Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Dreptul de acrescamant (sau de adaugire)


Dreptul de acrescamant (sau de adaugire)




Dreptul de acrescamant (sau de adaugire)

Dreptul de acrescamant (sau de adaugire, cum i se mai spune) vizeaza problema cui anume ii vor reveni bunurile (drepturile) ce au format obiectul legatelor ineficace. Regula in aceasta privinta este aceea potrivit careia de legatele ineficace, fie datorita nulitatii, fie revocarii sau caducitatii, profita mostenitorii legali sau testamentari ale caror drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau inlaturate prin existenta acelor legate. Altfel spus, obiectul legatelor ineficace va reveni persoanelor cu vocatie succesorala din a caror parte urmau sa se execute acele legate . Aceste persoane sunt: mostenitorii legali, legatarii universali, legatarii cu titlu universal sau chiar legatarii particulari, daca testatorul le-a impus ca sarcina executarea legatului ineficace. De pilda, daca legatul ineficace a fost universal, de el vor profita mostenitorii legali rezervatari, care vor culege, de asta data, nu numai rezerva ci intreaga mostenire, sau mostenitorii nerezervatari care au fost inlaturati de la mostenire prin instituirea legatarului universal. Daca, prin ipoteza, au fost instituiti doi legatari universali, dar numai unul din legate este ineficace acesta va profita celuilalt legatar universal, care potrivit art. 888 C. civ. are vocatie universala




De ineficacitatea legatului cu titlu universal vor profita mostenitorii legali sau legatarul universal, daca a existat. In cazul in care testatorul a instituit mai multe legate cu titlu universal, de ineficacitatea unuia nu poate profita un alt legatar cu titlu universal intrucat, potrivit art. 894 C. civ., vocatia legatarului cu titlu universal este limitata la o fractiune din mostenire. Se poate, totusi, ca testatorul sa fi instituit doi sau mai multi legatari cu titlu universal pentru aceeasi fractiune din mostenire, ipoteza in care ineficacitatea legatului in privinta unuia din legatari va profita celuilalt. De pilda, daca unul din legatarii cu titlu universal nu accepta legatul, sau in ce-l priveste legatul a fost revocat judecatoreste pentru ingratitudine etc. acesta va profita celuilalt legatar cu titlu universal.

In ce priveste legatele cu titlu particular ineficace, ele profita mostenitorilor legali, legatarilor universali sau cu titlu universal care aveau obligatia sa execute acele legate. Legatarii cu titlu particular profita de ineficacitatea unor legate cu titlu particular numai in ipoteza in care aveau ca sarcina executarea legatelor ineficace sau daca beneficiul lor succesoral a fost redus prin astfel de legate. De pilda, daca legatul cu titlu particular a avut ca obiect uzufructul unui bun si a devenit ineficace, de el poate profita legatarul cu titlu particular care avea nuda proprietate a aceluiasi bun, prin aceasta proprietatea acestuia din urma devenind deplina. Se poate insa intampla ca vointa testatorului sa fi fost alta, ca atunci cand printr-o substitutie vulgara, cum vom vedea in cele ce urmeaza, sau in cazul legatului conjunctiv, el insusi a desemnat beneficiarul legatului cu titlu particular ineficace.

Asadar, de la regula potrivit careia ineficacitatea legatului profita mostenitorilor ale caror parti din mostenire ar fi fost micsorate prin acel legat sau care aveau obligatia executarii acelui legat, legiuitorul a instituit doua exceptii si anume: substitutia vulgara si legatul conjunctiv.

In cazul substitutiei vulgare (reglementata de art. 804 C. civ.) testatorul desemneaza, pe langa primul legatar, un al doilea, care, prin substitutie, va beneficia de legat, cu conditia ca primul legatar sa nu accepte legatul sau sa nu poata beneficia de el. Prin substitutia vulgara, ca urmare a vointei testatorului, se inlatura, asadar, posibilitatea ca mostenitorii legali sau ceilalti legatari sa profite de ineficacitatea legatului care va reveni celui de al doilea legatar desemnat de catre testator. Mostenitorii legali sau alti legatari ar putea profita de ineficacitatea legatului numai in ipoteza ca legatul ar fi ineficace si fata de cel de-al doilea legatar (substituitul) iar testatorul nu a dispus altfel.

Ne aflam in prezenta legatului conjunctiv, reglementat de art. 929 C. civ., in situatia in care acelasi bun, determinat individual sau generic, este lasat la mai multi legatari, fara a se preciza partea care s-ar cuveni fiecaruia, astfel ca fiecare va avea chemare eventuala la intregul obiect . Daca toti legatarii vor si pot sa primeasca obiectul legat, acesta se va imparti intre ei in mod egal. Daca insa unul dintre legatari nu poate sau nu vrea sa primeasca legatul, partea lui va reveni, in virtutea dreptului de acrescamant, celorlalti colegatari, ale caror parti vor spori in mod corespunzator. Asadar, partea care s-ar fi cuvenit legatarului care refuza sa primeasca legatul sau nu-l poate primi, nu se scade pentru a profita celorlalti mostenitori potrivit dispozitiilor legale. Din continutul art. 929 C. civ. rezulta numai trei cazuri in care ar opera dreptul de acrescamant si anume: in caz de incapacitate a legatarului, in caz de renuntare a acestuia la legat sau in caz de predeces al legatarului fata de testator, numai ca in doctrina se accepta ca dreptul de acrescamant opereaza oricare ar fi cauza ineficacitatii legatului, chiar si in cazul in care este vorba de revocarea voluntara a acestuia. Desigur, hotaratoare si in aceasta privinta este vointa testatorului, asa cum se desprinde ea din continutul testamentului, sau cum se exprima legiuitorul, daca din dispozitiile testamentare rezulta ca acesta a fost „cugetul testatorului”.

Dreptul de acrescamant profita nu numai colegatarilor care au primit legatul ci si mostenitorilor colegatarului predecedat fata de testator, intrucat, asa cum s-a precizat in doctrina , dreptul de acrescamant nu opereaza, in cazul legatului conjunctiv la fel ca in cazul substitutiei vulgare, de la persoana la persoana ci de la portiune la portiune

Din cele de mai sus rezulta ca pentru a opera dreptul de acrescamant trebuie sa fie indeplinite mai multe conditii si anume:

– sa existe mai multi legatari cu titlu particular. In cazul legatelor universale sau cu titlu universal nu este vorba propriu-zis de un drept de acrescamant, asa cum este el reglementat de art. 929 C. civ. intrucat aceste legate confera ele insele vocatie la intreg patrimoniul succesoral sau la o parte din acesta, desi practic, in cazul ineficacitatii legatelor fata de unul din legatari, duce si in aceste cazuri la sporirea cotei celorlalti legatari care pot si vor sa accepte un astfel de legat. 6

– sa existe identitate de obiect fata de toti legatarii. Obiectul legatului, trebuie, asadar, sa fie acelasi fata de toti legatarii, putand fi constituit din bunuri corporale, individual-determinate, bunuri de gen determinate sau determinabile ori bunuri incorporale, sau din legatul dreptului succesoral dobandit prin mostenire de catre testator. Obiectul legatului poate fi constituit din dreptul de proprietate in integralitatea lui, sau numai din nuda proprietate ori un dezmembramant al dreptului de proprietate ca dreptul de uzufruct sau de abitatie.





In legatura cu legatul conjunctiv al dreptului de uzufruct s-au nascut discutii in doctrina pentru ipoteza ca unul din legatarii instituiti de catre testator decedeaza. Se stie ca, potrivit dreptului comun stingerea uzufructului, fie in totalitate, fie in parte, profita nudului proprietar consolidand dreptul acestuia care din acel moment apare ca un drept de proprietate deplin. Datorita insa specificului legatului conjunctiv, in cazul sau lucrurile nu stau in acest fel. S-a precizat astfel in doctrina ca in ipoteza in care unul din legatari este decedat la data deschiderii succesiunii, celalalt colegatar va dobandi, in virtutea dreptului de acrescamant, totalitatea uzufructului. Daca insa moartea unui colegatar survine dupa momentul deschiderii succesiunii nu se mai pune problema dreptului de acrescamant, caci legatul nu mai este ineficace, in temeiul art. 929 C. civ. ci el si-a produs efectele. In acest caz se aplica normele dreptului comun privind stingerea dreptului de uzufruct. Cu toate acestea s-a exprimat si parerea ca, tocmai datorita specificului constituirii legatului conjunctiv la moartea unuia dintre colegatari, colegatarul in viata va exercita dreptul de uzufruct al intregului bun, acceptandu-se, asadar, solutia indivizibilitatii dreptului de uzufruct, iar stingerea lui va interveni numai la moartea ultimului titular

– partea fiecaruia din colegatari sa nu fi fost determinata de catre testator. Se considera, in atare ipoteza, ca vointa testatorului a fost de a acorda chemare eventuala la totalitatea obiectului legatului fiecaruia dintre legatari. Exista, s-a spus, „o solidaritate de vocatiune intre colegatarii aceluiasi lucru” 8 .

– fata de unul sau mai multi legatari legatul sa devina ineficace. Daca legatul devine ineficace fata de toti legatarii, obiectul sau va reveni celorlalti mostenitori, dupa regulile generale in materie.

In legatura cu dreptul de acrescamant s-a pus problema daca el opereaza facultativ sau obligatoriu si apoi daca se dobandeste cu sau fara sarcini.

In doctrina mai noua aproape toti autorii impartasesc, pe buna dreptate credem si noi, parerea ca dreptul de acrescamant opereaza de drept, fiind, asadar, obligatoriu. De vreme ce legatarul a acceptat legatul il dobandeste chiar cu sporul rezultat din ineficacitatea acelui legat fata de altul, sau altii din colegatari, caci in adevar acceptarea succesiunii nu se poate realiza pro parte, fiind un act juridic indivizibil. Pe de alta parte, acest drept se bazeaza pe chemarea fiecarui colegatar la intregul obiect al legatului, astfel ca nu se poate sustine ca dreptul de acrescamant ar fi obligatoriu numai in cazul legatelor universale sau cu titlu universal conjunctive, cum s-a sustinut in literatura juridica mai veche , ci si in cazul legatelor cu titlu particular conjunctive.

Din caracterul obligatoriu in toate cazurile al dreptului de acrescamant rezulta si consecinta ca el opereaza cu sarcini. Legatarul care beneficiaza de acrescamant va suporta si sarcinile care reveneau colegatarului fata de care legatul a devenit ineficace. Face exceptie de la aceasta regula ipoteza in care sarcina a fost instituita intuitu personae legatari, adica in considerarea persoanei legatarului care nu a primit sau nu a putut primi legatul. In acest caz ineficacitatea legatului atrage dupa sine si ineficacitatea sarcinii

A se vedea D. Chirica, op. cit., p. 141.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 292.



Ne aflam in prezenta unui legat conjunctiv in ipoteza in care testatorul lasa intreaga sa gospodarie sotiei supravietuitoare, iar printr-o alta dispozitie din cuprinsul aceluiasi testament, aceeasi gospodarie este lasata fiului din prima casatorie a testatorului. A se vedea, in acest sens, Trib. jud. Suceava, decizia civila nr. 837/1972, cu Nota de N. Donosa, in R.R.D. nr. 6/1974, p. 50-53.

A se vedea: D. Alexandrescu, op. cit., p. 758; M. Eliescu, op. cit., p. 281.

Portio portioni acrescit.

A se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 1039; D. Chirica, op. cit., p. 143.

A se vedea: Trib. Jud. Hunedoara, decizia civila nr. 1197/1988, in R.R.D. nr. 8/1989, p. 67; Fr. Deak, op. cit., p. 296; M. Eliescu, op. cit., p. 281-282.

A se vedea D. Alexandresco, op. cit., p. 585.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 282; C. Statescu, op. cit., p. 183; D. Chirica, op. cit., p. 143; E. Safta-Romano, op. cit., p. 266; Fr. Deak, op. cit., p. 297.

A se vedea: M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 388; C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 1038.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 298.




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate