentru a sublinia exigentele profesionale si morale pe care le implica functia de magistrat. Ele sunt firesti, intrucit demnitatea de magistrat, una din cele mai importante intr-un stat de drept, trebuie sa fie onorata printr-o inalta competenta profesionala si printr-o probitate morala ireprosabila. Prestigiul justitiei si calitatea hotaririlor judecatoresti depinde intr-o masura foarte mare de statutul profesional si moral al judecatorilor.

Tocmai pentru a obliga magistratii sa-si pastreze acelasi statut moral pe toata durata investirii lor in functie, se impune oobligativitatea depunerii unui juramint. Nedepunerea juramintului de catre un magistrat atrage dupa sine nulitatea numirii in functie. Desi legea nu o afirma in mod direct, consecinta fireasca a unei asemenea numiri, in ipoteza in care ea ar fi fost facuta, este nulitatea actelor indeplinite de acel magistrat.

La judecatorii si la parchetele de pe linga acestea pot functiona judecatori si procurori stagiari. Acestea sunt numiti in functie de catre C.S.M., pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a I.N.M.





In perioada stagiului, judecatorii si procurorii sunt obligati sa continuie formarea profesionala, sub coordonarea unui judecator sau procuror anume desemnat d epresedintele judecatoriei sau, dupa caz, de prim-procurorul parchetului de pe linga aceasta instanta.

Judecatorii stagiari au dreptul sa faca parte din completul de judecata numai alaturi de un judecator inamovibil. Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii in instanta, sa efectueze si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate.

Dupa terminarea stagiului, magistratii sunt supusi unui examen de capacitate, organizat de C.S.M., prin intermediul I.N.M. dupa validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecatorii de pe linga aceste instante se publica separat pentru judecatori si procurori in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a III-a, si se afileaza la sediile instantelor si parchetelor, prin grija C.S.M.

Legea privind organizarea judiciara determina si conditiile profesionale si de vechime necesare pentru promovarea in functie a magistratilor. Promovarea in functii de executie se face numai prin concurs organizat la nivel national, tinindu-se seama de vechimea in magistatura si de activitatea profesionala a magistratului, precum si de posturile vacante existente la tribunale si curti de apel sau, dupa caz, la parchete.

Pot participa la concursul de promovare in functii de executie magistratii care in ultimii trei ani inaintea concursului au avut calificativul foarte bine, n-au savirsit abateri disciplinare si indeplinesc urmatoarele conditii minime de vechime:

  1. 8 ani vehime in functia de judecator sau procuror, pentru promovarea in functiile de judecator de tribunal sau tribunal specializat si procuror la parchetul de pe linga tribunal sau parchetul de pe linga tribunalul specializat pentru minori si familie;
  2. 12 ani vechime in functia de judecator sau procuror, pentru promovarea in functiile de judecator de curte de apel si procuror la parchetul de pe linga curtea de apel;
  3. 15 ani vechime in functia de judecator sau procuror, pentru promivarea in functia de procuror la Parchetul de pe linga I.C.C.J.

Magistratii care indeplinesc conditiile de vechime anterior mentionate potparticipa la concurs, in vederea promovarii pe loc, in limita numarului de locuri aprobat anual de C.S.M.

Selectia magistratilor pentru promovarea in functii de conducere se face de C.S.M., pe baza dosarelor profesionale, a criteriiilor stabilite prin hotarire a C.S.M., a informatiilor cuprinse in baza de date si a proiectului privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere.

Pentru promovarea in functii de conducere sunt necesare urmatoarele conditii minime de vechime:

  1. pentru functia de presedinte si vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe linga judecatorie si adjunct al acestuia, o vechime de 8 ani in functia de judecator sau procuror:
  2. pentru functia de presedinte, vicepresedinte si presedinte de sectie de tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe linga tribunal sau al parchetului de pe linga tribunalul pentru minori si familie, adjunct al acestuia si procuror sef sectie al parchetului de pe linga tribunal sau parchetului de pe linga tribunalul pentru minori si familie, o vechime de 10 ani in functia de judecator sau procuror;
  3. pentru functia de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe linga curtea de apel si ajunct al acestuia, procuror sef sectie al parchetului de pe linga curtea de apel, judecator inspector si procuror inspector, o vechime de 15 ani in functia de judecator sau procuror;
  4. pentru functia de consilier al procurorului general al Parchetului de pe linga I.C.C.J. si procuror sef sectie al Parchetului de pe linga I.C.C.J, o vechime de 18 ani in functia de judecator sau procuror.

Legea consacra un capitol intreg institutiilor juridice ale delegarii, detasarii si transferarii magistratilor. Delegarea judecatorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul lor, de C.S.M., la solicitarea presedintelui curtii de apel, cu respectarea cerintelor impuse de lege.



Dispozitiile legale ne scot in evidenta urmatoarele concluzii:

delegarea este o masura ce se impune a fi dispusa doar in masura in care s-au ivit unele imprejurari de natura a face imposibila solutionarea cauzelor in conditiile legii; legea enunta doar exemplificativ situatiile ce se pot incadra in aceasta categorie;

acordul judecatorului este indispensabil

delegarea se dispune de presedintele curtii de apel, iar in cazul judecatorilor de la aceste instante, de catre sectiile corespunzatoare ale C.S.M.

In toate cazurile, atit ale judecatorilor, cit si ale procurorilor-delegarea se poate face pe o perioada de cel mult 60 de zile si,poate fi prelungita cu acordul magistratului cel mult 60 de zile intr-un an. Pe perioada delegarii, magistratii beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege.

Legea nr.303/2004 reglementeaza si posibilitatea detasarii magistratilor, dar numai in anumite conditii strict determinate de lege. Detasarea magistratilor se poate dispune in cadrul altor instante sau parchete, la Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia, la Institutul National al Magistraturii sau la alte autoritati publice. Durata obisnuita a detasarii este intre 6 luni si 3 ani. Acest termen poate fi prelungit pentru o durata de pina la trei ani, dar numai o singura data si cu respectarea conditiilor prevazute de art.56 alin.1 din lege.

In perioada detasarii, judecatorii si procurorii isi pastreaza calitatea de magistrati si beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat. Dupa incetarea detasarii, magitratul revine la postul detinut anterior.

In legatura cu institutia juridica a detasarii magistratilor se impun urmatoarele doua constatari importante. Prima, detasarea poate fi dispusa numai de catre sectiile corespunzatoare ale C.S.M. A doua observatie vizeaza motivele pentru care detasarea se poate dispune.

Legea nu nominalizeaza motivele ce pot determina detasarea unui magistrat. La fel ca si in dreptul comun al muncii, detasarea se dispune in interesul institutiei sau autoritatii care o solicita. Detasarea se poate dispune nu numai la alte instante sau parchete, ci si la alte institutii din sistemul autoritatii judecatoresti sau ale administratiei.

De asemenea legea legitimeaza detasarea si la alte autoritati publice, ceea ce inseamna, ca ea poate fi dispusa chiar si la unele autoritati din afara sistemului autoritatii judecatoresti.

In cazul detasarii la alte instante sau parchete, masura se dispune in scopul de a asigura buna functionare a acestora, iar motivele care o legitimeaza sunt similare cu cele prevazute de lege in cazul delegarii. In celelalte situatii, detasarea se justifica prin necesitatea asigurarii personalului indispensabil pentru buna functionare a institutiilor respective.

Cele doua institutii-delegarea si detasarea-desi sunt reglementate printr-o lege speciala, sunt apropiate ca figura juridica dse institutiile omonime din dreptul muncii.

O alta dispozitie intilnim in cuprinsul legii 303/2004 in privinta transferulsui. Potrivit art.58, transferul magistratilor de la o instanta la o alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor in cauza, de C.S.M. transferul se poate aproba numai de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, art.36 alin.1 din legea nr.317/2004.

Legea nu determina, nici in acest caz, motivele pentru care se poate realiza transferul unui magistrat. Este evident ca ne aflam in prezenta unei institutii juridice destinata a satisface interesele legate de buna functionare a institutiilor sau autoritatilor la care se dispune transferarea magistratului. Transferul mai implica acordul institutiilor angajate in aceasta procedura, inclusiv acordul magistratului in cauza.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate