Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Dreptul international si problema drogurilor


Dreptul international si problema drogurilor




Dreptul international si problema drogurilor

Consumul de droguri dateaza din vremuri imemoriale. Drogurile erau consumate fie in practici magice si religioase, fie in scop terapeutic. Astfel, ele an devenit "cancerul" ce ameninta toate statele lumii. Consumul lor era limitat la anumite arii geografice sau culturale, fiind folosite de comunitati restranse.

Dar au venit descoperirile geografice si s-au dezvoltat societatile omenesti, aparand noi cai si mijloace de comunicatie, comertul a crescut, descoperirile stiintei si tehnicii au fost utilizate pe larg. Toate acestea au dus la scurtarea distantelor, la contactul dintre oameni, la schimburi culturale, dar si la utilizarea drogurilor acolo unde nu se cunosteau.




Marile puteri au incurajat, chiar direct, "molima" in loc sa o curme in faza incipienta. Un exemplu edificator este existenta celor doua "razboaie ale opiului", in urma carora Anglia, Franta, Rusia si SUA au inrobit China si au deschis drumul "ciumei albe". Franta, cu ajutorul Spaniei, a permis culturile de "kif" din Maroc.

Situatia s-a agravat, astfel ca in 1906 in China s-a interzis cultivarea macului opiaceu si in Filipine utilizarea opiului si in alte scopuri decat cele medicale: la Shangai s-au intalnit cele 13 puteri ce aveau interes in Orient.

Tarile semnatare au adoptat 9 rezolutii, fara obligativitate pentru ele, care au pregatit terenul pentru consacrarea problemei drogurilor.

In 1912, la Haga a fost semnata prima "Conventie internationala asupra stupefiantelor", act juridic international ce incepe cooperarea statelor lumii pentru controlul stupefiantelor. Aceasta a intrat in vigoare pe 11 februarie 1915. Tarile semnatare isi asumau obligatia sa controleze importul si exportul de opiu manufacturat, sa supravegheze comertul cu opiu medicinal si cu derivatele acestuia.

A urmat Primul Razboi Mondial care a intarziat aplicarea conventiei. In 1919 s-a infiintat de catre puterile invingatoare Liga Natiunilor, care a statuat in art. 23 al actului de infiintare constituirea "Comitetului consultativ pentru traficul asupra opiului si alte droguri periculoase".

Dupa Primul Razboi Mondial, toate statele semnatare ale Tratatului de la

Versailles s-au angajat sa aplice conventia elaborata in 1912. Conform art. 23 din Pactul Ligii Natiunilor, aceasta reorganizatie isi asuma in mod oficial sarcina de a asigura respectarea si aplicarea conventiei din 1912. In acest scop a fost creata o Comisie Consultativa Permanenta, care a jucat rolul unui organ consultativ in aceasta materie pe langa Consiliul Ligii Natiunilor.

Pe 19 februarie 1925 s-a semnat la Geneva "Conventia Internationala a Opiului". Aceasta conventie prevedea ca guvernele sa prezinte anual statistici cu productia de opiu, frunze do coca, cantitatile de droguri fabricate intern, importul si exportul de stupefiante si stocurile existente.

Anterior Conventiei, pe 11 februarie 1925 a aparut "Acordul privind producerea, cometului interior si folosirea opiului preparat" semnat Ia Geneva.

Tot la Geneva s-a semnat, pe 16 iunie 1936 si "Conventia pentru suprimarea traficului ilicit de droguri periculoase" ce intra in vigoare la 26 septembrie 1939 si care cerea statelor semnatare sa pedepseasca sever traficantii.

Pe 13 iulie 1931, tot la Geneva se semnase "Conventia internationala privind limitarea produceri si reglementarea desfacerii narcoticelor" in scopul reducerii cantitatilor de droguri disponibile in fiecare tara.

In 1945 s-a infiintat Organizatia Natiunilor Unite prin Carta adoptata la Conferinta de la San Francisco si si-a asumat responsabilitatile Ligii Natiunilor pentru controlul si combaterea traficului de droguri.

In februarie 1946 - prima sa sesiune Consiliul Economic si Social, organ principal al Organizatiei Natiunilor Unite, a creat Comisia pentru Stupefiante compusa din 15 membri. In 1961 membrii au crescut la 21, iar in 1970 au ajuns la 30 de persoane.

Asa s-a semnat la 11 decembrie 1946 "Protocolul din 1946" la Lake Succes - New York si care a adus amendamentul la Conventia de la Haga din 1912, acordului semnat la Geneva la 11 februarie 1925, Conventiei internationale de la Geneva - 25 septembrie 1925, Conventiei din 1931 semnata la Geneva pe 13 iulie 1931 Conventiei de la Geneva -26 iunie 1936.

Protocolul de la Lake Succes a adus amendamente si "Acordului privind controlul asupra consumului de opiu fumat in Extremul Orient" semnat la Bangkok pe 27 noiembrie 1931.

0rganizatia Mondiala a Sanatatii a fost creata in 1946 la New York. La 19 noiembrie 1948 s-a semnat Protocolul de la Paris ce a intrat in vigoare la 1 decembrie 1949. 0rganizatia Mondiala a Sanatatii este autorizata sa supuna controlului international orice drog nou, in special pe cele sintetice si care nu puteau fi controlate prin dispozitiile Conventiei din 1931.

In mai -iunie 1953, s-a adoptat la Now York "Protocolul asupra opiului", semnat la 23 iunie 1953 si a intrat in vigoare pe 8 martie 1963. Acesta viza limitarea si reglementarea culturilor de mac, productia, comertul en-gros si utilizarea opiului. Doar 7 tari erau autorizate sa exporte opiu: Grecia, Bulgaria, India, Turcia, Iran, Jugoslavia si URSS.

Pe 30 noiembrie 1961 la Organizatia Natiunilor Unite s-a adoptat "Conventia unica asupra stupefiantelor". Aceasta inlocuieste cele 9 protocoale si conventii incheiate anterior, simplificand organizarea controlului international si punand pentru prima data sub control international plantele din care se extrag stupefiantele naturale. Aceasta conventie a intrat in vigoare pe 8 august 1975 si urmareste trei obiective principale:

a) codificarea dreptului tratatelor multilaterale existente in materie de stupefiante;

b) extinderea controlului asupra culturilor de plante din care sunt extrase stupefiantele "naturale" ca: opium, hasis si frunzele de coca;

c) simplificarea mecanismului de control international.

In preambulul Conventiei Unice din 1961 asupra stupefiantelor se precizeaza ca "tarile semnatare preocupate de sanatatea fizica si morala a umanitatii" recunosc ca toxicomania este un flagel pentru individ si constituie un pericol economic si social pentru umanitate. Ele sunt constiente de datoria ce o au, de a preveni si combate aceasta plaga, dar si de faptul ca pentru a fi eficace, masurile luate contra abuzului de stupefiante trebuie sa fie coordonate si universale".

Art. 35 plasat sub titlul "Lupta contra traficului ilicit"[1] are, tinand cont de regimurile lor constitutionale, juridice si administrative, urmatoarele parti:





a) vor asigura pe plan national o coordonare a actiuni preventive si represive contra traficului ilicit. In acest scop, vor putea desemna un serviciu propriu insarcinat cu aceasta coordonare;

b) se vor asista reciproc in lupta contra traficului ilicit;

c) vor coopera indeaproape intre ele si organizatiile internationale competente ale caror membri sunt, in scopul de a duce o lupta coordonata contra traficului ilicit;

d) cooperarea internationala a serviciilor apropiate sa fie efectuate pe cai rapide si atunci cand piesele de justitie sunt transmise intre tari pentru urmarirea unei actiuni judiciare, transmiterea sa fie efectuata prin mijloace rapide la adresa instantelor desemnate de parti.

Potrivit prevederilor conventiei[2] si sub rezerva dispozitiilor constitutionale ale fiecarui stat contractant, exista ob1igasia adoptarii masurilor penale necesare pentru ca productia, cultura, fabricarea, extractia, prepararea, detinerea, oferta, punerea in vanzare oferirea, mijlocirea, expedierea, transportul, importul si exportul de stupefiante, care nu sunt in conformitate cu dispozitiile conventiei sa fie incriminate ca infractiuni grave si pedepsite adecvat, in special cu inchisoarea sau alte pedepse.

Aceste infractiuni, mentionate mai sus, fie ca sunt comise de conationali sau de straini, vor fi urmarite de statul pe teritoriul caruia se gaseste traficantul, daca extradarea sa nu este acceptata, conform legilatiei statului caruia i-a fost adresata cererea de extradare[3].

Dupa efectele produse asupra sanatatii omului drogurile pot fi clasificate in urmatoarele categorii:

1. depresive (calmantele, analgezicele, sedativele, tranchilizantele) in care se cuprind opiul si alcaloizii sai, unele substante de sinteza cum sunt morfina si heroina;

halucinogene (cannabisul, cocaina si opiul)

stimulante (substante care provoaca dupa administrare o stare de excitare mintala sau musculara) in categoria carora intra frunzele de coca, cocaina si amfetaminele.

Pentru stavilirea abuzului de stupefiante si stapanirea acestui flagel, lupta impotriva drogurilor a luat amploare manifestandu-se pe diferite planuri. Astfel in 1971 la cererea Consiliului Economic si Social si a Comisiei de stupefiante a fost creat un fond al Natiunilor Unite destinat luptei contra drogurilor, cu scopul de a veni in sprijinul tarilor care erau lipsite de resursele necesare pentru combaterea traficului si consumului ilicit de stupefiante[4].

Tot in acelasi an la 21 februarie 1971 conferinta Organizatiei Natiunilor Unite tinuta la Viena, a aprobat adoptarea unei noi conventii internationale denumita "Conventia internationala asupra substantelor psihotrope" avand ca scop sa impiedice fabricarea si distribuirea substantelor psihotrope (stimulante, tranchilizante si halucinogene).

Aceste substante nu au fost pana atunci obiectul controlului international. Noua conventie asupra substantelor psihotrope a completat si adaptat la noile conditii prevederile Conventiei Unice din 1961 asupra stupefiantelor.

In 1981 s-a adoptat "Strategia internationala pentru controlul abuzului de droguri", ce viza pe o perioada de 5 ani : 1981-1986 lupta antidrog, control, abuz, trafic, tratament, reabilitare si substituirea de culturi.

Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat pe 14 decembrie 1984 "Declaratia asupra controlului traficului si a abuzului de droguri". Aceasta adresa tuturor statelor chemarea la lupta prin orice mijloc legal impotriva dusmanului si adresa indemnul de a imbunatatii legislatia in materie Ia nivel national si zonal, dar si international.

In mai 1985, secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, Javier Perez de Cuellar, a propus organizarea unei confeninte mondiale in cane sa se dezbata toate aspectele si problemele legate de abuzul de droguri, care "contamineaza, corupe si slabeste chiar structura societatii".

Pe 13 decembrie 1985, prin rezolutia nr. 40/122, Adunarea Generala a adoptat propunerea de organizare a "Conferintei internationale asupra abuzului de droguri si traficului ilegal". Conferinta s-a desfasurat la Viena in iunie 1987 sub deviza "Da, vietii - Nu, drogului" si au participat 138 de tari si aproape 200 de organisme neguvernamentale si organizatii specializate. Planul de actiune discutat in iunie 1987 a continuat in noiembrie 1988 tot la Viena unde s-a dezbatut proiectul unei noi conferinte.




Astfel, Guillermo Bedregal Gutierrez, ministrul de externe al Boliviei a remarcat: "in prezent este necesara o concentrare a eforturilor tuturor. Nu mai este necesar sa se faca distinctie intre tari producatoare, de tranzit sau consumatoare: lupta este a tuturor "[5]. Astfel s-a adoptat "Conventia impotriva traficului si consumului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, fiind adoptata de 108 tari si recunoscand ca traficul de droguri este "activitate criminala internationala". Conventia obliga fiecare tara sa supuna in afara legii faptele ce privesc producerea, traficul si vanzarea drogurilor, precum si "spalarea" banilor proveniti, promitand suspendarea unor reglementari privind secretul bancar pentru a fi depistate mai usor profiturile provenite ilegal. Astfel s-a dispus ca statele sa pedepseasca traficantii si sa-i extradeze sau sa confiste bunurile lor. Au existat si manifestari regionale ca: "Declaratia de la Quito asupra traficului de stupefiante" din 11 august 1984, "Declaratia de la New York impotriva traficului si folosirii ilegale a drogurilor" din 1 octombrie si "Declaratia de la Lima" din iulie 1985.

In structura 0rganizatei Natiunilor Unite exista Comisia pentru stupefiante, care a fost infiimtata in 1946 si fiind una din cele 6 comisii tehnice ale ECOSOC. Aceasta e compusa din experti din 40 do state avand rolul de organ director, insarcinat cu toate problemele ce vizeaza lupta impotriva traficului de droguri. Lucreaza in sesiuni anuale, recomanda masuri, supravegheaza modul de respectare a conventiilor si acordurilor internationale in domeniu si ia decizii la recomandarea 0rgamzatiei Natiunilor Unite.

Organul International de Control a Stupefiantelor OCIS s-a infiintat in 1961, fiind compus din 13 membri desemnati cu titlu personal in calitatea de experti. Au ca sarcina principala supravegherea si comercializarea drogurilor, astfel incat acestea sa fie disponibile in toate statele in scop medical si pentru cercetari stiintifice.

In Organizatiei Natiunilor Unite functioneaza 3 unitati ce raspund de toate activitatile legate de traficul cu droguri. Divizia pontru Stupefiante, Secretariatul OICS si fondul 0rganizatei Natiunilor Unite pentru "Lupta Impotriva Abuzului de Droguri" - FNULAD, avand de executat diverse sarcini ce decurg din tratatele internationale asigurand si existenta tehnica. Rezultatele obtinute nu s-au situat la inaltimea asteptarilor.

Romania in calitate de membra a comunitatii internationale s-a alaturat luptei contra traficului de droguri, aderand la Conventia de la Geneva din 1925 privind combaterea opiului, Conventia de la Geneva din 1931 privind limitarea fabricarii si distribuirii stupefiantelor si Conventia de la New York din 1961.

Prim legea nr. 118 din 1992 Romania a aderat la Conventia internationala asupra substantelor psihotrope semnata la Viena in 1971. Prin rezolutia nr. 40/122 din 13 decembrie 1985 Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat propunerea de organizare a unei "Conferinte internationale asupra abuzului de droguri si traficului ilegal". Conferinta s-a desfasurat la Viena in 1987. La reuniunea din noiembrie 1988 tinuta tot la Viena s-a adoptat o alta "Conventie impotriva traficului si consumului ilicit de stupefiante si substante psihotrope" semnata la Viena la 20 decembrie 1988 la care a aderat si tara noastra.



Art. 35 din Conventia Unica asupra stupefiantelor din 1961 de la New York.

Art. 35 punctele 1 si 2 din Conventia Unica asupra stupefiantelor din 1961 de la New York.

Art. 36 punctul 2 din Conventia Unica asupra stupefiantelor din 1961 de la New York.

Grigore Geamanu - Dreptul international penal si infractiunile internationale, Ed.Academiei Romane, Bucuresti, 1997, pag. 192.

Vasile Berchesan si Constantin Pletea - Drogurile si traficantii de droguri, Editura Paralela 45, Bucuresti, 1998, pag. 146.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




NORMA JURIDICA
Raspunderea si sanctiunile administrative
Pedepsele aplicabile persoanelor juridice
LEGITIMITATE ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN
CONSILIUL EUROPEI
Grila Dreptul Familiei
Nerespectarea hotararilor judecatoresti: continut legal si examinarea variantei tip
Statul si dreptul in Vechiul Regat al Romaniei
TENTATIVA CA FORMA A INFRACTIUNII
Modul de actionare a paternitatii













loading...