Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Asemanari si deosebiri intre drepturile reale si drepturile de creanta


Asemanari si deosebiri intre drepturile reale si drepturile de creanta




UNIVERSITATEA „ DUNAREA DE JOS”- GALATI

FACULTATEA DE DREPT

Asemanari si deosebiri intre drepturile reale si drepturile de creanta

Asemanari si deosebiri intre drepturile reale si de creanta




Continutul concret al patrimoniului este alcatuit din drepturile si obligatiile patrimoniale care apartin unei persoane determinate. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au continut economic , fiind evaluabile in bani. Potrivit conceptiei clasice ele se impart in 2 categorii: drepturi reale si drepturi de creanta .

Dreptul real este considerat , in principal ca dreptul subiectiv in temeiul caruia titularul isi poate exercita prerogativele asupra unui lucru fara intermediul altei persoane. Aceasta nu inseamna ca se stabileste un raport juridic intre o persoana si un lucru. Este o remarca ce apartine in Franta lui Planiol care s-a inspirat din doctrina germana a sec. al XIX –lea potrivit caruia subiectul activ al dreptului real este titularul acelui drept, iar subiectul pasiv cuprinde toate celelalte persoane obligate de a nu face nimic de natura sa-l impiedice pe titular in exercitarea drepturilor sale.

Dreptul de creanta (dreptul personal) este drept subiectiv in temeiul caruia subiectul activ- creditorul- poate pretinde subiectului pasiv- debitorului- sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva ce putea face daca nu se obliga, caz in care subiectul activ poate apela la forta de constrangere a statului.

Se considera in doctrina clasica ca dreptul se exprima printr-o relatie intre o persoana si un bun .Ĩn urma criticilor aduse de catre adeptul teoriei personaliste a drepturilor reale s-a adoptat in doctrina majoritara conceptia moderna potrivit careia dreptul real intra in continutul unui raport juridic intre persoane care se stabileste in legatura cu un bun , drepturile reale fiind drepturi absolute opozabile tuturor . Numai titularul lor este cunoscut , in timp ce titularul obligatiei corelative este necunoscut , fiind format din celelalte subiecte de drept civil carora le corespunde obligatia generala si negativa de a nu face numic de natura a le aduce atingere drepturilor reale . Cu toate acestea , titularul dreptului nu poate sa impuna dreptul sau altor persoane decat in forma negativa – obligatia respectarii dreptului fara insa sa poata cere un fapt sau act pozitiv.

Drepturile de creanta sunt drepturi relative , intrucat sunt „opozabile” doar subiectului ori subiectelor pasive determinate care au obligatie concreta sa dea (dare), sa faca ( facere) sau sa nu faca (non facere) ceea ce ar fi putut face daca nu s-ar fi obligat.

Drepturile reale , absolute , implica opozabilitatea „erga omnes” in timp ce drepturile de creanta se caracterizeaza prin relativitatea efectelor lor. Cu toate acestea diferentele dintre acestea trebuie nuantate. Pe de o parte caracterul absolut al dreptului real comporta o limita inerenta data de inscrierea in sistemele de publicitate imobiliara. Pe de alta parte , dreptul de creanta beneficiaza de ceea ce se numeste opozabilitate in sens larg prin care tertii sunt obligati sa respecte raportul juridic dintre creditor si debitor.

Pornind de la caracterul lor diferit , intre cele doua categorii de drepturi pot fi sesizate importante deosebiri care insa suporta nuantari necesare dupa cum urmeaza:

I)           Din punct de vedere al subiectului , dreptul real presupune existenta unui subiect activ determinat si un subiect pasiv , nedeterminat, format din toti ceilalti . Ĩn cazul dreprului de creanta , atat subiectul activ , creditorul, cat si subiectul pasiv, debitorul , sunt persoane determinate.

II)        Din punct de vedere al continutului ti de natura obligatiei corelative , dreptului real ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu face nimic de natura a aduce atingere exercitiului liber si deplin al acestui drept. Titularul dreptului real isi exercita prerogativele dreptului sau in mod direct si nemijlocit si nu prin intermediul absentiunii persoanelor care compun subiectul pasiv general si nedeterminat 

Dreptului de creanta ii corespunde obligatia subiectul pasiv determinat numit debitor, de a da, a face ori a nu face , ceea ce ar fi putut face in lipsa acestei obligatii

III)     Se considera ca drpturile reale dau nastere ; spre deosebire de drepturile de creanta, la 2 efecte speciale :drept de urmarire si drept de preferinta.

Dreptul de urmarire este posibilitatea recunoscuta titularului unui drept de a cauta , identifica si pretinde restituirea bunului sau din stapanirea oricui s-ar gasi in mod nelegitim , pentru a-si restabili , altfel , dreptul ce-i apartine , in plenitudinea atributelor recunoscute de lege. Asa, de exemplu , daca un bun a fost pierdut sau furat persoana are dreptul sa pretinda restituirea lui de la orice persoana , nu numai de la gasitor sau de la autorul furtului.

Dreptul de creanta avand caracter relativ , nu are un astfel de efect, ci confera titularului sau doar posibilitatea de a pretinde dobitorului si numai lui exercitarea obligatiilor. De plida vanzatorul unui bun poate pretinde plata pretului , in exclusivitate de la cumparator , chiar daca intre timp acesta din urma a transmis bunul la o terta persoana.

Dreptul de preferinta consta in posibilitatea titularului de a-si realiza dreptul sau de proprietate cu privire la celasi bun, in raport cu titularul altor drepturi. De exemplu, daca un drept de creanta este insotit si garantat de un drept de gaj, titularul dreptului de gaj, creditorul gajist,are posibilitatea de a obtine realizarea dreptului de creanta cu prioritate, din pretul bunului gajat, fata de ceilalti creditori ai aceluiasi debitor.





Ĩn ipoteza in care ar exista un concurs intre titularii mai multor drepturi reale , urmeaza a avea prioriatate acel care si-a facut mai intai opozabil dreptul fata de toti , prin indeplinirea formelor de publicitate , deoarece aceasta va avea dreptul de preferinta fata de ceilalti : qui prior tempore potiror jure.

Totusi , dupa cum s-a aratat in doctrina, atributele de urmarire si de preferinta sunt proprii doar drepturilor reale accesorii unui de creanta (ipoteca, gaj, privilegii) si nu tuturor

drepturilor reale.

Cererea convenitonala a unor drepturi reale accesorii unui drept de creanta nu este posibila altfel decat prin vointa legiutorului, deoarece ar produce restrangerea cauzelor legitime de preferinta ale creditorului asa cum sunt reglementate in mod general de art 1719 si 1720 Cod Civil.

IV) Din punct de vedere al numarului lor, drepturile reale sunt considerate limitate de majoritatea doctrinei, fiind expres reglementate de lege. Drepturile de sunt nelimitate la numar. Subiectele de drept, prin acte sau fapte juridice, pot da nastere unei multitudini de raporturi juridice obligationale, adica unor drepturi de creanta.

SPETA

Primus ii imprumuta lui secundus 25 de milioane lei cu obigatia pentu cel de al doilea de a-i restitui in termen de un an de la data contractarii imprumutului . Cu banii imprumutatii, secundus si-a cumparat un imobil cu 3 camere , imobil pe care la ipotecat la o societate bancara de unde a obtinut restul de bani necesari pentru achizitionarea imobilului.

Odata cu achizitionarea imobilului , secundus a cumparat si 300 de metri patrati de teren , care reprezentau curtea si gradina aferenta . Vecinul lui secundus i-a adus la cunostinta ca nu are un luc de acces la drumul public si ca ar dori sa negocieze o eventuala trecere prin terenul lui secundus.

Vecinul i-a amintit ca fostul proprietar i-a ingaduit s a treaca pe terenul sau intrucat acesta avea o casa situata pe un teren infundat, de unde nu are acces la drumul public.

Secundus a fost deacord si i-a permis vecinului sa treaca pe terenul sau, obligandu-se in acelasi timp sa faca toate cheltuielile necesare cu construirea servitutii de trecere.

Ulterior, secundus a inchiriat imobilul lui tertius pe timp de patru ani, cu plata chiriei anticipat pe sase luni, incheindu-se intre parti un act autentic.

Tertius nu a avut acei bani cu care sa plateasca chiria cu anticipatie, dar s-a angajat sa o plateasca pe timp de un an si-n acest sens i-a dat in garantie autoturismul sau lui secundus cu titlu de gaj.

La trei luni de la data inchirierii,secundus a vandut apartamentul lui quartius, desi acesta stia ca imobilul era inchiriat si ipotecat. Quartius la randul sau a constituit un drept de uzufruct pentru fratele sau, care urma sa-i plateasca pentru aceasta o suma de 50 mii pe luna.

Probleme de solutional:

cum clasificati drepturile patrimoniale ce intra in componenta unui patrimoniu?

-drepturile patrimoniale care intra in componenta unui patrimoniu se clasifica in drepturi reale si drepturi de creanta.

2. identificati in speta drepturile care se incadreaza in categoria jus in re.

- dreptul de proprietate a lui secundus asupra imobilului achizitionat,

- dreptul de ipoteca al bancii asupra imobilului lui secundus,

- dreptul de servitute al vecinului asupra terenului lui secundus,

- dreptul de servitute al vecinului asupra imobilului dobandit de quartius,

- dreptul de gaj al lui secundus asupra bunului lui tertius,

- dreptul de proprietate a lui tertius asupra automobilului dat gaj,

- dreptul de proprietate dobandit de quartius asupra imobilului cumparat de la secundus,

- dreptul de ipoteca al bancii asupra imobiluluiachizitionat de quartius,

- dreptul de uzufruct al fretelui lui quartius.



3. identificati in speta drepturile care se incadreaza in categoria jus ad rem.

- dreptul de creanta al lui impotriva lui secundus,

- dreptul de creanta al lui tertius impotriva lui secundus pentru folosirea imobilului inchiriat,

- dreptul de creanta al lui secundus fata de tertius pentru plata chiriei,

- dreptul de creanta al lui quartius fata de fratele sau,

- dreptul de creanta al bancii fata de secundus pentru banii imprumutati.

4.enumerati asemanarile si deosebirile intre cele doua categorii de drepturi.

Asemana:

- ambele fac parte din patrimoniul unei persoane, cu alte cuvinte nu pot fi concupute in afara unui patrimoniu;

- ambele sunt drepturi patrimoniale;

- ambele sunt reglementate de condul civil.

Deosebiri:

-cu privire la determinarea titularilor dreptului;

- cu privire la continutul obligatiei corelative dreptului (de creanta sau reala);

- cu privire la numarul lor;

- cu privire la durata lor in timp.

BIBLIOGRAFIE

Paul Mircea Cosmovici- Drept civi- Drepturi reale. Obligatii. Codul civil-curs universitar, Editura All Beck, Bucuresti, 1998

Liviu Pop, Liviu- Marius Harosa- Drept civi- Drepturi reale principale, Editura Universul juridic, Bucuresti,2006

Corneliu Barsan- Drepturile reale, Editura Institulul european, Bucuresti, 1997

Gabriela Raducan, Gelu Titus Maravela- Drept civil. Culegere de spete, Editura All Beck, Bucuresti, 2000







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate