Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Dobandirea si pierderea posesiei


Dobandirea si pierderea posesiei




DOBANDIREA SI PIERDEREA POSESIEI

1 Dobandirea posesiei

Codul civil nu contine nici un fel de prevederi referitoare la modalitatile si conditiile in care se dobandeste posesia si nici cu privire la pierderea posesiei.




In lipsa unor prevederi speciale, literatura juridica a dezvoltat unele principii si reguli privind modalitatile si conditiile in care se dobandeste si se pierde posesia.

Posesia se dobandeste prin reunirea celor doua elemente constitutive “ANIMUS” si “CORPUS” .

Dobandirea prin stapanirea materiala rezulta fie dintr-un fapt unilateral al posesorului, atunci cand el exercita din proprie initiativa acte materiale de detinere si folosinta, fie din predarea lucrului de catre fostul posesor. In ceea ce priveste contopirea elementului intentional cu stapanirea materiala, aceasta rezulta din insusi luarea in stapanire a lucrului.

Rezulta deci, ca pentru a dovedi existenta posesiei, este necesar sa fie dovedita existenta celor doua elemente. Elementul material, obiectiv, al posesiei, este usor de dovedit prin orice mijloc de proba. In ceea ce priveste elementul psihologic, intentional, proba este dificil de facut si de aceea, legea instituie o prezumtie a existentei acestui element, dedusa din elementul material al posesiei. Astfel, art. 1854 Cod civil prevede: “posesorul este presupus ca poseda pentru sine, sub nume de proprietar, daca nu este probat ca a inceput a poseda prin altul”.

In literatura de specialitate se face distinctie intre posesia originala si posesia derivata.

Cat priveste posesia originala, se arata ca aceasta nu este urmarea unei dobandiri de la un alt posesor, fiind vorba de un lucru care nu a apartinut nimanui, fiind abia ocupat. Cu privire la aceasta modalitate de dobandire a posesiei, consideram ca ea este susceptibila de interpretari diferite, deoarece ocupatiunea este un mod de dobandire a dreptului de proprietate (si nu numai a posesiei) si in al doilea rand, conform art. 477 si art. 646 Cod civil, bunurile fara stapan intra in proprietatea statului. De aceea consideram ca acest mod de dobandire a posesiei are o aplicatie extrem de redusa.

Posesia derivata rezulta dintr-o serie de imprejurari care permit o transmitere normala a posesiei, si ea are o larga aplicabilitate.

Posesia poate fi dobandita prin intermediul unui prepus care actioneaza in baza instructiunilor primite din partea comitetului; de asemenea, ea poate fi dobandita si prin intermediul unui reprezentant, care actioneaza pentru noi si in numele nostru. Astfel, minorii si interzisii dobandesc posesia prin tutorii lor, care o si exercita in continuare.

Cu privire la dobandirea posesiei prin mandatar, acesta, in limitele mandatului sau, dobandeste posesia prin mandant. Dar, este necesar ca mandatarul, la intrarea sa in posesie, sa fi inteles si sa se fi manifestat ca actionand pentru mandant, in scopul de a dobandi posesia pentru acesta, in mod direct, sau sa nu-si fi aratat intentia de a dobandi posesia pentru el insusi. In cazul in care mandatarul, lucrand in cadrul atributiilor sale, declara ca dobandeste lucrul pentru sine si intra in posesia acestuia cu intentia de a poseda pentru el si nu pentru mandant, nu se recunoaste mandatarului calitatea de posesor deoarece, in cazul contractului de mandat, mandantul devine posesor inca inainte de a lua cunostinta de intrarea in posesie si chiar despre faptul achizitiei lucrului .

Daca mandatarul lucreaza in afara atributiilor sale solutia este aceea ca, mandantul dobandeste posesia in momentul in care actul de luare in posesie a fost cunoscut de el si a aprobat acest lucru.

In ceea ce priveste girantul de afaceri, acesta poseda pe contul persoanei pentru care el gireaza. Si aici, ca si in cazul mandatului, posesia este dobandita de cel girat la data cunoasterii de catre acesta a faptului luarii in stapanire in numele sau de catre girant.

2 Pierderea posesiei

Cauzele de pierdere a posesiei sunt impartite in doua categorii: cauze de pierdere prin vointa posesorului sau impotriva vointei lui si cauze de pierdere privite din punctul de vedere al elementelor constitutive .

Fata de aceasta clasificare, in literatura de specialitate este dominanta conceptia potrivit careia posesia se pierde prin pierderea unuia sau ambelor elemente ale posesiei. Ne raliem acestei opinii, deoarece cauzele de pierdere prin vointa posesorului sau impotriva vointei posesorului reprezinta, de fapt, cauze de pierdere a unuia sau ambelor elemente constitutive ale vointei.



Astfel, in cazul in care posesia se pierde prin transferul voluntar al bunului in posesia altei persoane, sau prin abandonul voluntar al lucrului,

se pierd simultan, ambele elemente ale posesiei, “ANIMUS” si “CORPUS”.

In cazul in care posesia se pierde fara vointa posesorului (de exemplu: in cazul bunurilor furate sau pierdute), posesorul nu pierde decat elementul “CORPUS”, astfel incat el are la dispozitie o actiune posesorie pentru a obtine reintrarea sa in posesie. Acelasi autor se refera si la pierderea posesiei bunurilor prin expropiere . In realitate, prin expropiere se pierde nu numai posesia, ci insusi dreptul de proprietate asupra lucrului.

Aceasta clasificare a cauzelor de pierdere a posesiei prin vointa posesorului sau impotriva posesorului, apreciem ca isi gaseste utilitatea in solutionarea, de catre instantele judecatoresti a actiunilor posesorii si a celor petitorii.

In ceea ce priveste pierderea elementelor constitutive ale posesiei, aceasta poate avea loc in trei situatii distincte:

- pierderea simultana a lui “ANIMUS’ si “CORPUS”. Aceasta este ipoteza normala cea mai frecventa, si ea se produce mai ales in caz de instrainare a lucrului. De asemenea, ea se produce si in cazul abandonului lucrului de catre posesor.

- pierderea elementului “ANIMUS”. Acest caz se intalneste rar in practica, deoarece presupune ca o persoana continua sa detina materialmente un lucru, fara intentia de a-l poseda7.

In literatura de specialitate8 sunt prezentate urmatoarele exceptii:

a)          in cazul in care posesorul devine alienat mintal, pus sub interdictie, el pierde “ANIMUS”, dar ramane totusi posesor, deoarece “ANIMUS” exista la tutorele sau;

b)          cand posesia este trecuta asupra unui minor, acesta o va dobandi si exercita prin tutore.

- pierderea elementului “CORPUS”. Aceasta forma de pierdere a posesiei are loc atunci cand bunul este distrus, atunci cand posesorul pierde bunul sau cand acesta (bunul) intra in stapanirea altei persoane, fara vointa posesorului. Deci, nu trebuie sa se confunde situatia in care se pierde posesia prin pierderea puterii materiale asupra lucrului, cu situatia in care posesia se exercita “CORPORE ALIENO”, deoarece, in acest caz, nu se pierde elementul “CORPUS”, care se exercita prin altul.



Ion P.Filipescu – Opera citata, pag. 52; Dimitrie Gherasim – Opera citata, pag. 37; Liviu Pop – Opera citata, pag. 164; C.Statescu, C.Barsan – Opera citata, pag. 238.

Dimitrie Gherasim – Opera citata, pag. 37 – 38.

Dimitrie Gherasim – Opera citata, pag. 39;

Dimitrie Gherasim – Opera citata, pag. 41 – 43;

Ion P.Filipescu – Opera citata, pag. 52 – 53.

Dimitrie Gherasim – Opera citata, pag. 42;

Ion P.Filipescu – Opera citata, pag. 53; Alex Weill s.a. – Opera citata, pag. 148;

Dimitrie Gherasim – Opera citata, pag. 43;




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate