Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» LUCRARE DE LICENTA DREPTUL FAMILIEI - CONCUBINAJ, LOGODNA, CASATORIE - ELEMENTE COMUNE SI ELEMENTE DIFERENTIALE


LUCRARE DE LICENTA DREPTUL FAMILIEI - CONCUBINAJ, LOGODNA, CASATORIE - ELEMENTE COMUNE SI ELEMENTE DIFERENTIALE




UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA

LUCRARE DE LICENTA

DREPTUL FAMILIEI

CONCUBINAJ, LOGODNA, CASATORIE

ELEMENTE COMUNE SI ELEMENTE DIFERENTIALE




CUPRINS

I.          Concubinajul (uniunea libera)

II.       Logodna

III.           Casatoria

III.1. Notiunea de casatorie

III.2. Conditiile incheierii casatoriei

III.3. Inregistrarea casatoriei

III.4. Efectele casatoriei

III.4.A. Efectele casatoriei cu privire la relatiile personale dintre soti

III.4.B.Efectele casatoriei cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti

III.5.Nulitatea casatoriei

III.5.A Cazuri de nulitate absoluta

III.5.B Cazuri de nulitate relativa

III.5.C Regimul juridic

III.5.D Efectele nulitatii

III.6. Incetarea casatoriei

III.7. Desfacerea casatoriei

III.7.A Divortul standard

III.7.B Pocedura simplificata de divort

III.7.C Parerea avocatului

IV . Studiu de caz - Concubinaj sau casatorie ?

IV.I. Pareri cu privire la concubinaj, casatorie, logodna

IV.A. Casatoriile au scazut dramatic

IV.B. De ce nu se mai casatoresc tinerii ?

IV.C. Cat dureaza uniunea consensuala ?

IV.D. Cum vad barbatii uniunea consensuala ?

IV.E. Statutul femeii

IV.F. Similitudini sau casatoria de proba ?

IV.G. Avantajele uniunii consensuale

IV.H. Dezavantajele uniunii consensuale

IV.I. O solutie pentru momentul actual

IV.J. Cum e la altii ?

IV.K. Lunile preferate ale nuntii

IV. L. In uniunea consensuala partenerii au drepturi specifice sotilor

IV. M. Sfatul psihologului

IV. N. Casatoria : avantaje, dezavantaje

IV. O. Concubinajul : avantaje, dezavantaje

IV.2. Casatoria in legislatia altor tari

IV. 2 1. Sistemul juridic american

IV. 2. 2. Sistemul juridic italian

CONCUBINAJ, LOGODNA, CASATORIE

ELEMENTE COMUNE SI ELEMENTE DIFERENTIALE

I. Concubinajul (uniunea libera)[1]

Desi cele mai multe cupluri aleg ca forma de convietuire sociala, concubinajul, multe dintre aceste cupluri nu sunt constiente de implicatiile in timp ale traiului in comun intr-o forma pe care statul si legea nu o apara din punct de vedere legal.

Potrivit Codului Familiei, in Romania statul ocroteste casatoria si familia, apara interesele mamei si copilului, si recunoaste casatoria incheiata in fata ofiterului de stare civila. Legislatia din Romania nu recunoaste concubinajul ca forma de convietuire, neexistand un semn de egalitate intre concubinaj si casatoria incheiata legal, dar nici nu il interzice. Concubinajului nu i se pot aplica dispozitii referitoare la casatorie indiferent de durata sa.

In Romania s-a initiat un proiect de lege de catre Presedintele Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputatilor, care este si lider al Partidei Romilor (mandatul 2000-2004), privind recunoasterea concubinajului ca forma de convietuire. Potrivit unor studii, dupa revolutie, a crescut foarte mult numarul persoanelor care traiesc in concubinaj. Astfel, in 1993, 15% dintre copii proveneau din cupluri necasatorite, iar in 2001 ponderea acestora ajunsese la 26%. In ceea ce priveste casatoriile, numarul acestora a scazut de la 193.000 in 1990 la numai 136.000 in 2000. Sociologii spun ca cea mai importanta cauza a concubinajului este saracia si lipsa de perspective economice din ultimii ani.

Majoritatea statelor europene au legiferat concubinajul mai ales din cauza numarului mare de copii nascuti din cupluri necasatorite. Pe locul intai se afla Islanda cu 65% dintre copii proveniti din relatii de concubinaj, urmata de Danemarca si Suedia cu 55%, in timp ce in Marea Britanie proportia este de 40%.

Aplicarea prin analogie a dispozitiilor legislatiei familiei privitoare la raporturile dintre soti, la relatiile dintre concubini nu este admisibila din punct de vedere legal la noi in tara. Astfel, prezumtia de comunitate instituita de art. 30 Codul Familiei ('bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor') in favoarea sotilor nu functioneaza si in cazul concubinilor, bunurile dobandite in timpul concubinajului devenind proprietatea fiecaruia dintre concubini potrivit contributiei aduse la achizitionarea lor. Bunurile acumulate de acestia devin proprietate comuna pe cote-parti pentru fiecare, in functie de gradul de contributie la achizitionarea lor indiferent pe numele caruia dintre ei s-a facut actul de cumparare.

Asadar, in cazul unei eventuale despartiri, va trebui ca persoana interesata sa dovedeasca, cu acte si martori, tot ceea ce pretinde. De asemenea, concubinajul nu ofera celor doi soti o serie de drepturi si obligasii precum obligatia de fidelitate, sprijin reciproc precum si dreptul de a purta un nume.

Copiii nascuti in timpul concubinajului sunt egali in drepturi cu, copiii nascuti in timpul casatoriei. In aceasta privinta, legea prevede asimilarea copilului din afara casatoriei cu cel din casatorie (art. 48/pct. 3 din Constitutie si art. 63 din Codul familiei). Copilul din afara casatoriei a carei filiatie a fost stabilita prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca are aceeasi situatie legala ca si copilul din casatorie, bucurandu-se de aceleasi drepturi legale ca un copil din casatorie.

II. Logodna[2]

Logodna este un eveniment la fel de important ca si cununia religioasa. Exprima acelasi legamant, sentimente, emotii si se oficiaza tot intr-un lacas sfant. Este un lucru frumos, normal, premergator unirii defintive, ' pana cand moartea ne va desparti!'

In Codul Calimach, logodna era obligatorie, ea trebuia sa fie urmata, in termen, de la 2 ani pana la 4 ani, de casatorie.

In cazuri determinate era admisa desfacerea logodnei, logodna era astfel o stare juridica premergatoare casatoriei.

In legislatia romana actuala, logodna nu produce efecte juridice, nefiind o cerinta legala la casatorie. Mai mult, orice promisiune de casatorie este considerata nula daca tinde sa ingradeasca libertatea persoanelor de a se casatorii.

Nefiind un contract, logodnei nu ii sunt aplicate conditiile prevazute de lege pentru acesta. Drept urmare nu este nevoie ca logodnicii sa fie capabili.

In situatia ruperii logodnei, intereseaza soarta cadourilor pe care si le-au facut logodnicii. Cadourile de valoare modica sunt considerate daruri manuale nerestituibile, iar cadourile de valoare considerabila sunt supuse restituirii in temeiul art 1017 din Codul civil, casatoria fiind asimilata unei conditii suspensive.

In cazul ruperii logodnei, raspunderea este delictuala, astfel ca, in temeiul art. 998-999 din Codul civil, se poate cere si restituirea darurilor.

Raspunderea este angajata atat pentru prejudiciul material, cat si pentru cel moral.

Cu toate ca logodna nu obliga la incheierea casatoriei, logodnicii sunt obligati la curtoazie si respect reciproc.

Pe vremuri, cand doi tineri se placeau si se presupunea ca va urma o casatorie, se oficializa acest lucru prin logodna tinerilor. Nu era insa obligatoriu sa fi existat o logodna pentru a se infaptui casatoria. Prin logodna se stabilea consensul intre parti, zestrea pe care cei doi o vor aduce in casatorie. Se obisnuia si aducerea unui gaj de catre cei doi, sau numai de catre unul dintre ei, depinde cum era intelegerea. Gajul ramanea la partea vatamata in cazul ruperii logodnei. Logodna nu se putea face intre rude si nici intre persoanele care nu aveau varsta stabilita pentru aceasta.

Nimeni nu se putea casatori cu o persoana logodita. Logodna se socotea in regula si cu tarie, daca se facea cu participarea bisericii. In acest caz se putea infaptui si la tineri cu varste mai fragede, dar intre momentul logodnei si cel al casatoriei putand trece ani buni.

In timpurile moderne destul de rar se mai practica logodna. De obicei cand un tanar cere in casatorie pe aleasa lui ii aduce un inel de logodna consfiintand asfel cererea. Gajul a fost inlocuit cu, contractul prenuptial si poate exista sau nu. Logodna poate fi formala sau poate fi urmata de o slujba la biserica, numita chiar slujba de logodna care se desfasoara aproape la fel ca slujba de cununie

Trebuie sa fie prezenti nasii, (mai modeste decat cele de nunta), inel de logodna, verighete de argint sau chiar verighete de aur (care pana la taina cununiei vor fi purtate pe mana dreapta), astfel recunoscandu-se cei care sunt logoditi. La ritualul slujbei de cununie verighetele se scot de pe mana stanga si se trec pe mana dreapta. Logodna se desfasoara de obicei in cadru foarte restrans, doar familia si eventual prietenii foarte apropiati ai tinerilor, petrecerea defasurandu-se de regula acasa.

IV.            Casatoria

III.1. Notiunea de casatorie

Casatoria inseamna actul juridic pe care il incheie cei care vor sa se casatoreasca, exprimand acordul de vointa al persoanelor respective, de asemenea inca una din definitiile casatoriei este aceea ca desemneaza situatia juridica, in principiu permanenta, a celor casatoriti, adica statutul legal al sotilor.

Codul familiei prevede ca in timpul casatoriei sotii au obligatia de a purta un anumit nume.

Termenul “casatorie” poate avea si intelesul de institutie juridica, adica ansamblul normelor juridice care reglementeaza casatoria.4

Dintre numeroasele definitii existente cu privire la casatorie, cea mai concreta si mai corecta este aceea conform careia casatoria este uniunea libera consimtita intre un barbat si o femeie, incheiata potrivit dispozitiilor legale, cu scopul de a intemeia o familie si reglementata de normele imperative ale legii.

Legislatia civila, de-a lungul timpului, a capatat din ce in ce mai mult dispozitii bisericesti.

Secole in sir autoritatile bisericesti, in tarile catolice, au pastrat competenta exclusiva a bisericii de a se pronunta in orice chestiuni care interesau raporturile matrimoniale. Casatoria a dobandit un caracter pur religios, transformandu-se intr-o institutie de drept canonic, carmuita de o legislatie speciala, elaborata desoboarele bisericesti si de juristii bisericii catolice.5

Intrarea in vigoare a insemnat o noua era in dreptul matrimonial roman. Casatoria s-a transformat, dupa modelul legislatiei franceze, intr-un contract civil, iar ofiterii de stare civila erau singurii competenti sa o celebreze

In peisajul legislativ casatoria are trei caractere:

  • Caracter exclusiv laic
  • Caracter exclusiv religios
  • Caracter mixt

In doctrina juridica s-au conturat 3 teorii:

  • Teoria contractuala care, considera casatoria fie un contract civil “sui generis” , fie un act juridic- conditie, fie un act juridic- uniune;
  • Teoria institutionala potrivit careia casatoria este o institutie juridica, un statut reglementat de lege;
  • Teoria mixta (contractual institutional) dominanta de doctrina juridica occidentala.

Casatoria este un act juridic bilateral, solemn si irevocabil de dreptul familiei. Faptul ca aceasta are caracter bilateral, nu transforma acest act intr-un contract.

Intre acestea exista mai multe deosebiri printre care:

  • In cazul contractului fiecare urmareste un scop diferit de al celeilalte parti, iar in cazul casatoriei ambele parti urmaresc acelasi scop si anume intemeiarea unei familii;
  • Neexecutarea unei obligatii contractuale atrage rezolutiunea , pe cand in cazul casatoriei , aceasta poate fi desfacuta numai prin divort.
  • Efectele juridice ale contractului sunt determinate de parti, in limitele legii, pe cand in cazul casatoriei, vointa partilor are doar rolul de a determina aplicarea statutului legal al casatoriei;
  • Contractul rezultand din vointa partilor poate inceta prin acordul lor de vointa in acest sens, pe cand casatoria numai exceptional poate fi desfacuta prin acordul partilor;
  • In principiu, contractul este susceptibil de modalitati, fata de casatorie, care nu poate fi afectata de modalitati;
  • Nulitatea casatoriei prezinta anumite particularitati fata de cele ale contractului si ale celorlalte acte juridice.

Institutia juridica a casatoriei are mai multe caractere dintre care putem enumera8:

  • Casatoria este o uniune intre un barbat si o femeie In scopul intemeierii unei familii, barbatul si femeia au dreptul de a se casatorii. Datoritafaptului ca principalul scop ale casatoriei este procreatia, nu se poate concepe casatoria intre doua persoane de alelasi sex. Aceasta afirmatie este contrazisa de existenta unor reglementari ale altor state, care permit casatoria intre persoane de acelasi sex (putem da ca exemplu Olanda).
  • Casatoria este liber consimtita de catre viitorii soti: Examinarea consimtamantului liber al celor ce se casatoresc este garantata prin pozitii constitutionale si legale.
  • Casatoria este monogama: Acest caracter decurge din fundamentul casatoriei, din afectiunea reciproca a sotilor.
  • Casatoria se incheie in formele cerute de lege avand caracter solemn: Solemnitatea casatoriei este pusa in evidenta de faptul ca se incheie intr-un anumit loc, in fata unei anume autoritati de fapt, intr-o zi dinainte fixata si in prezenta viitorilor soti si a martorilor cu posibilitatea asistarii publice.
  • Casatoria are caracter civil: Incheierea si inregistrarea casatoriei sunt de competenta exclusiva a autoritatii de stat. Este garantata constitutional si casatoria religioasa, insa numai dupa casatoria civila.
  • Casatoria se incheie pe viata: Legatura casatoriei este menita sa dainuiasca intre soti pe tot restul vietii lor.
  • Casatoria se incheie in scopul intemeierii unei familii: Casatoria este ocrotita de lege deoarece constituie baza familiei.

Dreptul la casatorie este un drept fundamental al omului si nici o autoritate nu-l poate limita, iar clauzele de celibat sunt nule de drept. Libertatea de a se casatorii confera persoanei si dreptul de a refuza sa se casatoreasca, nefiind admisa nici o limitate a acestuia.

III.2. Conditiile incheierii casatoriei

Pentru a putea fi incheiata casatoria este necesar a fi indeplinite

urmatorele conditii, denumite conditii de fond, adica acelea care trebuie sa existe pentru a se putea incheia casatoria:

Diferenta de sex: Dupa cum rezulta si din definitia casatoriei dar si din reglementarea relatiilor de familie, casatoria este posibila numai intre persoane de sex diferit. In principiu, sexul viitorilor soti se stabileste cu ajutorul certificatului de nastere care contine o rubrica speciala in acest sens. In cele mai multe situatii insa, sexul viitorilor soti este evident.

Varsta legala pentru casatorie: Legea impune varsta minima pentru casatorie, de 18 ani impliniti pentru barbat si 16 ani impliniti pentru femeie. Femeia care nu a implinit varsta de 16 ani se poate casatori pe baza unei dispense eliberate de presedintele consiliului judetean in a carui raza domiciliaza femeia, respectiv, a primarului general al municipiului Bucuresti. Aceasta dispensa poate fi acordata numai pentru motive temeinice cum ar fi boala sau graviditatea, daca femeia a implinit 15 ani si daca exista un aviz medical. Legea nu prevede o limita maxima pentru casatorie ceea ce inseamna ca incheierea casatoriei este posibila la orice varsta si chiar in extremis vitae, adica in pragul mortii.

Consimtamantul la casatorie: Casatoria se incheie prin consimtamintul liber al viitorilor soti manifestat prin raspunsul afirmativ la intrebarile ofiterului de stare civila referitore la casatorie. Daca unul dinte soti este in imposibilitate de a vorbi, spre exemplu este surdo-mut sau vorbeste o limba pe care delegatul starii civile nu o cunoaste, consimtamantul se da prin intermediul unui interpret, in acest sens incheindu-se un proces -verbal.

Comunicarea reciproca a starii sanatatii: In vederea incheierii casatoriei, viitorii soti sunt obligati sa-si comunice reciproc starea de sanatate. Comunicarea reciproca a starii de sanatate se realizeaza prin anexarea certificatelor medicale la declaratia de casatorie. Boala de care sufera unul dintre viitorii soti, cu exceptia bolilor de o anumita gravitate, nu constituie o piedica la incheierea casatoriei. Pentru a putea fi incheiata casatoria, este obligatorie lipsa impedimentelor la casatorie, adica a acelor imprejurari de fapt sau de drept care impiedica incheierea casatoriei.

Existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti :
Codul familiei stipuleaza ca persoana casatorita nu se poate casatori. Incalarea acestei interdictii poarta denumirea de bigamie, sanctionata atat civil, cat si penal. Daca o persoana a incheiat o noua casatorie, iar casatoria anterioara este declarata nula dupa incheierea celei de-a doua casatorii, nu exista bigamie, insa daca o persoana incheie o noua casatorie iar casatoria anteriora se desface prin divort dupa data incherierii celei de-a doua casatorii, exista bigamie. O situatie deosebita apare in cazul declararii judecatoresti a mortii unei persoane casatorite. Daca sotul celui declarat mort se casatoreste, iar mai apoi cel declarat mort reapare si hotararea judecatoreasca declarativa de moarte se anuleaza, noua casatorie este valabila si nu exista bigamie pentru sotul recasatorit intrucat casatoria anterioara se considera desfacuta de la data incheierii celei de-a doua.

  • Rudenia: Rudenia este de asemenea impediment la casatorie. Incheierea casatoriei cu incalcarea acestei interdictii poarta denumirea de incest. Astfel, este oprita casatoria intre:

rudele in linie directa indiferent de gradul de rudenie, respectiv, intre tata si

fiica, intre mama si fiu, intre bunic si nepoata, intre bunica si nepot, intre strabunic si stranepoata, etc.





rudele in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv, respectiv, intre frate si sora, intre matusa si nepot, intre unchi si nepoata, intre verisor si verisoara. Rudenia constituie impediment la casatorie indiferent daca este din casatorie ori din afara casatoriei. In privinta adoptiei se face urmatoarea precizare: desi prin adoptie legaturile de rudenie intre cel adoptat si rudele sale firesti inceteaza, casatoria intre cel adoptat si rudele sale firesti, este oprita. Pentru motive temeinice se poate incheia casatoria intre rude pe linie colaterala de gradul IV, cu incuvintarea presedintelui consiliului judetean in a carui circumscriptie isi au domiciliul, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti.

  • Adoptia: Este oprita incheierea casatoriei intre adoptator sau ascendentii lui si adoptat ori descendentii acestuia, intre copiii adoptatorului si adoptat sau descendentii sai precum si intre cei adoptati de aceeasi persoana. De asemenea este oprita casatoria intre adoptat si rudele sale rezultate din adoptie. Pentru motive temeinice, presedintele consiliului judetean in a carui circumscriptie isi au domiciliul, respectiv primarul general al municipiului Bucuresti, poate incuviinta incheierea casatoriei intre copiii adoptatorului pe de-o parte, si adoptat sau copiii acestuia pe de alta parte, precum si intre adoptatii de aceeasi persoana.
  • Tutela: Pe timpul tutelei este oprita casatoria intre tutore si minorul aflat sub tutela. Acest impediment vizeaza femeia minora aflata sub tutela, cat si barbatul minor aflat sub tutela deoarece nu au varsta legala ceruta pentru casatorie.
  • Alienatia si debilitatea mintala: Codul familiei dispune ca este oprit a se casatori alienatul sau debilul mintal precum si cel lipsit vremelnic de facultatile mintale, cat timp nu are discernamantul faptelor sale. Spre deosebire de cel lipsit de facultatile mintale pentru care interdictia opereaza numai cat timp nu are discernamant, debilul si alienatul mintal nu se pot casatori nici in momentele de luciditate.

Formalitati premergatoare casatoriei:

Declaratia de casatorie este prima dintre formalitatile anterioare incheierii casatoriei, prin care viitorii soti isi exprima vointa in vederea incheierii casatoriei. Declaratia de casatorie se va face personal de viitorii soti si in scris, la serviciul de stare civila unde urmeaza a se incheia casatoria, mai precis la sediul primariei locului de domiciliu sau de resedinta al unuia dintre viitorii soti. Daca unul dintre viitorii soti nu se afla in aceasi localitate, declaratia de casatorie se va putea face la serviciul de stare civila din localitatea in care se afla viitorul sot, declaratie care va fi transmisa in termen de 48 ore prin grija serviciului de stare civila competent sa incheie casatoria. In ipoteza in care unul din viitorii soti se afla in imposibilitate de a se prezenta la serviciul de stare civila pentru efectuarea declaratiei de casatorie, aceasta va putea fi luata de catre delegatul starii civile si in afara sediului serviciului de stare civila.

Declaratia de casatorie trebuie sa exprime vointa neandoielnica a viitorilor soti de a se casatori. De asemenea, aceasta trebuie sa cuprinda declaratia viitorilor soti ca au luat la cunostinta starea de sanatate a fiecaruia precum si declaratia ca indeplinesc cerintele legale prevazute la art. 4-10 din Codul Familiei, dispozitii referitoare la indeplinirea conditiilor de fond si lipsa impedimentelor la casatorie. Tot in declaratia de casatorie, viitorii soti trebuie sa se invoiasca asupra numelui pe care-l vor purta in timpul casatoriei. O astfel de declaratie se poate face si ulterior, pana la incheierea casatoriei, in forma scrisa, urmand a se anexa declaratiei de casatorie facute. Daca declaratiile de casatorie au fost facute la servicii de stare civila diferite, declaratia de casatorie trebuie sa cuprinda si indicarea serviciului de stare civila la care se va celebra casatoria.


Declaratia de casatorie se semneaza de viitorii soti precum si de delegatul starii civile. Daca unul din viitorii soti se afla in imposibilitate de a semna, delegatul de stare civila va mentiona ca datele cuprinse in declaratia de casatorie sunt conforme cu cele exprimate verbal de viitorul sot precum si faptul ca aceasta a fost citita cuvant cu cuvant.

Odata cu declaratia de casatorie viitorii soti vor prezenta urmatoarele acte:

  • actele de identitate
  • certficatele de nastere in original si copie
  • certificatele medicale din care rezulta starea de sanatate a viitorilor soti. Certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii si trebuie sa cuprinda mentiunea expresa daca persoana se poate casatori sau nu.
  • acte in original si copii traduse si legalizate ori certificate de ofiterul de stare civila din care sa rezulte desfacerea casatoriei anterioare, daca este cazul. Aceste acte pot fi: certificatul de deces al fostului sot, certficatul de despartire sau divort, pentru casatoriile desfacute in perioada 1951-1960, certificatele de nastere sau casatorie cu mentiunea de desfacere prin divort, sentinta de divort ramasa definitiva si irevocabila. Pentru divorturile pronuntate in perioada 8 octombrie 1966 - 31 iulie 1974 sentinta de divort trebuie sa poarte mentiunea ca a fost inscrisa pe actul de casatorie in termen de 60 de zile de la pronuntare.


Dosarul actului de casatorie poate sa mai contina:

  • aprobarea primarului pentru incheierea casatoriei in afara sediului serviciului de stare civila
  • incuvintarea primarului sau a comandantului navei in vederea incheierii casatoriei inaintea expirarii termenului de 10 zile
  • dispensa acordata de presedintele consiliului judetean respectiv de catre primarul municipiului Bucuresti, in cazul unor impedimente rezultate din adoptie, rudenie ori varsta legala pentru casatorie.


Pentru cetateanul strain dosarul actului de casatorie va mai contine si o dovada eliberata de oficiile consulare sau misiunile diplomatice acreditate pe teritoriul Romaniei, din care sa rezulte ca acesta indeplineste conditiile de fond cerute de legea sa nationala. Daca statul al carui cetatean este viitorul sot nu are pe teritoriul Romaniei o astfel de misiune diplomatica sau un oficiu consular acreditat, este necesara o declaratie pe proprie raspundere a viitorului sot, cetatean strain, autentificata de notarul public, din care sa rezulte ca indeplineste conditiile de fond cerute de legea sa nationala.

Delegatul de stare civila este obligat ca de indata ce a primit declaratia de casatorie sa verifice daca viitorii soti au varsta legala pentru casatorie. Mai apoi va proceda la citirea dispozitiilor legale referitoare la conditiile de fond si impedimentele la casatorie si totodata va atrage atentia viitorilor soti ca declaratiile false sunt pedepsite de legea penala.


Dupa indeplinirea acestor formalitati se va proceda la inregistrarea declaratiei de casatorie. Declaratia de casatorie se va publica in extras, intr-un loc special amenajat. Casatoria se va incheia in termen de 10 zile de la primirea declaratiei de casatorie. In termenul de 10 zile sunt incluse atat ziua primirii declaratiei, cat si ziua celebrarii casatoriei.

Ratiunea acordarii unui astfel de termen rezida in necesitatea asigurarii posibilitatii pentru viitorii soti de a reflecta asurpa implicatiilor ce decurg din casatorie. Dupa expirarea termenului de 10 zile, casatoria se poate incheia numai pana la expirarea certificatelor medicale. Dupa acest moment, viitori soti sunt obligati sa depuna noi certificate medicale din care sa rezulte starea de sanatate. Pentru situatii exceptionale, primarul localitatii unde urmeaza a se incheia casatoria, poate incuviinta incheierea casatoriei inaintea expirarii termenului de 10 zile. Dintre aceste situatii exceptionale amintim: viitoarea sotie este gravida cu viitorul sot si urmeaza a naste inauntrul termenului de 10 zile, viitorul sot este militar in termen si permisia acordata de unitatea militara in care este incadrat este mai mica decat termenul fixat pentru casatorie, viitorul sot urmeaza sa plece la studii sau intr-o misiune in afara granitelor tarii inaintea expirarii termenului de 10 zile.

Totodata inauntrul termenului de 10 zile, orice persoana poate face opozitie la casatorie. Opozitia la casatorie reprezinta actul prin care o persoana aduce la cunostiinta delegatului de stare civila anumite imprejurari de fapt sau de drept care impiedica incheierea casatoriei. Opozitia trebuie facuta in scris, aratandu-se imprejurarile de fapt sau de drept care impiedica incheierea casatoriei precum si dovezile pe care se sprijina cele aratate. Opozitia la casatorie poate fi facuta in intervalul de timp cuprins intre data depunerii declaratiei de casatorie si data incheierii casatoriei. Delegatul de stare civila este obligat sa verifice toate opozitiile formulate si in functie de cele constatate va decide dupa cum urmeaza:

daca opozitia este intemeiata, va refuza incheierea casatoriei

daca opozitia formulata necesita pentru verificari o durata mai mare decat cea care a mai ramas pana la incheierea casatoriei, va dispune amanarea acesteia

daca opozitia nu este intemiata, va proceda la incheierea casatoriei la data fixata.

Opozitiile formulate si care nu indeplinesc conditiile prevazute de lege poarta denumirea de acte oficioase de informare a delegatului de stare civila si care nu sunt obligatorii pentru acesta, in sensul ca ofiterul de stare civila poate sa tina sau nu cont de ele. In situatia in care delegatul de stare civila refuza incheierea casatoriei, la cererea partii, lucrarile se vor inainta de indata judecatoriei care va hotara de urgenta asupra refuzului de a incheia casatoria.

III.3. Inregistrarea casatoriei

Casatoria se incheie la oficiul de stare civila din localitatea in care domiciliaza unul dintre soti ori in care-si are resedinta. Dovada domiciliului se face cu buletinul/cartea de identitate iar dovada resedintei, cu viza de flotant aplicata pe buletinul /cartea de identitate. Casatoria se poate incheia in afara sediului serviciului de stare civila numai daca unul dintre soti nu se poate prezenta datorita unor imprejurari speciale cum ar fi boala grava de care sufera unul dintre soti, iminenta mortii ori sarcina inaintata a viitoarei sotii.


In ziua fixata pentru casatorie, viitorii soti se prezinta la oficiul de stare civila insotit de doi martori. Oficierea casatoriei se face in limba romana de catre delegatul de stare civila, intr-o incapere corespunzator amenajata, avand o tinuta vestimentara adecvata caracterului solemn al casatoriei. La oficierea casatoriei, ofiterul de stare civila este obligat sa poarte esarfa in culorile drapelului national roman, asezat pe umarul stang, cu banda albastra in sus. Delegatul de stare civila procedeaza la identificarea viitorilor soti. Daca constata ca sunt indeplinite conditiile de fond si nu exista impedimente la casatorie, ia consimtamantul acestora dupa care le citeste sotilor dispozitiile Codului Familiei referitoare la drepturile si obligatiile sotilor. Mai apoi procedeaza la intocmirea actului de casatorie. Actele de stare civila si actele de casatorie se intocmesc in limba romana, folosindu-se alfabetul latin. Mentiunile cuprinse in actul de casatorie se inscriu cu cerneala speciala de culoare neagra. Este interzis ca in cuprinsul actului de casatorie sa se faca stersaturi, razuiri, adaugiri ori prescurtari. Actul de casatorie se semneaza de catre soti cu numele de familie pe care s-au invoit sa-l poarte in casatorie, de catre delegatul de stare civila precum si de cei doi martori. Dupa incheierea casatoriei, in actul de identitate al sotului care prin casatorie isi schimba numele de familie se aplica stampila cu urmatorul continut: ”schimbat numele din in , prin casatorie”.


In privinta numelui, trebuie facuta precizarea ca viitorii soti au, in virtutea principiului egalitatii sexelor, urmatoarele posibilitati:

  • sa-si pastreze fiecare numele avut inainte de casatorie;
  • sa poarte amandoi, dupa incheierea casatoriei, ca nume comun, numele unuia dintre ei;
  • sa poarte amandoi, dupa incheierea casatoriei, ca nume comun, numele lor reunite.

Nu sunt permise alte posibilitati, in ceea ce priveste numele sotilor decat cele enuntate mai sus.


Ofiterul de stare civila poate proceda la incheierea casatoriei intre cetateni straini numai daca acestia prezinta pe langa documentele indicate anterior si o dovada eliberata de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale tarilor a caror cetateni sunt, din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile de fond cerute de legea lor nationala. La oficierea casatoriei intre cetateni straini, care nu cunosc limba romana, se va folosi un interpret, incheindu-se in acest sens un proces - verbal.

III.4 Efectele casatoriei9

Casatoria produce efecte referitoare la persoanele si relatiile patrimoniale dintre soti, dar si la relatiile cu privire la capacitatea de exercitiu a femeilor care s-au casatorit inainte de implinirea varstei de 18 ani, dupa cum urmeaza:

III.4. A Efectele casatoriei cu privire la relatiile personale dintre soti

Relatiile personale dintre soti constituie principalul continut al relatiilor dintre acestia, carora li se subordoneaza si relatiile de natura patrimoniala.

Normele dreptului familiei reglementeaza o parte dintre relatiile care dobandesc caracter juridic.

Potrivit Constitutiei si Codului familiei, sotii au drepturi si obligatii egale in ceea ce priveste relatiile dintre ei si in exercitiul drepturilor si indatoririlor parintesti. Sotii hotarasc de comun acord.

Legea nu prevede ce se intampla in cazul in care sotii nu cad de acord asupra unui act sau masura ce trebuie luata pe parcursul casatoriei, drept urmare sotii nu se pot adresa autoritatii tutelare sau instantei judecatoresti pentru a decide in privinta neantelegerilor.

Sotii au atat drepturi cat si obligatii personale:

  • Obligatia de sprijin moral reciproc: sotii iti datoreaza unul aluia sprijin moral, prin urmare sotilor le revin urmatoarele indatoriri:

sa fie sinceri;

sa fie rabdatori;

sa promoveze buna intelegere si comunitate matrimoniala de viata;

sa se incurajeze si sa se stimuleze reciproc in activitatile lor familiale, profesionale si obstesti;

sa apere cinstea si reputatia celuilalt;

sa se sprijine reciproc in caz de boala, infirmitate ori alte asemenea situatii speciale.

  • Obligatia de fidelitate: Codul familiei nu prevede expres obligatia de fidelitate. Continutul obligatiei de fidelitate consta in aceea de a nu avea relatii sexuale cu alte persoane, incalcarea acestei conditii constuituie adulter.
  • Obligatia de a locui impreuna: Fidelitatea relatiilor dintre soti impune obligatia lor de a locui impreuna, dar sotii se pot intelege sa aiba domicilii separate. Refuzul unuia dintre soti de a locui impreuna cu celalalt sot poate duce la desfacerea casatoriei.
  • Indatoririle conjugale: Indatoriile conjugale constau in datoria sotilor de a avea relatii intime impreuna. Refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a-si indeplini indatorirea conjugala poate conduce la desfacerea casatoriei.
  • Numele sotilor: Sotii au 3 posibilitati de alegere a numelui pe care urmeaza sa-l poarte in timpul casatoriei:

sa aleaga ca nume comun numele unuia dintre ei;

sa-si pastreze fiecare numele dinaintea casatoriei;

sa aleaga ca nume comun numele lor reunite, in aceeasi ordine.

Casatoria nu poate afecta regulile ce protejeaza integritatea psihica si fizica a sotilor.

Fiecare sot are dreptul sa-si aleaga liber profesia si sa o exercite; fiecare dintre soti are libertatea de sentimente si opinii politice, sindicale, religioase sau de oricare natura, sub conditia ca manifestarea acestora sa nu afecteze interesele casatoriei.

III.4.B Efectele casatoriei cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti

Prin incheierea casatoriei sotii dobandesc, si sub aspect patrimonial, drepturi si obligatii. De regula sunt analizate doar obligatiile, drepturile fiind subantelese. Casatoria genereaza raporturi de natura patrimoniala intre soti. Acestea pot fi impartite in 2 categorii:

  • raporturi privind sprijinul material reciproc intre soti. Sotii au obligatia de a-si acorda unul altuia sprijin material, ca urmare a prieteniei si afectiunii care stau la baza casatoriei. Aceasta obligatie include obligatia de a suporta cheltuielile casatoriei si obligatia de intretinere:

- raporturi privind contributia sotilor la cheltuielile casatoriei. Obligatia de sprijin material reciproc: sotii au obligatia de a suporta cheltuielile casatoriei: Codul familiei la art. 29 prevede: “sotii sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei”. Contributia sotilor in vederea sustinerii sarcinilor casatoriei nu consta numai in aporturi banesti. Munca depusa de oricare dintre soti in gospodarie si cresterea copiilor minori constituie un aport la sarcinile casatoriei.

- raporturi referitoare la obligatia de intretinere intre soti. Aceasta obligatie presupune:

o       starea de nevoie a sotului indreptatit la intretinere;

o       incapacitatea de a munci a sotului indreptatit la intretinere;

o       existenta mijloacelor matreiale ale sotului indatorat la intretinere.

Numai in cazurile in care sotii traiesc separati ori nu se inteleg cu privire

la menajul comun, problema obigatiei de intretinere se pune separat de cea a obligatiei de a suporta cheltuielile casatoriei.

raporturi cu privire la bunuri: Bunurile sotilor se impart in doua categorii si anume:

bunuri comune;

bunuri proprii.

“Ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre soti cu privire la bunurile lor si cele care se stabilesc intre soti si terte persoane cu privire la bunurile sotilor” este una dintre definitiile regimului patrimonial.11

III.5. Nulitatea casatoriei

Nulitatea casatoriei este sanctiunea aplicata in cazul nerespectarii cerinteleor prevazute de lege pentru incheerea acesteia.

Constatarea nulitatii sau anularea casatoriei semnifica desfiiniarea acesteia.

Ofiterul de stare civila are obligatia de a refuza incheerea casatoriei in cazul in care cerintele legale nu sunt indeplinite, iar orice persoana poate face opozitie.

EXEMPLU Curtea Suprema de Justitie, prin decizia nr. 1890/2002, publicata in “Dreptul” nr. 6/2003 a hotarat ca nu se poate retine fictivitatea casatoriei din simpla imprejurare ca locuinta a fost obtonuta de sotul reclamant, de la unitatea unde a lucrat, iar la divort a fost obtinuta, potrivit legii, de sotie, pentru ca aceste fapte nu ai nimic ilicit si nici nu probeaza ca scopul incheeirii casatoriei ar fi fost, pentru sotie, acela de a obtine folosinta locuintei si nu intemeierea unei familii.

Chear daca la incheerea casatoriei nu au fos respectate anumite cerinte, legiuitorul cauta sa evite desfacerea casatoriei prin dispozitii specifice privitoate la:

restrangerea cazului de nulitate;

reducerea termenelor de prescriptie a actiunii in anulare;

posibilitatea acoperirii unor cazuri de nulitate absoluta;

atenuarea efectelor desfiintarii casatoriei prin regelmentarea putativa si inlaturarea efectelor in privinta copiilor rezultati dintr-o casatorie desfiintata.

Nulitatea casatoriei este diferita de divort.

Cazurile care determina nulitatea casatoriei constau in nerespectarea unor cerinte impuse de lege, anterior sau concomitant incheierii ei, efectele nulitatii fiind retroactive.

Putem clasifica nulitatea absoluta astfel:

  • dupa modul de exprimare:

nulitate expresa;

nulitate virtuala - exista in cazul casatoriei fictive si in cazul de diferentiere sexuala a sotilor.

  • dupa caracterul nulitatii:

nulitate absoluta;

nulitate relativa.

Actiunea in nulitate relativa, ca si in nulitate absoluta este de competenta instantelor, determinata dupa dreptul comun neaplicandu-se dispozitiile speciale pentru competenta in materia divortului. Competenta apartine in prima instanta Tribunalului Judetean, respectiv al Municipiului Bucuresti. Acestea sunt prevazute in art.2, alin. h din Codul de procedura civila, in redactarea data prin Legea 59/1993 publicata in 26/06/1993.

III.5.A In cazul nulitatii absolute avem:

  • casatoria iincheata cu incalcarea dispozitiilor legale cu privire la varsta matrimoniala: Casatoria incheiata inainte de implinirea varstei de 16 ani pentru femei si 18 ani pentru barbati este lovita de nulitate. Ca si exceptie avem femeia de 15 ani care se poate casatori daca a obtinut dispensa de varsta.

Aceasta nulitate poate fi acoperita daca:

sotul care nu avea varsta legala pentru incheierea casatoriei a implinit-o intre timp;

sotia a dat nastere unui copil;

sotia a ramas insarcinata;

  • casatoria incheiata cu o persoana care era deja casatoria: Momentul in functie de care se verifica starea de bigamie este acela al incheierii celei de a doua casatorii, drept urmare cea de a doua casatorie este lovita de nulitate chear daca prima casatorie a fost desfacuta sau a incetat dupa data incheierii celei de a doua, pana la constatarea nulitatii ori anularea ei.
  • Casatoria incheiata intre rude de grad prohibit de lege: Incheierea casatoriei itre rudele in linie dreapta, precum si intre rudele in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv este oprita de lege, fiind sanctionata cu nulitatea absoluta.
  • Casatoria incheiata intre personae legate prin adoptie: “adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului” potrivit art. 1 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei.
  • Casatoria incheiata intre tutote si persoana minora aflata sub tutela sa Potrivit art. 8 din Codul familiei este lovita de nulitate casatoria dintre tutore si femeia minora ce se afla sub tutela sa, dar si dintre tutore si barbatul minor aflat in tutela sa.
  • Casatoria incheiata de catre alienatul mintal sau debilul mintal, ori dupa caz, de catre cel lipsit vremelnic de facultatile mintale : Incalcarea acestei prohibitii este sanctionata cu nulitatea absoluta, chear daca o atare casatorie a fost incheiata intr-un moment de luciditate.

Persoanele lipsite temporar de facultatile mintale nu se pot casatorii in intervalul de timp in care discernamantul le lipseste deoarece nu pot exprima un consimtamant valabil.



  • Lipsa de solemnitate : Lipsa de solemnitate la incheierea casatoriei atrage nulitatea absoluta a casatoriei. Atrag nulitatea absoluta :

lipsa ofiterului de stare civila de la celebrarea casatoriei ;

lipsa unuia dintre viitorii soti ;

neexprimarea consimtamantului conform legii ;

lipsa martorilor la incheierea casatoriei ;

nedeclararea incheierii casatoriei de catre ofiterul de stare civila.

  • Lipsa de publicitate : Sunt elemente ale publicitatii :

accesul publicului la celebrarea casatoriei ;

afisarea declaratiei de casatorie.

  • Necompetenta oftterului de stare civila : Casatoria este nula doar daca a fost incheiata de un functionar care nu avea imputernicirea de ofiter de stare civila, cu exceptia cazului in care a exercitat, in mod public, atributia de ofiter de stare civila.
  • Frauda la lege : Aceasta constituie caz de nulitate absoluta atunci cand unul dintre viitorii soti urmareste, prin incheierea casatoriei, sa se sustraga rigorilor legii.
  • Casatoria fictiva : Casatoria este fictiva daca se intrunesc urmatoarele conditii :

consimtamantul exprimat nu reflecta vointa reala a unuia sau a ambilor soti, prin urmare o astfel de casatorie nu s-a incheiat cu scopul de a forma o familie ;

scopul urmarit a fost acela de a obtine unele efecte secundare casatoriei sau acela de a eluda anumite dispozitii legale imperative, altele decat cele care reglementeaza casatoria.

  • Casatoria de convenienta : potrivit art.2 alin. h) din Ordonanta de Urgenta nr. 194/2002 este casatoria incheiata cu singurul scop de a eluda conditiile de intare si sedere a staainilor si de a obitine dreptul de sedere pe teritoriul Romaniei .
  • Lipsa diferentierii sexuale : Este lovita de nulitate absoluta casatoria persoaneler de acelasi sex, precum si al acelora al caror sex nu sete suficient precizat ori care sufera de malformatii sub forma nediferentierii sexuale, fiind cu neputinta consumarea casatoriei.
  • Lipsa consimtamantului : Atunci cand se pune problema lipsei  materiale, dar si a lipsei psihice putem vorbi de nulitate absoluta.
  • Lipsa aprobarii prealabile a ministrului apararii nationale.
  • Lipsa aprobarii prealabile a conducatorului institutiei in care este angajat preotul militar.

III.5.B In cazul nulitatii relative avem :

  • Eroarea : falsa reprezentare a realitatii vizand identitatea fizica a celuilalt sot.
  • Dolul (viclenia) : eroarea provocata prin manopere dolosive care poate fi savarsita prin :

actiune- dol comisiv

inactiune- dol omisiv sau dol comis prin reticenta.

  • Violenta : constrangerea, atat psihica cat si fizica, a unuia sau ambilor soti.

III.5.C. Regimul juridic al nulitatii :

Regimul juridic al nulitatii vizeaza :

  • Cine poate invoca nulitatea ;
  • In ce interval de timp poate fi invocata nulitatea ;
  • Posibilitatea acoperirii nulitatii prin confirmare.

Actiunea in anularea casatoriei nu poate fi pornit decat de catre sotul al carui consimtamant a fost viciat, procurorul neputand introduce o astfel de actiune.

Nulitatea casatoriei trebuie constatata sau pronuntata prin hotarare judecatoreasca.

III.5.D Efectele nulitatii casatoriei

Efectele nulitatii casatoriei se impart in doua categorii, si anume :

  • Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre soti

efecte cu privire la relatiile personale dintre soti :

Se va considera ca sotii nu au fost casatoriti niciodata, adica sotii nu au avut obligatii care sa rezulte din calitatea de persoane casatorite. Consecintele acestui efect sunt :actiunea penala in ceea ce priveste adulterul se stinge, incheierea celei de a doua casatorii nu constituie bigamie, sotii se pot casatori intre ei dar si cu alte persoane daca motivul nulitatii a disparut.

Sotii revin la numele avute dinaintea casatoriei, acetia nu pot pastra numele dobandit de la celelalt sot ca in cazul divortului.

Intre soti nu a operat suspendarea prescriptiei.

efecte cu privire la capacitatea de exercitiu :

Daca se constata nulitatea, sau se anuleaza casatoria inainte de implinirea varstei de 18 ani a sotiei, aceasta isi pierde capacitatea de exercitiu.

efecte cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti :

Trebuie precizat ca : regimul comunitar de bunuri nu a existat, prin urmare bunurile dobandite vor fi supuse regulilor coproprietatii ; obligatia de intretinere intre soti nu a existat ; nu opereaza dreptul de mostenire al sotului suprevietuitor.

  • Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre parinti si copii : Constatarea nulitatii sau anularea acesteia nu are nici un efect asupra copiilor, care isi pastreaza situatia de copii din casatorie ; copiii rezultati dintr-o csaatorie nula sau anulata nu sunt pusi in situatia de a-si stabili filiatia la fel ca si copiii din afara casatoriei.

Potrivit art.53 alin.2 din Codul familiei: “Copilul nascut dupa declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea sa a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o noua casatorie”.

Instanta trebuie sa dispuna incredintarea copiilor minori si sa fixeze contributia parintilor la cheltuielile de nastere, educare, invatatura si pregatire profesionala.

Drepturile succesorale intre pariti si copii raman neatinse.

Casatoria putativa

Casatoria putativa este acea casatorie care deai a fost constatata nula sau anulata produce efecte fata de sotul care a fost de buna credinta.

Pentru existenta unei casatorii trebuie indeplinite doua conditii :

sa existe o casatorie nula sau anulabila ;

sa existe buna-credinta a unuia dintre soti. Buna-credinta trebuie sa existe in momentul incheierii casatoriei.

  • Efectele casatoriei putative cu privire la relatiile dintre soti, cand amandoi sunt de buna-credinta

efecte cu privire la relatiile personale intre soti : Pana la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila, intre soti a existat obligatia de fidelitate (incalcarea aceatei conditii constituind asulter), obligatia de sprijin moral reciproc si deasemenea a operat suspendarea prescriptiei.

efecte cu privire la capacitatea de exercitiu : femeia minora pastreaza capacitatea deplina de exercitiu dobandita in timpul casatoriei.

efecte cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti se aseamana cu cele de la dvort.

  • Efectele casatoriei putative cu privire la relatiile dintre soti, cand numai unul dintre ei a fost de buna-credinta

efecte cu privire la relatiile personale dintre soti. Atat obligatia de fidelitate cat si cea de sprijin moral au existat numai pentru sotul de buna-credinta, deasemenea suspendarea prescriptiei a operat numai in favoarea acestuia. Daca sotul de buna-credinta si-a schimbat numele prin casatorie, el va reveni la numele avut anterior casatoriei.

efecte cu privire la capacitatea de exercitiu : la fel ca si in cazul efectelor casatoriei putative cu privire la relatiile dintre soti, cand amandoi sunt de buna-credinta, sotia minora de buna-credinta isi mentine capacitatea deplina de exercitiu dobandita prin incheierea casatorie.

Efecte cu privire la relatiile patrimoniale intre soti sunt, prin asemanare, regulile din materia divortului.

III. 6. Incetarea casatoriei

Incetarea casatoriei poate fi definita ca fiind oprirea de drept a casatoriei, care intervine in cazurile determinate limitativ de lege.

Exista trei cazuri de incetare a casatoriei 

  • Moartea unuia dintre soti : casatoria fiind incheiata intuitu personae, moartea unuia dintre soti conduce la incetarea casatoriai.
  • Declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti : in cazul declararii judecatoresti a decesului unuia dintre soti, data decesului fiind stabilita prin hotarare irevocabila decalarativa de moarte, apare incetarea casatoriei.
  • Recasatorirea sotului celeui ce fusese declarat mort prin hotarare judecatoreasca : in acest caz daca sotul declarat mort reapare si anuleaza hotararea declarativa de moarte, iar sotul ramas in viata se recasatoreste intre timp, noua casatorie ramane valabila, iar casatoria veche se considera ca a incetat de la data incheierii noii casatorii.

Incetarea casatoriei se produce de drapt si are efecte doar pentru viitor, astfel incat

Sotul supravietuitor poate purta numele de casatorie si dupa incetarea acesteia, doar daca acesta in timpul casatoriei a purtat numele sotului decedat. Deasemenea acesta poate sa poarte numele dobandit in prima casatorie si dupa inchierea celei de a doua casatorii si chear poate sa-l pastreze inpreuna cu noul sot.

In cazul in care sotia suparavietuitoare nu are varsta de 18 ani la data incetatii casatoriei, aceasta mentine capacitate de exercitiu dobandita in timpul casatoriei.

Comunitatea de bunuri inceteaza.

Ocrotirea parinteasca se exercit numai de catre parintele ramas in viata.

Obligatia de intretinere intre soti inceteaza.

Dreptul la mostenire al sotului supravietuitor se naste o data cu moartea celuilalt sot.

III.7. Desfacerea casatoriei

Desfacerea casatoriei reprezinta masura judecatoreasca de separare definitiva a sotilor, pronuntata in conditiile legii.20

Pentru evitarea fraudarii creditorilor unuia dintre soti, curtea Suprema de Justitie, prin decizia nr. 2463/2003, publicata in Dreptul nr. 10/2004, hotaraste ca marturisirea sotului datornic, conform careia a avut o contributie minima la dobandirea bunurilor comune, trebuie sustinuta si de alte probe pertinente si concludente care sa confirme aceasta stare de fapt.

Concubinajul era casatoria specifica dreptului postclasic, care in dreptul vechi si dreptul clasic nu constituia decat o simpla uniune de fapt. Justinian a fost acela care a ridict concubinajul la rangul c creand un drept de mostenire fata de tatal lor pentru copiii naturali nascuti in afara casatoriai.

In dreptul suedez este prevazuta posibilitatea ca instanta care pronunta divortul sa impuna sotului vinovat, cu titlu de sanctiune, interdictia de a se recasatorii timp de doi ani, iar in caz de adulter timp de trei ani.

Potrivit legislatiei romane, casatoria se poate desface prin divort, care poate fi de doua feluri: 'standard' si o procedura simplificata de divort, care se aplica numai in anumite cazuri

III.7.A Divortul standard

Pentru a declansa actiunea de divort se depune o actiune la judecatoria in raza careia sotii au avut ultimul domiciliu comun sau, daca nici unul dintre soti nu mai locuieste acolo, la judecatoria aferenta domiciliului soului impotriva caruia se porneste actiunea. Sotul care doreste divortul, adica reclamantul, depune o cerere la judecatorul delegat prin care arata motivele care afecteaza grav relatiile dintre soti, astfel incat o continuare a casatoriei nu mai este posibila.

Desfacerea casatoriei poate fi ceruta din culpa unuia dintre soti sau din culpa comuna, iar, daca ambele parti cer divortul, nu mai este necesar sa se motiveze cererea de incetare a casatoriei.

Aceste motive vor fi dovedite sau combatute in cadrul procesului de catre martorii fiecarui sot, care pot fi chiar si rude cu sotii. In cererea de divort se vor specifica numele copiilor minori rezultati din ctsttorie – daca exista -, anexandu-se si o copie dupa certificatul de nastere a acestora in scopul stabilirii pensiei de intretinere a minorilor, aspect asupra caruia instanta se pronunta obligatoriu. Tot pentru solutionarea acestei laturi a procesului sotii va trebui sa aduca dovada veniturilor. Exista si instante care nu mai cer aceste dovezi atunci cand partile cad de acord asupra cuantumului pensiei.

La desfacerea casatoriei sotii vor hotara daca acela dintre ei care in timpul mariajului a purtat numele de familie al celuilalt va mai purta numele si dupa divort, sau va reveni la numele avut anterior. Totusi, pentru motive intemeiate (de exemplu, daca sotul respectiv este cunoscut intr-un anumit domeniu sub numele dobandit in urma casatoriei), instanta poate incuviinta acest drept chiar in lipsa unui acord intre soti.

III.7.B. Procedura simplificata de divort

Prin aceasta procedura divortul se poate obtine foarte usor, se poate aplica in conditiile in care:

Ambii soti sunt de acord cu divortul;

Pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei;

Nu exista copii minori rezultati din casatorie.

Cererea de divort va fi semnata de ambii soti. In timpul sedintei, presedintele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor si va fixa un termen de 2 luni pana la judecarea divortului in sedinta publica. La termenul de judecata instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii fara a mai administra probe cu privire la motivele de divort.

In acesta procedura, judecatorul hotaraste desfacerea casatoriei fara a pronuata, insa, divortul din vina unuia sau a ambilor soti. Casatoria este desfacuta din ziua in care hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila.

III.7.C. Parerea avocatului

Divortul este reglementat in legislatia noastra in Codul familiei (capitolul IV - art. 37-44), iar regulile procedurale speciale cu privire la desfacerea casatoriei se afla in Codul de procedura civila (art. 607-619). Conform art. 37 din Codul familiei, casatoria se poate desface prin divort. Trebuie sa aratam ca exista o procedura 'standard' si o procedura simplificata de divort. Aceasta din urma, asa cum vom vedea mai jos, este aplicabila in conditii restrictive. 

Pentru a se pronunta desfacerea casatoriei trebuie sa existe 'motive temeinice' care sa vatame grav rapoturile dintre soti astfel incat o continuare a casatoriei sa nu mai poata fi posibila. Aceste motive vor fi dovedite in cadrul procesului in principal folosind proba testimoniala, fiecare dintre soti fiind in drept sa propuna martori. Acestia pot fi chiar si rude cu sotii. Este o solutie derogatorie de la dreptul comun, deoarece se considera ca eventualele motive de divort sunt cunoscute in special de membrii familiei. De asemenea, desfacerea casatoriei poate fi ceruta din culpa unuia dintre soti sau din culpa comuna, iar daca ambele parti o cer hotararea nu se va motiva.


In concret, o persoana care doreste sa divorteze va redacta o actiune prin care sa solicite acest lucru, va achita o taxa judiciara de tibru si timbrul judiciar si se va prezenta la judecatorul de serviciu de la judecatoria in raza careia sotii au avut ultimul domiciliu comun sau, daca nici unul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliu paratul, iar cand paratul nu are domiciliu in tara, este competenta judecatoria in circumscriptia careia isi are domiciliul reclamantul.

Chiar daca apelati la serviciile unui avocat, sunt judecatori (cel putin in Bucuresti) care cer ca actiunea sa fie depusa personal de reclamant. Primind o data cu citatia actiunea prin care se solicita desfacerea casatoriei, sotul parat va putea cere si el divortul cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare pentru faptele petrecute pana la aceasta data. Pentru faptele petrecute ulterior paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului. In cazul in care faptele s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului. Neintroducerea cererii in termenele aratate mai sus atrage decaderea pentru sotul parat din dreptul de a cere divortul, in afara de cazul in care cererea reclamantului a fost respinsa si motivele de divort s-au ivit ulterior. In cererea de divort se vor arata, daca este cazul, si numele copiilor minori rezultati din casatorie sau care se bucura de situatia legala a copiilor nascuti din casatorie, anexandu-se si o copie dupa certificatul de nastere. Aceste informatii sunt necesare in stabilirea pensiei de intretinere datorata minorilor, aspect asupra caruia instanta se pronunta chiar din oficiu. Tot pentru solutionarea acestei laturi a procesului, sotii vor trebui sa aduca dovada veniturilor. Exista si instante care nu mai cer aceste dovezi in cazul in care partile cad de acord asupra cuantunului pensiei.




De mentionat este si faptul ca, in vederea solutionarii dosarului, in cazul in care exista minori din casatorie instanta va dispune efectuarea unei anchete sociale cu privire la conditiile in care locuiesc parintii, modul in care se ingrijesc de crestrea si educarea copiilor si fac o recomandare in legatura cu incredintarea minorilor unuia dintre parinti.

Tot in cadrul procesului de divort instanta poate lua masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei. Aceste masuri se iau pe o perioada foarte scurta, de obicei pana la solutionarea procesului de divort. La desfacerea casatoriei sotii se pot invoi ca acela dintre ei care in timpul mariajului a purtat numele de familie al celuilalt sa poarte acest nume si dupa divort. In caz contrar, fiecare dintre fostii soti va reveni la numele avut anterior. Totusi, pentru motive temeinice (de exemplu, daca sotul respectiv era consacrat intr-un anumit domeniu sub numele dobandit ca urmare a casatoriei), instanta poate incuviinta acest drept chiar in lipsa unei invoieli.


Pe parcursul procesului in fata instantelor de fond partile se vor infatisa personal. Exceptia o reprezinta situatiile in care unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate. In aceste cazuri partile se vor infatisa prin mandatari. Daca la termenul de judecata in prima instanta reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.

Reclamantul poate renunta la cerere in tot cursul judecatii inaintea instantelor de fond, chiar daca paratul se impotriveste. Aceasta renuntare nu va avea insa nici un efect asupra cererii facute de parat, astfel incat daca si paratul a cerut divoratul si se va dovedi ca exista motive temeinice, instanta va pronunta desfacerea casatoriei. De asemenea, precizam ca actiunea de divort se va stinge prin impacarea partilor in orice faza a procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs.


Aratam la inceput ca exista si o procedura simplificata de divort. Pentru aplicarea ei trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: Ambii soti sa fie de acord cu divortul; Pana la data cererii de divort sa fi trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei; Sa nu existe copii minori rezultati din casatorie. O astfel de cerere de divort va fi semnata de ambii soti. Primind cererea, presedintele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor si va fixa un termen de 2 luni in sedinta publica. La termenul de judecata instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii fara a mai administra probe cu privire la motivele de divort.

Aplicand aceasta procedura, judecatorul va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti. O astfel de hotarare este definitiva si irevocabila in ceea ce priveste divortul. Impotriva hotararii din procedura obisnuita termenul de apel si cel de recurs este de 30 de zile si incepe sa curga de la comunicarea hotararii.

Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila. Fata de terti, efectele patrimoniale ale casatoriei inceteaza la data cand s-a facut mentiune despre divort pe marginea actului de casatorie sau la data cand ei au cunoscut divortul pe alta cale.

IV.      Studiu de caz - Concubinaj sau casatorie?

Si la noi, din ce in ce mai multe cupluri de tineri aleg sa traiasca impreuna fara sa-si legalizeze relatia. De ce procedeaza asa? In majoritatea situatiilor, din cauza lipsei unei locuinte si a resurselor necesare unui trai decent.

Fenomenul uniunii consensuale (sau concubinajul) a inceput sa castige teren in detrimentul casatoriei, considera prof. univ. dr. Maria Voinea, prodecan al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala din Bucuresti. Ca dovada ca romanii au inceput sa prefere concubinajul, la recensamantul populatiei din 2002, pentru prima data s-a impus necesitatea inregistrarii uniunii consensuale, ca tip de aranjament marital neconventional. Potrivit datelor puse la dispozitie de Institutul National de Statistica (INS), 828.000 de persoane au raspuns ca traiesc in concubinaj, ceea ce inseamna 3,8% din populatia Romaniei. Insa cifra reala, sustine sociologul Maria Voinea, s-ar putea sa bata spre un milion de persoane.

Dintre persoanele care au declarat ca traiesc in uniune consensuala, 73,6% erau necasatorite, 17,9% divortate, 7,1% vaduve si 1,4% casatorite (in acest caz, au recunoscut ca, in afara relatiei legalizate, mai au o relatie cu un amant/o amanta). Aproape jumatate dintre cei care au ales concubinajul sunt necasatoriti si au intre 20 si 34 de ani.

Foarte interesant este ca majoritatea persoanelor necasatorite, casatorite sau vaduve care au declarat ca au un astfel de aranjament marital (56,3%) locuiesc in mediu rural.

Prof. univ. dr. Maria Voinea explica aceasta situatie oarecum paradoxala: '49% din populatie traieste inca in mediul rural si atunci este normal ca proportia sa se imparta intre urban si rural, iar pe de alta parte, modelul urban a patruns in mediul rural. Cei de la tara nu mai tin cont de “gura satului” si iau decizii in consecinata'.

IV.A. Casatoriile au scazut dramatic

Preferinta pentru uniunea consensuala se reflecta si in scaderea numarului de casatorii. Potrivit datelor INS, in 2002 s-au inregistrat 129.018 de casatorii, cu 30% mai putine fata de 1990. De altfel, numarul casatoriilor inregistrate in 2002 a fost cel mai mic din toata perioada postbelica, inscriindu-se in tendinta de scadere continua care a inceput inca din 1991!

In plus, romanii nu se mai casatoresc la varste tinere. Dar, chiar daca romanii nu se mai graaesc sa ajunga in fata altarului, ca altadata, nu avem totusi motive de ingrijorare.

Cu 5,9 casatorii la 1.000 locuitori (valoare inregistrata in anul de referinta 2002), Romania se situeaza inca intre tarile europene cu o nuptialitate mai ridicata decat media (ratele celorlalte tari se situeaza in jurul valorilor de 4-5‰). Deci, nu e chiar rau deocamdata

IV.B. De ce nu se mai casatoresc tinerii?

Foarte multe cupluri dintre cele care traiesc in uniune consensuala sunt formate din tineri. Partenerii n-au mai fost casatoriti si considera aranjamentul o varianta optima pentru varsta si statutul lor prezent. Prof. univ. dr. Maria Voinea sustine ca la baza preferintei pentru concubinaj stau factorii economici, sociali si de schimbare a mentalitatii. Cauzele posibile sunt enumerate mai jos:

  • Emanciparea societatii romanesti sub influenta (uneori, chiar sub presiunea) modelului occidental (peste tot in lume creste numarul de coabitari).
  • Cerintele crescande de continua calificare si educatie, necesare asigurarii unui loc de munca corespunzator (scoala dureaza mai mult).
  • Dorinta tinerilor de a face cariera.
  • Lipsa unei locuinte si a unor surse de trai decent.
  • Inexistenta unor avantaje/politici de stat care sa stimuleze intemeierea de familii.
  • Bani insuficienti pentru oficializarea relatiei in conditii decente (care fata nu-si doreste o nunta frumoasa?!), in situatia in care nici parintii nu-i mai pot sprijini pe copii ca altadata (ajutorul parintilor consta, mai ales, in cresterea nepotilor).
  • Disparitia unor restrictii (specifice vechiului regim) care erau impuse modului de convietuire.

'O casatorie nu poate functiona in afara unui spatiu civilizat si a unor surse de trai decente. Cuplurile de uniune consensuala, se presupune, nu au casa lor si traiesc mai degraba improvizat. Pentru unul dintre parteneri este o varianta de supravietuire', argumenteaza prodecanul Facultatii de Sociologie din Bucuresti conf. univ. dr. Marian Preda

IV.C. Cat dureaza uniunea consensuala?

Din cauza motivelor enumerate anterior, tinerii amana casatoria oficiala pentru o varsta mai matura, cand spera ca vor avea si resurse financiare mai solide.


'Multa vreme, la noi, casatoria se incheia dupa terminarea studiilor. Parintii interveneau si ajutau. Acum, lucrurile s-au schimbat. Parintii nu mai au de unde sa dea, tinerii vor sa faca si cariera si amana casatoria, fara s-o eludeze.
In loc sa se casatoreasca la 25 de ani, se casatoresc la 30-35. Si ce sa faca in acest timp? De aceea, ei opteaza pentru formula tranzitorie a concubinajului.

Experienta arata ca, dupa patru-cinci ani, astfel de cupluri decid sa se casatoreasca', explica sociologul Maria Voinea.


Evident, exista si cupluri care stau mai mult timp in uniune consensuala, pentru ca ambii parteneri, sau numai unul dintre ei a mai fost casatorit si nu are curajul sa-si legalizeze noua relasie.

IV.D. Cum vad barbatii uniunea consensuala?

In perceptia lor, uniunea consensuala nu presupune raspunderi fundamentale. Statutul de barbat casatorit antreneaza mult mai multe obligatii in viziunea societatii, a comunitatii, a familiei. Intr-un fel este perceput un barbat casatorit, asezat la casa lui, care nu mai poate sa mearga la o bere cu baietii, si in alt fel un tip necasatorit.


In plus, intr-o familie, potrivit traditiei, barbatul este capul familiei si datorita faptului ca e principalul aducator de venituri (inainte nu te casatoreai doar atunci cand puteai sa intretii o familie; autoritatea sotului, puterea lui asupra sotiei ai copiilor si statutul lui in societate depindeau de nivelul veniturilor pe care le realiza). In schimb, in uniunea consensuala nu trebuie sa intretii pe cineva, fiecare sta pe picioarele lui.

IV.E. Statutul femeii:

Teoretic, intr-o relatie de concubinaj, femeia este un pic mai protejata. Barbatul contribuie si el la treburile casnice, mai da prin bucatarie etc. Femeia poate petrece mai mult timp cu partenerul. In plus, ea nu este o intretinuta, si din acest punct de vedere barbatul e avantajat, fiindca partenera contribuie la cheltuielile casei.


Prof. univ. Maria Voinea: 'Femeia care traieste in concubinaj nu fuge de raspundere sau dupa o viata usoara. E o formula de supravietuire, pe care a ales-o pentru o scurta perioada, ca pe o solutie de compromis'. In realitate, in uniunea consensuala femeia nu beneficiaza de un statut diferit de cel al unei sotii, caci intretine casa, gateste, il intretine si pe barbat, contribuie in mod egal la toate cheltuielile. Concomitent, isi vede si de cariera, eventual tngrijeste si de parinti.

IV.F. Similitudini sau casatoria de proba?

Casatoria de proba, spune prof. univ. dr. Maria Voinea, a fost experimentata in SUA, in perioada hippie (anii '70), cand tinerii obisnuiau sa traiasca in grup. La noi, uniunea consensuala nu este o casatorie de proba, ci mai degraba o formula in care partenerii se cunosc mai bine si construiesc impreuna spatiul unde va aparea copilul.

IV.G. Avantajele uniunii consensuale
  • Este o relatie mai lejera: mai putine suspiciuni de gelozie, de infidelitati.
  • Cheltuielile materiale se impart intre parteneri.
  • Partenerii impart numai o parte din venituri (intr-o casatorie, trebuie puse la un loc toate veniturile).
  • Rezolva problemele sexuale in conditii de siguranta, stabilitate, moralitate si cvasiconfort.
  • Partenerii au posibilitatea sa se cunoasca mai bine si sa experimenteze traiul in comun.
  • Fiecare partener isi poate vedea linistit de cariera.
IV.H. Dezavantajele uniunii consensuale
  • Intra in contradictie cu normele religioase.
  • Cuplul se caracterizeaza prin instabilitate, relatia fiind totusi fragila.
  • In concubinaj nu se intalnesc foarte multi copii. Activitatea sexuala e strict controlata, partenerii fiind preocupati sa evite o sarcina nedorita.
  • Paradoxul uniunii consensuale rezolva problemele sexuale ale tinerilor in conditii de siguranta; in acelasi timp, relatia sexuala este riguros controlata, intrucat partenerii nu vor sa aduca pe lume un copil atata vreme cat nu au un statut marital cert.
  • Riscurile concubinajului pentru femeie: cum, la noi, concubinajul e mai avantajos pentru barbat, in foarte multe cazuri, acesta amana la nesfarsit oficializarea relatiei. Asa se face ca anii trec, iar femeia risca sa imbatraneasca si sa ajunga la o varsta la care nu mai poate face copii.
IV. I. O solutie pentru momentul actual .

In Romania, concubinajul nu este legalizat, iar prof. univ. dr. Maria Voinea considera ca nici nu este nevoie de asa ceva: 'Legalizarea ar pune sub semnul intrebarii institutia casatoriei, in afara careia nu poate exista familia.
Uniunile consensuale sunt doar o solutie temporara. Romania nu e pregatita sa accepte mental acest model. In opinia oamenilor, acesta e un lucru imoral, ilegal, la marginea modelului acceptat.


Mai ales cand apar copiii, se creeaza confuzii, intervine denaturarea de statut. Casatoria ramane in continuare importanta“.

IV. J. Cum e la altii?

Avocat Ion Gheorghe: 'Concubinajul este legiferat in Franta, Suedia, Olanda, Norvegia, Islanda, Danemarca, Belgia, Germania, provinciile spaniole Aragon si Catalonia si este recunoscut in cateva state americane.
In aceste tari, legea acorda persoanelor care traiesc in uniune consensuala unele drepturi asemanatoare celor din casatoria legala. In prezent sunt, in curs de adoptare, legi cu acelasi obiect in Portugalia, Finlanda, Canada si Australia.
In tarile din nordul Europei, acest model este mai frecvent decat casatoria oficiala, sustine prof. univ. dr. Maria Voinea: 'Lumea traieste in uniune consensuala 10-15 ani. Chiar daca au copii, nu se mai casatoresc oficial'.

IV. K. Lunile preferate pentru nunti:

Potrivit datelor INS, orasenii merg la ofiterul starii civile si in fata altarului cu predilectie in august si septembrie, iar cei de la tara prefera luna octombrie, dupa ce s-a facut vinul. Cele mai putine casatorii se inregistreaza in aprilie si decembrie.
Ce drepturi au sotii in raport cu concubinii, din punct de vedere juridic, explica avocatul doctorand Ion Gheorghe.

  • In timpul casatoriei, toate bunurile dobandite de soti se considera bunuri comune. Sotii au drepturi egale si pot sa le administreze, sa le foloseasca in interesul familiei si sa dispuna impreuna de ele.
  • Bunurile proprii ale sotilor sunt determinate limitativ de Codul Familiei. Calitatea de 'bun comun' nu trebuie dovedita, se subintelege.
  • In caz de divort, sotii hotarasc asupra bunurilor comune; daca nu se inteleg, partajul se face in instanta.
  • In cazul decesului unuia dintre soti, sotul supravietuitor vine in concurs succesoral cu mostenitorii defunctului, primind o patrime, iar succesorii - trei patrimi din masa succesorala (formata din jumatatea bunurilor mobile si imobile dobandite de soti in timpul casatoriei, cealalta jumatate apartinand sotului supravietuitor).

IV. L. In uniunea consensuala, partenerii nu au drepturi specifice sotilor.

  • Fiecare este proprietar pe bunurile pe care le dobandeste.
  • Concubinul nu are drept de mostenire asupra averii partenerului (totusi, unul dintre parteneri ii poate lasa prin testament averea celuilalt si acesta poate deveni mostenitor testamentar dacs partenerul nu are copii dintr-o alta casatorie).
  • Nu are nici drept la pensie de urmas sau de intretinere.
  • Un avantaj e considerat faptul ca se evita recunoasterea bunurilor ca fiind comune. Dar, daca partenerii convietuiesc o vreme, au achizitionat mai multe bunuri impreuna si dupa un timp decid sa se desparta, uniunea consensuala prezinta un mare dezavantaj. Daca bunul achitat integral in timpul relatiei este inscris pe numele unuia dintre parteneri, celalalt va trebui sa probeze recunoasterea proprieattii (una dintre cele mai dificile probe).
  • Drepturile copiilor rezultati dintr-o relatie nelegalizata: Daca sunt recunoscuti de parinti, copiii au aceleasi drepturi ca si cei rezultati din casatorie (drept de pensie, de intretinere, de urmas si de mostenire).

IV. M. Sfatul psihologului:

Psiholog Loredana Gavrilita-Banica: 'La prima vedere, tinerii care prefera concubinajul par sa afiseze o atitudine de originalitate in fata traditiilor. In profunzime insa, schimbarile psihosociale din ultimele decenii determina trasaturi psihologice care fac de la sine inteleasa aceasta alegere.


E posibil ca tinerii de azi sa fi fost, in copilarie, martorii certurilor dintre parinti, sa fi trecut prin experienta divortului lor. Firesc, acest lucru ii face sa vrea o altfel de viata de cuplu. Multi tineri vad in casatorie doar un angajament impus. De aceea, ei prefera libertatea relatiei ai sentimentul de independenta pe care aceasta il ofera.

Altfel spus, relatia 'libera' da senzatia ca partenerul nu este “castigat” definitiv, ci trebuie recucerit din nou si din nou. Cautarea inceputului poate fi extinsa dincolo de primii pasi in relatie si nu doar rezumata la “luna de miere”, ceea ce, in mod sigur, este o arma contra rutinei.

Exista insa si o mai mare doza de realism: in fata raspunderilor “pentru toata viata”, a senzatiei de “capcana” si sacrificiu in favoarea celuilalt, pe care casnicia traditionala o poate crea, multi considera mai potrivit sa nu faca promisiuni oficiale, care nu pot fi indeplinite. Dorinta de afirmare si evolutie caracterizeaza astazi, in mod egal, femeile si barbatii si poate de aceea uniunea consensuala pare un cadru mai favorabil pentru realizarea ambilor parteneri'.

IV. N. Casatorie


Avantaje:

vei evita multe traumatisme fara sa-ti reprimi instinctul care te determina sa cauti protectie continua, mai ales atunci cand ai o problema care iti cere implinirea maternala.


Inconveniente:

oboseala, delasare, plafonare acelasi barbat ani in sir, cu aceeasi telecomanda a televizorului in mana.



IV. O. Concubinaj


Avantaje:

schimbarea partenerului (din ce in ce mai bun), multiplicarea intalnirilor amoroase iti vor permite sa-ti descoperi toate fatetele personalitatii tale. Vei avea satisfactia cunoasterii propriei valori, vei putea sa daruiesti mult mai mult decat se asteapta de la tine.


Inconveniente:

oboseala, insatisfactie; te vei intreba intr-o buna zi la ce ti-a folosit aceasta alergatura dupa barbati sau dupa caz femei si cum fizicul plateste tribut anilor, te vei trezi singur(a) cu pisicile tale .

Eugen Stefanescu, Licentiat in Teologie si Asistenta Sociala: doar in cadrul casatoriei doua persoane libere se pot darui reciproc si fara teama sau egoism. Actul conjugal scos de sub aceasta umbrela protectoare, a angajarii oficiale si in fata lui Dumnezeu, risca sa devina un simplu instrument de atingere a placerii si astfel 'iubirea' se rezuma doar la folosirea celuilalt in interes personal. Actul sexual nu este nici o joaca, nici ceva inutil, nici rau in sine si nici un bine indiscutabil. Intelegerea sa, conform scopurilor reale, nu poate aduce decat fericire si intarirea unei relatii de iubire. Un moment de placere obtinut in afara regulilor, dupa care Dumnezeu ne-a creat, poate costa fie sanatatea (SIDA, boli venerice, avort), fie ranirea sentimentelor, fie complicarea vietii la o varsta neadecvata (sarcini in adolescenta), pierderea sensului existentei sau chiar ruperea relatiei cu Dumnezeu.

BIBLIOGRAFIE

  • Dan Lupascu- Dreptul Familiei, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2005
  • Pricopi, C Pricopi- Dreptul familiei, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2004

Ioan Chelaru- Casataorie si divort

  • Corneliu Turianu- Dreptul familiei- practica judiciara comentata si adnotata. Editura Pinguin Book, Bucuresti, 2004
  • Ion T Amuza- Casatorie si divort in vechiul drept romanesc. Editura Sylvi, Bucuresti, 2001
  • Ion.P. Filipescu, Andrei I. Filipescu- Tratat de dreptul familiei, editia a VI, Editura All Beck, Bucuresti 2001
  • E. Florian- Dreptul familiei, Editura Limex, Cluj-Napoca, 2003
  • A. Bacaci, C.Hageanu, V.Dumitrache- Dreptul familiei, Editura All Beck, Bucuresti,1999
  • Adriana Corhan- Dreptul familiei. Teorie si practica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2001
  • A. Pricopi- Dreptul familiei, Ed Lumina Lex, Bucuresti, 2004
  • St. Cocos- Dreptul familiei, Editia a II-a, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2003
  • I. Chelaru- Casatoria si divortul, aspecte juridice civile, religioase si de drept comparat, Editura A 92 Acteon, 2004
  • T. R. Popescu- Dreptul familiei, tratat, Vol 1 si 2 , Bucuresti, 1960
  • A. Ionascu- Curs de drept civil, Vol 2, Sibiu, 1941
  • T. Bodoasca- Dreptul familiei, Editura All Beck, Bucuresti, 2005
  • M. Tomescu- Dreptul familiei, protectia copilului, Editura All Beck, Bucuresti, 2005
  • C. Hamagiu, I. Rosetti , Blanescu, Al Baicoianu- Tratat de drept civil, Vol 1, reeditare, Editura All, Bucuresti 1998
  • Scarlat Serbanescu- Codul familiei, comentat si adnotat, Editura Stiintifica, Bucuresti 1963
  • Ghe Miruta- Dreptul familiei, Editura “Scrisul Gorjan” 2002
  • Codul familiei
  • Codul de procedura civila
  • Monitorul Oficial nr. 557 din 23 iunie 2004
  • Revista Dreptul nr. 12/1987
  • Revista Dreprul nr. 6/2003
  • Revista dreptul nr.10/2004
  • Legea 59/1993
  • Legea 273/2004


A se vedea D.Lupascu, Dreptul Familiei, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2005

A se vedea D.Lupascu- Dreptul Familiei, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2005




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate