Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
TAXELE VAMALE SI CONTINGENTARILE


TAXELE VAMALE SI CONTINGENTARILE




TAXELE VAMALE SI CONTINGENTARILE

Libertatile fundamentale in Piata interna a U.E.

Cele patru libertati fundamentale consacra interzicerea oricarei discriminari in relatiile comerciale, intemeiate pe origine produselor, capitalurilor, serviciilor si a persoanelor.

Tratatul C.E.E.




Art. 12 - In relatiile lor comerciale reciproce, statele membre se abtin sa introduca noi drepturi de import si de export sau noi taxe cu efect echivalent si sa le majoreze pe cele aplicate.

Libertatile fundamentale se aplica fie direct, fie prin intermediul masurilor de implementare, prin dreptul comunitar "secundar" (in special regulamente si directive).

O importanta speciala pentru definirea continutului si campului de aplicare a libertatilor fundamentale l-a avut jurisprudenta Curtii Europene de Justitie (C.J.C.E.).

Taxele vamale, precum si limitarile cantitative (contingentarile) sau masurile cu efect echivalent limitarilor cantitative, sunt incompatibile cu libera circulatia a marfurilor.

C.J.C.E. a dat acestor concepte o interpretare extensiva.

I. Libera circulatie a marfurilor. Taxele vamale si contingentarile

A. Hotararea Curtii din 11 iulie 1974 - Procurorul Regal vs Benoit si Gustave Dassonville

1. Speta pune problema daca o prevedere nationala ce interzice importul de bunuri ce poarta denumirea de origine in masura in cate aceste bunuri nu sunt insotite de un document oficial eliberat de guvernul tarii de export care certifica dreptul de a purta aceasta denumire constituie o masura cu efect echivalent unei restrictii cantitative in intelesul art. 30 al Tratatului.

2. Aceasta problema a fost ridicata in cursul procesului penal din Belgia impotriva comerciantilor care au achizitionat, in Franta, un transport de whisky in libera circulatie si care l-au importat in Belgia fara a detine un certificat de origine de la autoritatile vamale britanice, incalcand astfel legile belgiene.

3. Din dosar si din procedura orala rezulta ca, dorind sa importe in Belgia whisky aflat deja in libera circulatie in Franta, comerciantul poate obtine un astfel de certificat doar cu mare dificultate, spre deosebire de importatorul care importa direct din tara producatoare.

4. Toate normele comerciale promulgate de statele membre care pot stanjeni, direct sau indirect, in mod real sau potential, comertul comunitar, vor fi considerate ca fiind masuri cu efect echivalent restrictiilor cantitative.

5. In absenta unui sistem comunitar, pentru consumatori, de garantare a autenticitatii denumirii de origine a unui produs, daca un stat membru ia masuri pentru prevenirea practicilor neloiale in acest domeniu, trebuie, totusi, sa respecte conditiile ca masurile sa fie rezonabile si ca mijloacele de proba cerute sa nu actioneze ca un obstacol in comertul dintre statele membre si, in consecinta, acesta sa fie accesibil tuturor cetatenilor Comunitatii.

Prin decizia Cassis de Dijon, c.J.C.E. a pus bazele doctrinei sale de interdictie generala a limitarilor liberei circulatii.

B. Hotararea Curtii din 20 februarie 1979 - Rewe-Zentral AG vs Bundesmonopolvewaltung fur Brnntwein (Cassis de Dijon 120/78)

1. Instanta nationala solicita, prin prezenta, asistenta in vederea interpretarii pentru a se evalua daca cerinta privind comertul minim de alcool poate cadea sub incidenta interzicerii tuturor masurilor cu efecte echivalente unor restrictii cantitative in comertul dintre Statele membre, prevazuta de art. 30 al Tratatului, sub incidenta interzicerii tuturor discriminarilor privind conditiile de achizitionare si desfacere a marfurilor intre persoane ale Statelor membre, in intelesul art. 37.

2. In legatura cu aceasta, trebuie observata ca art. 37 se refera expres la monopolurile de stat cu caracter comercial.

Prevederea respectiva este, prin urmare, irelevanta in ceea ce priveste reglementarile nationale care nu privesc exercitarea de catre un monopol public a functiei specifice - anume dreptul exclusiv - dar se aplica de o maniera generala productiei si comercializarii bauturilor alcoolice, indiferent daca acestea din urma cad sub incidenta monopolului in discutie.

Acesta fiind cazul, efectul masurii indicate de catre instanta nationala asupra comertului inter-comunitar trebuie examinat doar in relatie cu reglementarile art. 30, asa cum este formulat in prima intrebare.

3. In lipsa regulilor comune referitoare la producerea si comercializarea alcoolului - proiectul de Decizie inaintat Consiliului de catre comisie pe 7 decembrie 1976 (Jurnalul Oficial C309, p. 2) nefiind inca aprobat de catre Consiliu - este la latitudinea Statelor membre sa reglementeze toate aspectele privind producerea si comercializarea alcoolului si bauturilor alcoolice pe teritoriul national.



Piedicile in calea circulatiei in interiorul Comunitatii, rezultand din nepotrivirile intre legislatiile nationale privind comercializarea produselor in chestiune trebuie acceptate in masura in care acele reglementari pot fi acceptate ca fiind necesare in vedere satisfacerii prescriptiilor obligatorii privind in special eficacitatea supravegherii financiare, protectia sanatatii publice, corectitudinea tranzactiilor comerciale si protectia consumatorului.

4. Guvernul Republicii Federale a Germaniei, intervenind in lucrarile procesului, a adus diverse argumente care, in opinia sa, justifica aplicarea reglementarilor privind continutul minim de alcool al bauturilor alcoolice, prezentand consideratii privind, pe de o parte, ocrotirea sanatatii publice, iar pe de alta parte, protectia consumatorului impotriva practicilor comerciale neloiale.

5. In ceea ce priveste protectia sanatatii publice, Guvernul german afirma ca scopul fixarii, prin legislatia nationala, a continutului minim de alcool il constituie evitarea proliferarii bauturilor alcoolice pe piata nationala, in special a bauturilor alcoolice cu continut scazut de alcool, deoarece, in opinia sa, asemenea produse ar putea induce mult mai usor toleranta la alcool decat cele cu continut mai ridicat de alcool.

6. Aceste consideratii nu sunt hotaratoare atata timp cat consumatorul poate gasi pe piata o gama extrem de larga de produse cu continut scazut sau moderat de alcool si, mai mult, o mare parte a bauturilor alcoolice cu continut ridicat de alcool vandute liber pe piata germana se consuma, in general, sub forma diluata.

In lumina celor doua decizii - Dassonville - Cassis de Dijon - si a noii ordini de drept, multe din reglementarile nationale au fost calificate ca fiind contrare dreptului comunitar.

Ulterior, C.J.C.E. a nuantat interpretarea interdictiei de comercializare, limitarea modalitatilor de comercializare fiind admisa in anumite conditii.

C. Hotararea Curtii din 24 noiembrie 1993

Procesul penal impotriva lui Bernard Keck si Daniel Mithouard

1. Data fiind tendinta in crestere a comerciantilor de a invoca art. 30 al Tratatului ca temei pentru a contesta orice norme ale caror efecte reprezinta limitarea libertatii lor comerciale, chiar si atunci cand aceste norme nu se refera la produse din alte state membre, curtea considera ca este necesara reexaminarea si clarificarea jurisprudentei sale in acest domeniu.

2. S-a stabilit prin jurisprudenta incepand cu "Cassis de Dijon" (Cazul 120/78 Rewe-Zentral vs Bundesmonopolverwaltung fuer Branntwein [1979] ECR 649) ca, in absenta armonizarii legislatiei, obstacolele puse in calea liberei circulatii a bunurilor care sunt o consecinta a regulilor care prevad anumite conditii ce trebuie indeplinite de bunurile ce provin din alte state membre unde sunt in mod legal fabricate si puse pe piata (cum ar fi origine, forma, dimensiuni, greutate, compozitie, prezentare, etichetare, ambalare) constituie masuri cu efect echivalent interzise de art. 30.

Acest lucru ramane valabil chiar daca acele reguli se aplica fara distinctie tuturor produselor, cu exceptia cazului in care aplicarea poate fi justificata printr-un obiectiv de interes public avand prioritate fata de libera circulatie a bunurilor.

3. Prin contrast, contrar celor decise anterior, aplicarea - pentru produsele din alte state membre - a prevederilor nationale ce restrictioneaza sau interzic anumite acorduri de vanzare nu este acelasi lucru cu obstructionarea direct sau indirect, in mod real sau potential, comertul intre statele membre in interesul hotararii Dassonville (Cazul 8/74 [1974] ECR 837), atat timp cat acele prevederi se aplica tuturor comerciantilor cu relevanta ce opereaza pe teritoriul national si atat timp cat ele afecteaza in aceeasi masura, in drept si in fapt, atat comercializarea produselor locale cat si a produselor din celelalte state membre.

4. Daca aceste conditii sunt indeplinite, aplicarea unor astfel de reguli vanzarii de produse din alt stat membru, vanzare ce intruneste cerintele stabilite de acel stat, nu reprezinta prin natura sa o masura de impiedicare sau de stanjenire a accesului pe piata mai mult decat reprezinta stanjenirea accesului produselor locale. Aceste reguli se vor afla astfel in afara domeniului de aplicare a art. 30 al Tratatului.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate