Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Formulati si comentati definitia dreptului


Formulati si comentati definitia dreptului




Formulati si comentati definitia dreptului

Teoria generala a dreptului este o stiinta despre societate, o stiinta sociala, deoarece in sfera ei de preocupare intra studiul statului si dreptului - doua fenomene ale vietii sociale. Stiintele sociale, indiferent de compartimentul vietii sociale studiat de ele, urmaresc descoperirea si cercetarea legaturilor cauzale necesare intre fenomenele sociale, a legilor care determina esenta si desfasurarea proceselor sociale. Aceasta sarcina fundamentala a stiintelor sociale, de altfel ca si a stiintelor naturii, poate fi implinita numai prin studiul concret al faptelor in diversitatea si interactiunea lor, generalizarea lor teoretica - cu ajutorul gandirii abstracte - , urmata de verificarea in practica a concluziilor teoretice . Studiind diferite domenii ale vietii sociale, stiintele sociale se ramifica, in functie de obiectul lor, in mai multe discipline stiintifice, cum sunt : sociologia, stiintele politice, economice, juridice, istorice etc, care, la randul lor, se subdivide in alte ramuri sau discipline stiintifice. Delimitarea stiintelor nu poate fi absoluta.




Lumea, natura si societatea se caracterizeaza prin unitate, prin interdependenta si conditionarea reciproca a fenomenelor, prin interactiunea lor. Aceeasi unitate si conexiune caracterizeaza si stiintele care studiaza aceasta lume, natura si societatea. Revolutia stiintifica din zilele noastre dovedeste din plin ca nu poate fi vorba despre niste granite rigide intre stiinte, ca evolutia continua a cunoasterii stiintifice presupune, pe langa aparitia unor discipline stiintifice, si formatarea unor discipline de granita sau de intersectie, ca o reflectare a interferentei fenomenelor.

Teoria generala a dreptului este o stiinta care - cercetand in principal dreptul si statul, fenomene sociale corelate, dar facand parte din sfere sociale diferite, juridice si politice - se incadreaza, prin obiectul ei, in randul disciplinelor complexe.

Fenomenul juridic, juridicul, format din elemente ideologice, relationale si institutionale, constituie obiect al stiintei juridice. Stiinta juridica studiaza juridicul in intreaga lui complexitate : ca fenomen social, geneza lui, evolutia istorica, structura si functiile sale, legile dezvoltarii acestuia.

Latura ideologica a juridicului imbratiseaza ideile, reprezentarile juridice, precum si sentimentele, nazuintele si volitiunile cu privire la drept, anume constiinta juridica.

Institutiile juridice - rezultat al materializarii conceptiilor juridice - sunt un important compartiment al juridicului, studiat de stiinta juridica.

Teoria generala a dreptului, prin obiectul ei de studiu, se ocupa de cercetarea legilor generale ale vietii juridice si a categoriilor si notiunilor generale valabile pentru intreaga stiinta juridica, cum sunt categoriile de drept, norma juridica, izvor de drept, raspundere juridica, subiect de drept etc.

Stiintele juridice istorice studiaza statul si dreptul, precum si conceptiile juridico - statale in evolutia lor istorica. Aceste stiinte au, in acelasi timp, caracter politic, juridic si istoric.

Istoria statului si dreptului, precum si istoria gandirii (doctrinelor ) politice si juridice studiaza statul, dreptul si, respective, ideile politice si juridice ale tuturor popoarelor si tarilor (istoria generala a statului si dreptului, istoria gandirii politice si juridice) sau ale unui singur popor (istoria statului roman, istoria dreptului romanesc).

In cercetarile si concluziile lor, stiintele istorice pornesc de la legile generale ale existentei, genezei si dezvoltarii statului si dreptului, precum si de la categoriile si notiunile formulate de Teoria generala a dreptului. La randul lor, ele ofera Teoriei generale a dreptului materialul istoric faptic, in vederea intemeierii si valorificarii concluziilor teoretice pe plan general.

Stiintele juridice de ramura cerceteaza, fiecare, anumite ramuri, grupe, categorii de norme. Ele mai poarta denumirea de stiinte juridice speciale( in comparatie cu Teoria dreptului, ca stiinta generala) sau de stiinte de drept pozitiv, pentru ca studiaza dreptul in vigoare, spre deosebire de stiintele istorice, care studiaza dreptul in evolutia lui istorica (generala sau nationala).

Principalul criteriu de clasificare a stiintelor de ramura il constituie ramura de drept studiata de ele, care este formata din norme si din institutii juridice ce reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale(relatii de proprietate, de munca, de familie etc).

Intre stiintele juridice de ramura pot fi amintite: stiinta dreptului constitutional, civil, administrativ penal, familiei, muncii, financiar, procesual civil, procesual penal etc.

Pornind de la categoriile formulate de Teoria generala, stiintele de ramura cerceteaza legitatile, legaturile cauzale care actioneaza in sfera lor de studiu, formuleaza conceptele aplicabile in domeniul lor, fixeaza metodele specifice de interpretare a normelor juridice cuprinse in ramura de drept data.

Concluziile stiintelor juridice de ramura sunt, la randul lor, un material pretios pentru activitatea de generalizare teoretica care intra in obiectul Teoriei generale a dreptului si care nu-si poate indeplini sarcinile.

Teoria generala a dreptului nu poate sa omita studiul celor mai importante aspecte ale statului, data fiind legatura indisolubila dintre drept si stat, din acest motiv inscriindu-se, prin obiectul ei de cercetare, si in sfera stiintei politice.





Constituind nucleul obiectului stiintei politice, problemele legate de puterea de stat nu pot insa epuiza intreaga sfera de cercetare a acestei stiinte. Stiinta politica cerceteaza fenomenul politic in ansamblu, compus din elemente ideologice, psihologice, institutionale, din relatii si actiuni politice.

Astfel, elemental ideologic cuprinde ideile politice care exprima, direct sau indirect, atitudinea grupelor sociale si a individului fata de puterea de stat. Conceptiile politice, impreuna cu psihologia politica formand constiinta politica, se manifesta in opinia publica.

Un alt aspect al vietii politice, studiat de stiinta politica, il constituie relatiile politice. Aici se include si relatiile dintre natiuni si nationalitatile conlocuitoare.

Conceptiile si relatiile politice se materializeaza in institutii politice: statul, partidele politice si organizatiile sociale cu functiuni politice.

Cercetand un domeniu deosebit de vast social, acela al politicului, stiinta politica nu se poate reduce la o singura disciplina atotcuprinzatoare, ci se subdivide in mai multe discipline stiintifice: teoria politica, teoria generala a statului si dreptului, istoria doctrinelor politice, teoria partidelor politice, stiinta administratiei, organizatiile si relatiile internationale etc.

Teoria generala a politicii constituie o disciplina stiintifica, care cuprinde partea general - teoretica a stiintei politice. Obiectul si sarcina ei este de a defini esenta si rolul politicii in general, de a studia metodele de cercetare ale stiintei politice, raportul ei cu alte stiinte sociale (filosofie, economie, juridice istorice, sociologice), precum si de a formula cele mai generale categorii si notiuni ale stiintei juridice, politice, ca de pilda: politica, constiinta politica, institutiile politice, statul, partidele politice etc.

Istoria doctrinelor politice are ca obiect studierea aparitiei si evolutiei istorice a diferitelor conceptii politice, conditionarea si rolul lor.

Teoria partidelor politice se ocupa cu studiul natiunii, necesitatii si functiei partidelor politice, de organizarea lor, de raportul lor fata de societate etc.

Stiinta administratiei de stat are drept scop studierea principiilor si metodelor infaptuirii administratiei de stat, realizarii sarcinilor nemijlocite ale conducerii in organele administrative, institutii si intreprinderi de stat, problemele organizatorice ale administratiei etc.

Disciplinele consecrate cercetarii relatiilor si, respective, organizatiilor internationale au drept obiect studierea relatiilor politice internationale, a dinamicii si principiilor lor calauzitoare, a luptei popoarelor pentru eliberare si independenta nationala si, respective, a esentei diferitelor institutii internationale, organisme, miscari cu caracter guvernamental sau neguvernamental. Ele cerceteaza, de asemenea, sistemele mondiale existente si relatiile dintre ele, lupta pentru pace etc.

Studiul dreptului constituie o sarcina care, fara indoiala, se inscrie, in principal, in obiectul stiintei juridice. Dar nu poate contesta faptul ca dreptul face parte si din sfera politicului.

Ca expresie a statului, a vointei de stat, ca forma de concretizare a principiilor si metodelor de organizare si guvernare statala, a liniilor principale ale politicii interne si externe, dreptul nu poate fi exclus din sfera de preocupari a stiintei politice. De aceea, Teoria generala a dreptului are menirea sa cerceteze dreptul si, prin optica politicului, sa creeze o teorie politica a dreptului.

Din punct de vedere stiintific, statul si dreptul, ca fenomene speciale, nu pot fi pe deplin studiate si intelese unul fara celalalt. Experienta lor este strans impletita si interconditionata. Dreptul este o expresie a vointei sociale in forma statala, un instrument al statului. Menirea, functiile lui nu pot fi explicate decat tinandu-se seama de corelatia cu statul. Statul este, la la randul sau, o organizatie politica ale carei principii structural- functionale sunt date in norme juridice, un organism imbracat in haina juridica. Organizarea si functionarea aparatului de stat, actele sale de baza presupun dreptul, gasesc in drept modalitatea motivarii si investirii lor cu autoritatea necesara. Tot astfel, dreptul isi intemeiaza intreaga sa eficacitate pe stat, pe aparatul sau.




Legatura organica dintre stat si drept reflecta legitatea interna comuna a functionarii si dezvoltarii ambelor fenomene. Sub aspectul intrepatrunderii, coexistentei si actiunii unitare, nici o alta disciplina nu studiaza forma statal- juridica a suprastructurii societatii mai bine si mai complet decat Teoria generala a dreptului.

Statul si dreptul sunt, in acelasi timp, doua fenomene relativ independente, de sine statatoare. Cercetarea stiintifica, dupa ce a supus unei analize temeinice si multilaterale legatura indisolubila a dreptului si statului, isi indreapta atentia, in mod firesc, si spre examinarea trasaturilor lor specifice.

Privita ca disciplina universitara, la considerentele de ordin stiintific - care prevaleaza si nu pot fi nici un moment pierdute din vedere - se adauga si o serie de motive de ordin strict didactic, in functie de profilul institutiei universitare. Astfel, in cadrul invatamantului juridic universitar, Teoria generala a dreptului se prezinta atat ca o disciplina introductive, propedeutica, cat si ca o disciplina de sinteza.

Ca disciplina stiintifica si didactica - universitara, Teoria generala a dreptului isi indeplineste sarcinile prin imbinarea studiului logico-istoric cu cel structural si functional.

Aplicand procedeul cercetarii structural- functionale a statului si dreptului, Teoria generala a dreptului supune analizei sistemul organizarii politice a societatii: structura interna si externa a dreptului, izvoarele de drept in ierarhia lor, rolul normei de drept, functiile, elementele raportului juridic, rolul aplicarii si interpretarii dreptului etc.

In Teoria generala a dreptului, stiintele juridice se interfereaza cu sociologia, mai ales cu stiintele sociologice particulare, sociologia politica si sociologia juridica.

Ca satiinta generala a societatii, sociologia cerceteaza societatea in ansamblu, fenomenele si comportarile din toate domeniile vietii sociale (economic, politic, juridic etc), sistemul social global. Studiind numai anumite laturi ale vietii sociale - fenomenul politico-juridic - stiintele juridice, Teoria generala a dreptului sunt legate in studiile lor de rezultatele cercetarii sociologice politice si juridice, verigi de legatura intre sociologie si stiintele politologice si juridice.

Politicul si juridicul sunt studiate din puncte de vedere diferite, cu ajutorul unor procedee si tehnici deosebite. Sociologia politica si sociologia juridica cerceteaza statul si dreptul in special prin prisma legaturii cu celelalte fenomene sociale, conditionarea sociala complexa a conceptiilor, relatiilor si institutiilor politice si juridice, rezultatele, consecintele sociale ale actiunii politice, ale realizarii dreptului, promovarii legalitatii sau nerespectarii prevederilor juridice.

Sociologia politica si cea juridica, ocupandu-se de locul statului si dreptului in cadrul functiei generale a societatii, ofera stiintelor juridice , ca si celor politologice, date si teze generale, utilizand in schimb rezultatele cercetarii concrete a statului si dreptului.

Stiintele juridice sunt strans legate de stiintele istorice. Studiind istoria unui anumit popor sau a intregii omeniri, stiintele istorice ofera date si fapte concrete referitoare la stat si drept, care sunt utilizate, in generalizarile lor, de stiintele juridice.

Materialul istoric concret(adunat, sistematizat si cercetat de stiintele istorice) face posibil ca Teoria generala a dreptului, stiintele juridice sa priveasca dreptul si statul in dezvoltarea lor istorica, tinand seama de conditiile concrete in care are loc aceasta dezvoltare. Stiintele istorice, la randul lor, folosesc tezele si legile fundamentate de stiintele juridice in investigatiile lor teoretice si istorice.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Scurt Istoric al Formelor Procesului Penal
Caracteristicile primelor forme de organizare statala
TENTATIVA IN CAZURI SPECIALE
SISTEMUL ROMANO - GERMAN
JURISDICTIA CA SERVICIU PUBLIC
Diversitatea sistemelor de drept
Morala
IMPRESCRIPTIBILITATEA DREPTULUI DE A CERE IESIREA DIN INDIVIZIUNE
Analogia dreptului
DREPTURILE OMULUI IN SISTEMUL ORGANIZATIEI NATIUNILOR UNITE













loading...