Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Pedepsele aplicabile persoanelor juridice


Pedepsele aplicabile persoanelor juridice




Pedepsele aplicabile persoanelor juridice

1. Notiuni generale si particularitati

Raspunderea penala a persoanei juridice a fost introdusa prin modificarile aduse de legea 278/2006 pin care persoanele juridice cu exceptia statului, a autoritatilor si institutiilor publice, care desfasoara activitati ce nu pot face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunea savarsita in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice.

Ca si raspunderea persoanei fizice, raspunderea persoanei juridice, este si ea un raport juridic penal de conflict, nascut ca urmare a savarsirii unei infractiuni, de data aceasta intre stat pe de o parte si o persoana juridica pe de alta parte.




Statul are dreptul si indatorirea de a trage la raspundere penala persoana juridica, iar aceasta este obligata sa raspunda penal pentru infractiunea savarsita in realizarea obiectului sau de activitate, in interesul ori in numele sau. In acest caz subiect pasiv al raspunderii penale este persoana juridica.Intrucat insa persoana juridica se manifesta in viata sociala prin persoana fizica al carei reprezentant este sau care actioneaza pentru realizarea obiectului sau de activitate, persoana juridica e tinuta sa raspunda de infractiunile savarsite de persoana fizica. Putem spune astfel ca persoana juridica apare ca subiect indirect al infractiunii savarsite.

Pentru ca persoana juridica sa aiba calitatea de subiect indirect activ al infractiunii trebuie sa se verificepe de o parte, daca ea indeplineste conditiile cerute de lege pentru a putea raspunde penal, iar pe de alta parte trebuie examinate raporturile persoanei juridice cu persoana fizica subiect activ nemijlocit al infractiunii, pentru a putea stabili daca fptele comise de acestia pot fi impuatate persoanei jurdice si daca se poate declansa raspunderea penala a acesteia. Temeiurile obiective si subiective ale raspunderii penale a persoanei juridice sunt specifice si se realizeaza in conditii diferite in raport cu raspunderea penala a persoanei juridice. Pentru intelegerea mecanismului de functionare a raspunderii penale a persoanei juridice, este necesara examinarea amanuntita a conditiilor obiective si subiective ale raspunderii penale a persoanei juridice.[1]

Persoana juridica, subiect al raspunderii penale

Conform prevederilor Codului Penal pot fi subiecte active ale raspunderii penale toate persoanele juridice existente cu exceptia persoanelor juridice de drept public si anume: statul; autoritatile publice; institutii publice ce desfasoara o activiate ce nu poate fi desfasurata de o persoana juridica de drept privat. Este justificata exceptarea statului de la raspunderea penala deoarece deoarece el este titularul drptului de a trage la raspundere persoana juridica si astfel el nu poate fi in acelasi timp subiect activ si subiect pasiv al raspunderii penale. Eventualele infractiuni comise de functionarii publici nu sunt comise in numele autoritatii ce le reprezinta ci in nume personalsi atrag raspunderea penala a celor ce le-au savarsit, ca infractiuni de serviciu.

Conditiile obiective ale raspunderii penale a persoanelor juridice

Temeiul obiectiv al raspunderii penale il constituie savarsirea unei infractiuni, insa in conditiile specifice persoanei juridice, adica savarsirea unei infractiuni de catre persoana sau persoanele fizice care actioneaza pentru indeplinirea obiectului de activitate sau in numele sau in interesul acesteia. Pentru angajarea raspunderii persoanei juridice trebuie sa se constate pe de o parte savarsirea unei infractiuni, iar pe de alta parte infractiunea savarsita se afla intr-o anumita legatura cu persoana juridica, anume sa fie determinata de obiectul de actvitate al acesteia.[2] In conceptia legiuitorului roman este suficient sa se constate ca infractiunea a fost savarsita de un reprezentant al persoanei juridice, de un angajat al acesteia ori de o persoana care actioneaza in realizarea obiectului de activitate, in numele sau in interesul persoanei juridice. Este suficient sa se constate ca persoana se afla in anumite relatii de fapt cu persoana juridica.

Cat priveste cealalta conditie anume aceea a existentei unei legaturi obiective intre infractiune si persoana juridica, se realizeaza atunci cand infractiunea a fost savarsita in una din cele trei situatii prevazute de lege: a. in realizarea obiectului de activitate; b. In interesul persoanei juridice; c. In numele persoanei juridice.

Se considera a fi infractiune si atunci cand se realizeaza pentru indeplinirea oricarui obiect de activiate al acesteia. Si atunci cand infractiunea este savarsita de o persoana imputernicita sa actioneze in numele si pentru persoana juridica, de un reprezentant al acesteia.

4 Conditiile subiective ale raspunderii penale a persoanei juridice

Ca si in cazul persoanei fizice si la persoana juridica nu se poate ajunge lasavarsirea unei infractiuni fara stabilirea legaturii psihice intre persoana juridica si infractiunea savarsita. Legea nu face nici un fel de referire la conditiile subiective ale acestei raspunderi. Astfel urmeaza ca stabilirea imputatiei sau a culpabilitatii sa se faca pe baza principiilor generale a dreptului penal.

Unul dintre aceste principii este acela ca vinovatia persoanelor juridice nu se poate confunda cu aceea a persoanei fizice care a savarsit infractiunea, sau faptul ca infractiunea savarsita de persoana fizica sub forma de vinovatie stabilita de legea penala nu induce neaparat si raspunderea persoanei juridice.Insa fara existenta unei infractiuni savarsite de persoana fizica nu se poate vorbi nicicand de raspunderea penala a persoanei juridice.

Un alt principiu aplicabil in materie este acela ca vinovatia persoanei juridice nu poate fi determinata prin aplicarea mecanica a dispozitiilor din Codul Penal privind vinovatia si formele acesteia.

Imputabilitatea subiectiva sau culpabilitatea poate fi definita ca fiind atitudinea psihica a persoanei juridice, care prin organul sau individual sau colectiv de conducere, a cunoscut sau incurajat sau numaia incuviintat savarsirea cu intentie, de catre persoana fizica a infractiunii legate de obiectul sau de activitate. In cazul infractiunilor din culpa, atitudinea persoanei juridice este culpabila atunci cand se constata in sarcina ei lipsa de supraveghere sau de control care a facut posibila savarsirea acelei infractiuni.² Trebuie sa fie examinat mecanismul de formare a vointei proprii a persoanei juridice si de functionare a procesului decizional din cadrul acesteia, precum si daca persoana juridica in discutie a cunoscut in mod real, a voit, a incurajat sau incuvintat savarsirea unei infractiuni ori daca aceasta a fost comisa impotriva vointei persoanei juridice si cu excluderea oricarei culpe.

In cazul in care nu poate fi identificata persoana fizica raspunzatoare, insa persoana juridica a fost pe deplin dovedita, raspunderea penala va reveni exclusiv persoanei juridice.

Termenele de prescriptie a raspunderii penale pentru persoana juridica

Termenele de prescriptie a raspunderii penale a persoanei juridice sunt:

-10 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani;

-5 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii mai mici de 10 ani sau amenda.

Termenele diferite ale raspunderii penale a paersoanei fizice fata de cele ale persoanei juridice nu se confunda ci se suprapun deoarece raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a savarsit infractiunea. Se intelege ca este posibila implinirea termenului de prescriptie raspunderii penale a persoanei fizice care, prin ipoteza este tinuta sa raspunda singura pentru infractiunea savarsita deoarece este foarte posibil ca prescriptia pentru persoana juridica sa fi intervenit, deoarece termenul este mai scurt, iar pentru persoana juridica nu.

Cu exceptia termenelor de prescriptie, care sunt diferite ca durata, celelalte conditii in care poate fi prescrisa raspunderea penala a persoanei juridicesunt aceleasi ca si pentru persoana fizica.

6 Pedepsele aplicabile persoanei juridice

Prin dispozitiile articoleleor 53¹ si 53², introduse in Codul penal in vigoare prin legea 278/2006 sunt prevazute felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice ca urmare a raspunderii penale a acestora. Articolul 53¹ prevede ca pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale si complementare. Se prevede o singura pedeapsa principala anume amenda de la 2500 RON la 2000000 RON singura pedeapsa adecvata in raport cu paticularitatile persoanei juridice, dar care este proprie prin cuantumul ei sa indeplineasca functia specifica pedepsei fata de subiectul raspunderii penale ce i se aplica. Legea prevede urmatoarele pedepse complementare ce pot fi aplicate :

Continutul pedepsei complementare a dizolvarii persoanei juridice;

1.Continutul pedepsei compementare a suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice;





2.Neaplicarea dizolvarii sau a suspendarii activitatii persoanei juridice;

1.Continutul pedepsei complementare a inchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice;

2.Continutul pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice;

3.Continutul pedepsei complementare a afisarii sau difuzarii hotararii de condamnare.

Aplicarea uneia sau a mai multor pedepse complementare se dispune atunci cand se constata ca fata de natura, gravitatea infractiunii si imprejurarile acesteia, pedepsele sunt necesare. Aplicarea mai multor pedepse este obligatorie cand legea prevede expres acest lucru.

Ca si in cazul pedepselor aplicate persoanei fizice si cele aplicate persoanei juridice isi incep aplicarea odata cu ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

Pedeapsa principala a amenzii

Continutul pedepsei amenzii este reglementata de Codul Penal in art. 71 ¹ acesta avand urmatorul cuprins:

Pedeapsa amenzii consta in sumele de bani pe care persoana juridica este condamnata sa o plateasca.

Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 000 lei, iar maximul special al amenzii este de 600.000.

Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 900.000 lei.[3]

Amenda este o pedeapsa cu caracter patrimonial constand in diminuarea patrimoniului persoanei juridice prin obligarea acesteia la plata unei sume de bani care se face venit la bugetul statului.

Fata de pedeapsa amenzii aplicabile persoanelor fizice, amenda aplicabila persoanei juridice este reglementata in partea generala a Codului Penal, prin raportare la pedeapsa inchisorii.Pentru garantarea plati amenzii penale se pot lua masuri asiguratorii (art. 163 C. Proc. Pen.)

Existenta patrimoniului persoanei juridice este un argument in favoarea instituirii raspunderii penale a acesteia deoarece ii pot fi aplcabile pedepse patrimoniale.

Amenda aplicabila persoanei juridice nu se transforma intr-o creanta civila , nu urmeaza regimul de executie al acesteia, ci regimul de executie comun persoanelor fizice. Astfel pesoana juridica nu are dreptul de a inainta o actiune in regres pentru plata amenzii la care a fost condamnata deoarece s-ar incalca principiul raspunderii personale pentru savarsirea infractiunii.

Pentru determinarea limitelor amenzii aplicabile trebuie sa aiba loc mai intai, calificarea juridica a faptei savarsita de persoana fizica in cadrul activitatii persoanei juridice in numele ori in interesul acesteia, pentru ca in raport cu pedeapsa prevazuta de lege pentru persoana fizica, sa se determine in concret limitele amenzii aplicabile persoanei juridice.

Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice

Continutul pedepsei complementare a dizolvarii persoanei juridice este reglementat de art 71² care are urmatorul cuprins:

Pedeapsa compementara a dizolvarii persoanei juridice se aplica atunci cand persoana juridica a fost costituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnat in acest scop.

In caz de neexecutare, cu rea-credinta, a uneia dintre pedepsele complementare prevazute in art. 53¹ alin.(3) lit. b)-d), instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.

Pedeapsa compementara a dizolvarii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, potrivit legii, iar o copie dupa dispozitivul hotararii definitive de condamnare prin care s-a aplicat aceasta pedeapsa va fi comunicata, de indata, instantei civile competent, care va proceda la desemnarea lichidatorului.

Prin dizolvarea persoanei juridice se creeaza o veritabila moarte civila a acesteia, astfel ca majoritatea legislatiilor care au reglementat mai de mult acesta masura o considera o pedeapsa principala, numai legislatiile noi in materie considera aceasta moarte civila o pedeapsa complementara.

Insa datorita implicatiilor sociale acesta masura se ia destul de rar pentru ca se considera ca: angajatii care si-au exercitat atributiile nu au nici o vina ca s-au comis infractiuni sau actionarii care nu au avut cunostinta de infractiunile comise. Legiuitorul roman a restrans tocmai din considerentele aratate mai sus conditiile in care se poate dispune o asemenea pedeapsa, acestea fiind mai restrictive decat cele ale raspunderii penale a persoanei fizice.

Astfel pedeapsa se poate lua dupa cum se precizeaza in alineatele urmatoare doar atunci cand : persoana juridica a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni, cand obiectul de activitate a fost deturnat in acest scop; sau atuci cand persoana juridica desi condamnata definitiv nu a respectat pedesele complementare dispuse de instanta pe baza art.53¹ alin.b)-d) care costau in suspenadarea in tot sau in parte a activitatii, inchiderea unor puncte de lucru, interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice; toate realizandu-se cu rea credinta.

Prima grupa de actiuni pe baza carora se dizolva persoana juridica are ca temei legal faptul ca insasi existenta persoanei in caua nu este decat un "paravan" pentru savarsirea de infractiuni, iar in cel de-al doilea caz dizolvarea este consecinta nerespectarii unor hotarari judecatoresti.

Dizolvarea persoanei juridice nu poate fi aplicata in cazul partidelor politice sindicatelor, patronatelor, organizatiilor religioase ori apartinand minoritatilor, presei.

Acesta hotarare are ca efect deschiderea procedurii de lichidare. In acest sens o copie a deciziei de condamnare va fi comunicata de indata instantei civile competente, care va proceda la desemnarea lichidatorului. Instanta competenta este tribunalul in cazul societatilor comerciale, dar se va urma procedura prevazuta de Legea 31/1990 ori dispozitiile Lefii 85/2006 privind procedura insolventei. Persoana juridica dizolvata prin hotararea judecatoreasca de condamnare isi continua activitatea , avand o capacitate juridica restransa la acele activitati necesare lichidarii, facand incasari si plati in acest sens.

Persoana juridica societate comerciala isi inceteaza existenta doar prin radierea din Registrul Comertului, dupa depunerea si aprobarea raportului lichidatorului, iar asociatiile si fundatiile prin radierea din registrul asociatiilor si fundatiilor de la instanta care a autorizat infiintarea lor.

Continutul pedepsei compementare a suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice este reglementat de art. 71³ care are urmatorul continut:




Pedeapsa compementara a suspendarii activitatii persoanei juridice consta in interzicerea desfasurarii activitatiisau a uneia dintre activitatile persoanei juridice, in realizarea careia a fost savarsita infractiunea.

In caz de neexecutare, cu rea-credinta, a pedepsei complementare prevazute de art.53¹ alin. 3 lit. e) instanta dispune suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pana la punerea in executare a pedepsei complementare , dar nu mai mult de trei luni.

Daca pana la implinirea termenului prevazut in alin. (2) pedeapsa complementara nu a fost pusa in execuatare instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.[4]

In articolul mentionat anterior se reglementeaza de fapt doua situatii juridice disticte: a) este reglementat continutul pedepsei complementarea suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile desfasurate de persoana amintita; b) se reglementeaza o adevarata pedeapsa in caz de neexecutare, cu rea-credinta, a pedepsei complementare a afisarii sau difuzarii hotararii de condamnare. Suspendarea intregii activitati inseamna de fapt incetarea tuturor activitatilor prevazute in actul constitutiv al persoanei juridice pe o perioada de la 3 luni la 1 an. Acesta pedeapsa se poate dispune atunci cand intreaga activitate a persoanei juridice conadamnate are un caracter infractional prin deturnarea de la activitatile si scopurile licite stabilite in actul de infiintare.

Suspendarea intregii activitati poate avea ca efect falimentarea acesteia, putand avea efecte sociale similare dizolvarii, motiv pentru care consideram ca in aplicarea ei trebuie facuta o distinctie intre activitatile licite cu cele ilicitesi numai daca intreaga activitate este ilicita se poate dispune incetarea tuturor activitatilor.

Suspendarea intregii activitati sau suspendarea uneia poate sa apara ca sanctiune subsecventa neexecutarii cu rea-credinta, a pedepsei complementare a afisarii sau difuzarii hotararii de condamnare, prevazuta de art. 53¹ alin(3) lit e).

Persoana condamnata are obligatia de a comunica instantei dovada inceperii executarii afisarii sau a publicariiin termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii. In caz de neexecutare din oficiu instanta poate aplica pedeapsa complementara de a opri total activitatea dar intr-un termen de maxim trei luni. In cazul in care persoana insista in refuzul acesteia de a nu afisa se poate lua masura dizolvarii persoanei juridice. Astfel ajungem la concluzia ca neexecutarea unei pedepse complementare poate duce la impunerea unei pedepse mult mai severe ajungand pana la cea capitala anume dizolvare.

Neaplicarea dizolvarii sau a suspendarii activitatii persoanei juridice este reglementata de art.71 care are urmatorul continut:

Pedepsele complementare prevazute in art.53¹ alin. (3) lit a) si b) nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronateor si organizatiilor religioase ori apartinand minoritatilor, constituite potrivit legii.

Dispozitiile prevazute in alin(1) se aplica si persoanelor juridice vare isi desfasoara activitatea in domeniul presei.

Din considerente de politica penala legiuitorul a instituit o raspundere oarecum atenuata in sarcina organizatiilor enumerate anterior fata de care sunt incapabile pedepsele complementare a dizolvarii si suspendarii totale ori partiale a activitatii.

In joc este exercitiul libertatii de constiinta al libertatii de exprimare , al dreptului la informatie si al dreptului la asociere; toate reglementate de Constitutie.

Tot legiuitorul declara ca neconstitutionale partidele sau organizatiile care prin scopurile ori activitatea lor militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii sau integritatii teritoriale.

Se naste astfel intrebarea daca este sanctionata corect desfintarea partidelor numai dupa ce Curtea Constitutionala se pronunta asupa constitutionalitatii constituirii partidului sau a activitatii sale?

Continutul pedepsei complementare a inchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice este reglementat de art. 71 care are urmatorul cuprins:

Pedeapsa complementara a inchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice consta in inchiderea unuia sau a mai multora dintre punctele de lucru apartinand persoanei juridice cu scop lucrativ, in care s-a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea.

Dispozitiile prevazute in alin.(1) nu se aplica persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei.

Inchiderea unuia sau mai multor puncte de lucru nu se poate dispune decat in cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ respectiv in cazul: societatilor comerciale, organizatii cooperatiste, societati personale cu personalitate juridica.[5]

Intre punctul sau punctele de lucru, activitatea desfasurata si infractiunea savarsita trebuie sa existe o legatura indisolubila pentru a se putea dispune inchiderea acestora, fiind indiferent daca deschiderea respectivelor puncte de lucru a fost sau nu legal deschisa.

Prin pedeapsa atribuita persoana juridica este obligata sa intre in legalitate si sa desfasoare in acele locuri, dupa execuatrea pedepsei, doar activitatile licite, conforme cu obiectul de activitate stabilit prin actul de infintare.

Neexecutarea cu rea-credinta a pedepsei complementare a inchiderii unuia sau mai multor puncte de lucri are drept consecinta dizolvarea persoanei juridice. Dizolvarea inlocuieste astfel pedeapsa complementara a inchiderii punctului sau punctelor de lucru, neexecutata cu rea-credinta. Consideram ca si partea vatamata ar fi fost indreptatita sa faca o asemenea sesizare.

Aceasta sanctiune indeplineste si functia de masura de siguranta constand in eliminarea posibilitatii de savarsire de noi infractiuni odata cu incetarea activitatii generatoare de infractiuni. Pedeapsa nu se poate aplica persoanei juridice ce isi desfasoara activiatea in domeniul presei.

Continutul pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice este reglementata de art. 71 care are urmatorul continut:

Pedeapsa pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice consta in interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice prevazute de lege.[6]

Pedeapsa complementara a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice are ca efect o restrangere a capacitatii de folosintasi de exercitiu a persoanei juridice, respectiv o incapacitate de a contracta lucrari de achizitii publice in oricare dintre modalitatile prevazute in O.U.G. 34/2006. Sunt asemenea contracte care nu pot fi incheiate nici direct nici indirect, prin interpunere de persoanesau prin asociere cu alte persoane juridice, contractele de lucrari, contractele de furnizare, contractele de servicii, contractul de achizitie publica.; precum si contractele de concesiune, contracte sectoriale, parteneriatul public-privat . Procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice sunt licitatia deschisa, licitatia restransa, dialogul competitiv, negocierea cu sau fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, cererea de oferta sau concursul de solutii.



Contractele incheiate cu incalcarea acestei incapacitati sunt lovite de nulitate absoluta , iar omisiunea persoanei juridice condamnate de a informa partenerul contractual despre acesta poate atrage obligarea la despagubiri pentru pagubele cauzate prin conduita ilicita a persoanei juridice condamnate.

Incalcarea cu rea-credinta a interdictiei de a participa la procedurile de achizitii publice are drept consecinta dizolvarea persoanei juridice.

Autoritatea publica organizatoare a procedurilor este indreptatita sa se adreseze judecatorului delegat cu executarea pedepselor pentru a se lua o masura fata de persoana condamnata la o asemenea pedeapsa si cu rea-credinta se inscrie la o procedura de atribuire a contractelor de achizitii publice.

Continutul pedepsei complementare a afisarii sau difuzarii hotararii de condamnare este reglementat de articolul 71 si are urmatorul cuprins:

Afisarea hotararii definitive de condamnare sau difuzarea acesteia se realizeaza pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.

Prin afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare nu poate fi dezvaluita identitatea victimei, afara in cazul in care exista acordul acesteia sau al reprezentantului sau legal.

Afisarea hotararii de condamnare se realizeaza in extras, in forma si locul stabilite de instanta pentru o perioada cuprinsa intre o luna si trei luni.

Difuzarea hotararii de condamnare se face in extras si in forma stabilita de instanta, prin intermediul presei scrise sau audio-vizuale ori prin alte mijloace de comunicare audio-vizuala, desemnate de instanta.

Daca difuzarea se face prin presa scrisa sau audio-vizuala instanta stabileste numarul aparitiilor , care nu poate fi mai mare de 10, iar in cazul difuzarii prin alte mijloace audio-vizuale, durata acestora nu poate depasi 3 luni.

Aceata este o pedeapsa infamanta , supunand persoana oprobiului public, fiind la urma urmei o publicitate negativa efectuata pe cheltuiala proprie, menita sa avertizeze publicul cu privire la activitatea desfasurata, ca sa nu mai vorbim de efectele economice pe care le poate avea aceasta pedeapsa.

Afisarea hotararii se realizeaza de catre persoana condamnata, careia i se comunica hotararea, acesta fiind obligat sa afiseze in acele locuri descrise de instanta ca aceasta afisare sa ajunga la cunostinta publicului intro formulare cat mai buna. Astfel de locuri ar fi sediul Registrului Comertuluisau al unor asociatii profesionalela care este afiliata persoana juridica ori chiar sediul social al persoanei juridice. Afisarea se realizeaza pe o perioada de la o luna la trei luni.

In cazul in care instanta dispune ca hotararea sa fie publicata audio-vizual ea stabileste in cuprinsul hotararii si numarul de apritii care nu poate fi mai mare de 10 aparitii. Astfel ea are o limta maxima de aparitii .

Persoana juridica are obligatia de a inainta instantei de executare dovada afisarii sau difuzarii hotararii in termen de 30 de zile de la comunicare, dar nu mai tarziu de 10 zile de la inceperea executarii ori de la executare.

In caz de neexecutare cu rea-credinta a pedepsei, poate dispune aplicarea sanctiunii de suspendare totale sau partiale a activitatii persoanei juidice pe o perioada de pana la 3 luni.



C. Bulai, B. Bulai; "Manual de drept penal. Partea generala" Editura Universul Juridic. Bucuresti 2007.

C. Bulai, B. Bulai; "Manual de drept penal. Partea generala" Editura Universul Juridic. Bucuresti 2007.

I.Mureșan Drept penal partea generala ediția II 2008,pg 19

A.Boroi Drept penal partea generla Ed.C.H Beck 2006pg.300

A.Boroi Drept penal partea generla Ed.C.H Beck 2006pg.301

Codul penal roman art.71

E.Draguț ,Sanctiunile aplicabile persoanei juridice In lumina noului cod penaL, Dreptul nr.12/2005,p.166

Prof .univ. V.Pavaleanu ,Drept penal partea generla editia a III-a editura Lumina lex BucureSti 2007 pg.289




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate