Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Dreptul la respectul vietii private si familiale. Dreptul la casatorie


Dreptul la respectul vietii private si familiale. Dreptul la casatorie




Dreptul la respectul vietii private si familiale. Dreptul la casatorie

1. Notiunea de viata privata. Obligatiile statelor privind protectia vietii private

Notiunea de viata privata este inca imprecis definita, primind o interpretare extensiva din partea judecatorilor europeni. Astfel, Curtea a decis ca protectia vietii private nu acopera doar sfera intima a relatiilor personale, ci si "dreptul individului de a lega si dezvolta relatii cu semenii sai"..Notiunile de "viata privata", "domiciliu" si "corespondenta" vizate de art. 8 au fost interpretate "dinamic" de Curtea europeana, ele acoperind si activitatile profesionale sau comerciale, ca si localurile unde acestea se desfasoara. De asemenea, este protejat si dreptul la nume, inteles ca un mijloc de identificare personala si de relatie cu altii. In plus, Curtea a inclus in notiunea de viata privata integritatea fizica si morala a persoanei, cuprinzand si viata sexuala a acesteia.




2. Dreptul la respectul vietii private

Dreptul la respectul vietii private este un drept complex, cu multiple declinari datorate jurisprudentei Curtii europene. El include, in primul rand dreptul la secretul vietii private, dar si dreptul la identitate personala, (inclusiv sexuala), dreptul la integritate fizica si morala precum si, mai nou, dreptul la un mediu sanatos, dedus ca drept de sine-statator din jurisprudenta Curtii europene.

2.1. Dreptul la secretul vietii private

Acest drept mai este denumit "dreptul de a trai la adapost de privirile straine" sau "dreptul de a fi lasat in pace". Sfera sa include si asigurarea respectului pentru domiciliu (spatiul privat al persoanei), in scopul protectiei intimitatii locului unde se desfasoara viata privata.

Obiectul protectiei acestui drept il mai formeaza si secretul opiniilor si datelor cu caracter privat.

Identitatea sexuala si libertatea vietii sexuale

Curtea europeana a aratat ca viata privata acopera integritatea fizica si morala a persoanei si include viata sexuala. Acest drept, fundamentat pe principiile tolerantei si pluralismului, se defineste ca dreptul fiecaruia de a duce o viata sexuala la alegerea sa si in conformitate cu identitatea sa interioara, chiar daca acest comportament sexual este susceptibil de a "soca sau nelinisti" pe majoritatea oamenilor. Astfel, relatiile sexuale intre persoane de acelasi sex - adulti ce consimt la aceasta - si care au loc in intimitate nu pot face obiectul unei represiuni penale.

Limitari pot fi, insa, impuse, in privinta manifestarilor publice ale comportamentului sexual. Astfel, sunt conforme cu garantia art. 8 interdictiile privind manifestarea publica a unei atitudini homosexuale, in scopul protectiei persoanelor vulnerabile, fara discernamant (incapabili, minori).

Libertatea comportamentului sexual trebuie conciliata cu protectia drepturilor si intereselor altora. Astfel, legea poate interveni pentru a interzice manifestarea publica a unei atitudini homosexuale sau pentru a proteja minorii sau incapabilii majori.

3. Dreptul la respectul vietii familiale

Garantand acest drept, art. 8 presupune existenta unei familii. Pentru definirea acestei notiuni, Comisia si Curtea au pus accentul pe efectivitatea vietii familiale: "din momentul si din singurul fapt al nasterii, exista intre copil si parintii sai o legatura constitutiva a vietii familiale".  Asadar, notiunea de familie a fost extinsa, de catre Curtea europeana, "dincolo de relatiile formale si de aranjamentele legale". Din momentul in care exista o viata familiala efectiva, fiecare familie, fie ea "legitima" sau "naturala", cade sub protectia art. 8. Viata familiala a parintilor fata de copiii lor nu inceteaza prin divort, nefiind legata de casatorie. Viata de familie acopera, asadar, relatiile dintre soti, cele dintre parinti si copii, dar si relatiile dintre frati, dintre bunici si nepoti.

3.1. Dreptul la casatorie si dreptul de a intemeia o familie

Articolul 12 al Conventiei nu defineste dreptul de a se casatori, plasandu-l in cadrul legislatiilor nationale care-i reglementeaza exercitiul. Intr-o prima etapa jurisprudentiala, Curtea a stabilit intr-un mod mult mai restrictiv decat Comisia conditiile de exercitiu ale acestui drept, nerecunoscand transsexualilor existenta unui asemenea drept: "articolul 12, garantand dreptul de a se casatori, vizeaza casatoria traditionala intre doua persoane de sex biologic diferit". In recentele cauze I. c/ RU si Christine Goodwin c/ RU, pornind de la reevaluarea jurisprudentei sale privind situatia transsexualilor, Curtea a acceptat existenta unui drept la casatorie al transsexualilor operati. Nu este recunoscut, insa, acest drept in cazul homosexualilor.

3.2. Drepturile copilului natural

In incercarea de a oferi o protectie cat mai eficienta a vietii de familie, Curtea europeana a elaborat un adevarat statut juridic european al copilului natural. Dreptul acestui copil la o viata familiala normala implica existenta in dreptul national a unei protectii juridice care sa faca posibila integrarea copilului in familia sa inca de la nastere. Curtea a enuntat doua principii aplicabile in aceasta materie, bazate pe notiunea de non-discriminare: egalitatea filiatiei naturale cu cea legitima si egalitatea drepturilor patrimoniale ale copilului natural cu cele ale copilului legitim.

3.3. Raporturile dintre parinti si copii ca parte a vietii familiale

Raporturile dintre parinti si copii constituie una din componentele esentiale ale vietii familiale si deci protectia lor trebuie recunoscuta cu precadere. In conformitate cu jurisprudenta constanta a Curtii, viata comuna nu este un element indispensabil pentru a exista o viata familiala intre parinti si copiii minori. Aceasta inseamna ca, in caz de divort, trebuie organizat un drept de vizitare a copilului de catre parintele caruia nu i-a fost incredintat. In acest context, trebui subliniat ca mentinerea legaturii copilului cu unul dintre parinti nu poate fi interzis decat in situatii cu totul exceptionale. Cu toate acestea, in circumstante extraordinare, chiar o ingerinta fundamentala in dreptul unuia din parinti la respectul vietii familiale poate fi necesara pentru a proteja interesele copilului (de exemplu, adoptia unui copil impotriva vointei mamei sale naturale).





3.4. Mentinerea unitatii vietii familiale

In legatura cu acest aspect al protectiei vietii de familie, s-a pus problema separarii familiilor de straini. Curtea Europeana a afirmat principiul potrivit caruia indepartarea prin extradare sau expulzare a unui strain dintr-o tara unde traiesc membri apropiati ai familiei sale poate aduce atingere dreptului sau de a avea o viata familiala si constituie o incalcare a art. 8. Dreptul strainilor la respectul vietii familiale trebuie conciliat cu necesitatea de ordine publica a controlului imigrarilor, control ce tine de competenta unica a statului. In materie de imigrari, art. 8 nu impune statului obligatia de a permite regruparea familiala pe teritoriul sau (cauza Cruz-Varas c/ Suediei

4. Protectia domiciliului si a corespondentei

4.1. Protectia domiciliului

Inviolabilitatea domiciliului este un drept ce tine de "siguranta si binele personal". In cauza Niemietz c/ Germaniei judecatorii europeni au extins aceasta protectie si asupra localurilor profesionale, in scopul unei mai bune protectii a drepturilor fundamentale. Incalcarea acestui drept nu este posibila decat in temeiul unui mandat judiciar.

Protectia domiciliului persoanei se extinde dincolo de incalcarile "fizice" propriu-zise din partea autoritatilor. Astfel, statele pot fi raspunzatoare pentru incalcarea acestui drept si in situatia cauzarii sau permiterii poluarii de orice fel care aduce atingere dreptului persoanei de a se bucura de domiciliul sau. O situatie deosebita a fost cea din cauza Akdivar c/ Turciei in care Curtea a decis ca arderea si distrugerea deliberata a caselor reclamantilor de catre militari au constituit o grava incalcare a obligatiei statului de a proteja domiciliul persoanei, asumata in conditiile art. 8.

4.2. Protectia corespondentei

Articolul 8 ocroteste toate tipurile de corespondenta. Astfel, in privinta corespondentei scrise, accentul s-a pus mai ales pe corespondenta detinutilor, care este supusa riscului de a fi interceptata in mod ilegal sau cenzurata de autoritati. Curtea europeana a stabilit ca art. 8 este incalcat daca exista un simplu obstacol pentru posibilitatea de a coresponda sau in caz de confiscare a acelei corespondente. (cauzele Silver c/ Regatului Unit , Campbell si Fell c/ Regatului Unit , Petra c/ Romaniei ). S-a stabilit chiar si o prezumtie de cauzalitate: daca statul nu poate dovedi ca scrisorile destinate detinutilor le-au parvenit, art. 8 este incalcat.

5. Restrangerile aduse dreptului la respectul vietii private si de familie: art. 8 2

Potrivit paragrafului 2 al art. 8, nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si a libertatilor altora.

5.1. Ingerinta sa fie prevazuta de lege

Masurile restrictive ale art. 8 trebuie sa fie prevazute de lege. Legea trebuie inteleasa in sens larg, ca orice act normativ din dreptul intern. Nu este insa suficienta simpla prevedere legala. Potrivit jurisprudentei Curtii, ea trebuie sa fie suficient de precisa si accesibila: "cetateanul trebuie sa poata avea o indicare precisa asupra normelor aplicabile intr-o anumita situatie."

5.2. Ingerinta sa fie necesara intr-o societate democratica

Curtea europeana a explicat de mai multe ori intelesul expresiei "necesar intr-o societate democratica".  Astfel, termenul "necesar" nu este sinonim cu "indispensabil", dar nici nu are flexibilitatea unor expresii ca "admisibil", "obisnuit", "rezonabil" sau "dezirabil". Potrivit opiniei Curtii, expresia "necesar intr-o societate democratica" trebuie sa corespunda unei nevoi sociale imperioase de a lua masurile respective, iar aceste masuri trebuie sa fie proportionale cu scopul legitim urmarit.

5.3. Ingerinta sa aiba un scop legitim

Acesta este de fapt nucleul masurilor de limitare a exercitarii drepturilor prevazute de art.8. Scopurile legitime ce pot fi invocate de state pentru a-si justifica ingerintele sunt enumerate in 2 al art. 8: securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si a libertatilor altora.



Jurisprudenta la articolul 8

Klass s.a. c/ Germaniei

Marckx c/ Belgiei

Dudgeon c/ Regatului Unit

Silver s.a. c/ Regatului Unit

Malone c/ Regatului Unit

Rasmussen c/ Danemarcei

Abdulaziz s.a. c/ Regatului Unit

Rees c/ Regatului Unit

Johnston s.a. c/ Irlandei

Leander c/ Suediei

F. c/ Elvetiei

Olsson c/ Suediei

B. c/ Frantei

Niemietz c/ Germaniei

Hoffmann c/ Austriei

Lopez Ostra c/ Spaniei

Guillot c/ Frantei

Rotaru c/ Romaniei

Ignaccolo-Zenide c/ Romaniei

Christine Goodwin c/ RU

Surugiu c/ Romaniei

Intrebari si cerinte pentru autoevaluare

1. Ce inseamna "viata privata" in conceptia Curtii EDO?

2. Cititi hotararea Curtii in cauza Surugiu c/ Romaniei si aratati pozitia curtii fatad e protectia domiciliului.

3. In ce conditii poate fi restrans dreptul la respectul vietii private?

4. Statutul copilului natural in opinia Curtii EDO.

Bibliografie minimala

Corneliu BIRSAN.- Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Bucuresti, Editura All Beck, 2005

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Sistemul jurisdictional european de protectie a drepturilor omului. Curs universitar. Sibiu: Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2003

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Protectia europeana a drepturilor omului. Bucuresti: Editura All Beck, 2004

Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si protocoalele sale

Principalele instrumente internationale privind drepturile omului la care Romania este parte. Vol. I si II. Bucuresti: IRDO, 2003

Vincent BERGER. - Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Bucuresti: IRDO, 1999

Corneliu-Liviu POPESCU.- Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. 1999-2002. Bucuresti: Editura All-Beck, 2003




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Normele tehnice (tehnologice)
Forma de structura a statului
Hotararea judecatoreasca
STATUL SI DREPTUL
Magistratii stagiari
Formulati si comentati definitia dreptului
NORMA JURIDICA
RASPUNDEREA STATELOR MEMBRE PENTRU APLICAREA DREPTULUI COMUNITAR
Activitatea ulterioara sedintei de judecata
Statul si dreptul in provincia romana Dacia














loading...