Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
NUMARUL DE PUNCTE COINCIDENTE NECESAR INIDENTIFICAREA PRIN DACTILOSCOPIE


NUMARUL DE PUNCTE COINCIDENTE NECESAR INIDENTIFICAREA PRIN DACTILOSCOPIE




NUMARUL DE PUNCTE COINCIDENTE NECESAR INIDENTIFICAREA PRIN DACTILOSCOPIE

1. Consideratii asupra ,,regulii celor 12 puncte", utilizata pentru identificarea unei persoane cu ajutorul desenelor papilare.

In conformitate cu practicile actuale, pentru a decide daca urma si impresiunea au fost create Ia acelasi deget, nu este suficient ca punctele evidentiate sa coincida, ci trebuie sa se prezinte un numar minim de caracteristici coincidente. Daca nu se gaseste numarul de puncte coincidente cerut, identitatea nu este considerata ca fiind dovedita.

Practica si teoria identificarii criminalistice cunoaste trei metode aplicate pentru identificarea dactiloscopica:




1) cantitativa;

2) calitativa;

3) mixta.

Ø Cantitativa in care se impune sa se gaseasca un numar minim obligatoriu de puncte coincidente;

Ø Calitativa la care se apreciaza numai valoarea punctelor de coincidenta, valoare data de frecventa lor, fara a se tine seama de numarul puncteIor;

Ø Mixta metoda care tine seama in aceeasi masura de calitatea si cantitatea detaliilor descoperite de amprenta1. Cu privire Ia eficienta diferitelor procedee aplicate in examinarea comparativa a impresiunilor digitale exista inca pareri divergente2.

In Romania, practica judiciara a asezat Ia baza identificarii dactiloscopice metoda cantitativa, solicitand in toate cazurile, stabilirea pozitiei identice a cel putin 12 puncte (detalii) caracteristice. Nu exista o regula generala referitoare Ia numarul minim de puncte necesare pentru o identificare. El variaza de Ia o tara Ia alta. La stabilirea numarului minim aI punctelor de coincidenta, un rol important I-au avut calculele facute in 1911 de catre Balthazard, Finalizate prin enuntarea ,,regulii celor 12 puncte", calcule care nu au mai fost ulterior niciverificate, nici dezvoltate. Teoria in acest domeniu nu a evoluat de Ia concluziile sale matematice.

Balthazard a adoptat principiul potrivit caruia fiecare amprenta ofera in medie 100 de detalii caracteristice si ca fiecare din ele ocupa o aceeasi suprafata patrata din cuprinsul impresiunii. Luand in consideratie, in mod ipotetic, ca intr-o amprenta nu pot exista decat 4 feluri de detalii caracteristice ( inceput de creasta, sfarsit de creasta, bifurcatie si contopire de creste), carora Ie-a atribuit sanse egale de a aparea in oricare din cele 100 de suprafete, a stabilit ca intr-un patrat poate sa fie prezent oricare dintre cele 4 detalii si deci, sunt posibile 4 situatii ale desenului papilar in acea suprafata elementara. Existand rationamentul in cazul celorlalte patrate a stabilit ca numarul posibil de aranjamente ( amprente digitale diferite) ce pot fi obtinute prin repetarea celor 4 detalii in cele 100 de patrate elementare care definesc suprafata totala a impresiunii este egala cu 4¹ºº avand valoarea I x l0 (un numar reprezentat prin 60 de cifre). Presupunand ca doua amprente reprezinta ,,n" puncte coincidente, se constata dispunand cele 4 detalii in (I00-n) patrate ramase, ca numarul de aranjamente posibile care contin ,,n"

Unii criminaIisti din strainatate (Edmond Locard. Florentine Santamaria. Andrew J. Brooks-jr) au admis utilitatea aprecierii calitative a detaliilor caracteristice ale crestelor papilare. O asemenea opinie manifestata in prezent si de criminalistii din Romania.

Krzystof Kondal. Analiza liniilor papilare, studiul cercetarilor dactiloscopice, in ,,Problemy Kryminalistyki". nr.46/1964.

puncte coincidente este egal cu 4. In consecinta, sansa de a intalni o impresiune care prezinta cele ,,n" puncte coincidente este egala cu 1/4, deoarece:

numarul de aranjamente favorabile = 4¹ºº = 4¹ºº x 4 = 1

numarul de aranjamente posibile 4¹ºº 4¹ºº 4

unde ,,n" constituie numarul de puncte coincidente, care reprezinta un desen papilar format din 4 feluri de detalii caracteristice.

Potrivit calculelor efectuate de Balthazard, a rezultat ca doua amprente cu 17 puncte coincidente pot fi gasite o singura data Ia un lot de 17.179.869.184. de impresiuni digitale, iar doua amprente cu 12 puncte coincidente Ia un numar de 16.777.216. impresiuni digitale (tabelul I).

TABELUL I

Sansele ca doua impresiuni digitale sa aiba "n" puncte coincidente reprezentate prin 4 detalii cu fregventa aparitie egala :n 2,3.17.

(folosind rationamentul lui Balthazard)

Puncte

coincidente

se

Gasesc

la



Tabelul nr.I - Ghe. Pasescu. I. R. Constantin. op. cit. p. 236.

In raport cu populatia de pe globul pamantesc, care era Ia acea data de circa un miliard si jumatate, Balthazard considera ca trebuia sa existe 17 puncte de asemanare pentru a reusi sa afirme cu certitudine ca doua amprente sunt de Ia acelasi deget.

Totodata, el a aratat ca s-ar putea sa nu fie necesar sa gasim 17 corespondente ca identitatea sa fie certa. Spre exemplu, daca cele doua amprente pe care Ie comparam apartin unor europeni sau americani, numarul punctelor poate fi de 12 sau chiar 11.

In acest fel s-a nascut "regula celor 12 puncte". Datorita inradacinarii puternice a acestui prim rationament matematic, practica si teoria judiciara actuala manifesta uneori rezerve fata de afirmatia ca o amprenta care are un numar de puncte de coincidenta inferior Iimitei adoptate ar avea valoare ca proba in justitie.

Consideram nefundamentata o astfel de regula, ce s-a nascut doar din analiza celei mai simple situatii, intrucat nu au fost studiate mai aprofundat toate detaliile caracteristice ale crestelor papilare.

Dintr-un simplu argument matematic, calculuI lui Balthazard s-a transformat intr-o regula imuabila, de necontestat, fapt pe care autorul nici nu I-a dorit si nici nu l-a urmarit.

Intr-adevar, patrunzand in esenta rationamentului si a modului de lucru ale lui Balthazard, se desprinde concluzia ca in calculele efectuate de el n-a luat in consideratie decat 4 feluri de detalii caracteristice, neglijand alte forme ale crestelor papilare, si n-a tinut seama de faptul ca diferitele detalii nu au aceeasi frecventa. Au fost neglijate celelalte forme ale crestelor papilare, ca, de exemplu, podetul (anastomoza), inelul, punctul papilar etc., nu pentru ca n-ar fi fost cunoscute de Balthazard sau pentru ca el n-ar fi avut posibilitatea sa Ie introduca in formula de calcul, ci pentru ca in acea vreme dactiloscopia abia se aplica, iar juristii trebuiau convinsi de eficienta metodei. Aceasta nu se putea realiza decat analizandu-se situatia cea mai simpla, constituita din detaliile cele mai frecvente (inceput de creasta, sfarsit de creasta, bifurcatie si contopire).

Astfel, Balthazard a demonstrat numai pentru aceasta situatie ca este necesar un numar de 12 puncte coincidente cand intr-o urma se descopera doar cele patru feluri de detalii caracteristice.

Ce se petrece insa in cazurile in care punctele coincidente sunt constituite dintr-un ansamblu mai mare de 4 tipuri de detalii, de exemplu din 5 sau din 6 categorii de detalii, si daca, in plus, acestea sunt foarte rare ? In asemenea situatii sunt necesare tot 12 puncte coincidente ?

Intrebarile de mai sus pun in discutie cateva scaderi ale rationamentului lui Balthazard, care n-a fost elaborat pentru multitudinea de situatii ce pot aparea, scaderi ce argumenteaza caracterul formal aI "regulii celor 12 puncte", fetisizata de practica.

Principalele puncte slabe ale rationamentului sau constau in aceea ca limiteaza varietatea de detalii Ia cele 4 mai frecvente si ca ignora frecventa detaliilor, considerandu-le cu sanse egale de aparitie.

Consideram ca in efectuarea identificarii dactiloscopice este necesar sa se aiba in vedere ca numarul punctelor de coincidenta, de Ia caz Ia caz si in functie de ansamblul de detalii, poate sa fie variabil.

Daca punctele coincidente sunt formate dintr-un ansamblu de trei feluri de detalii sau numai din doua, se impune un numar superior "regulii celor 12 puncte". Cu totul altfel se prezinta situatia daca in locul unui ansamblu de puncte coincidente constituit din 4 tipuri de detalii caracteristice se include unul format din 6 (adica se includ pe langa cele aratate doua din oricare din urmatoarele detalii caracteristice: fragmentul, punctul papilar, inelul, carligul, anastomoza, butoniera, depasirea etc.).

Ca sa demonstram faptul ca el n-a avut in vedere decat situatia cea mai simpla vom include chiar in calculul folosit de Balthazard un ansamblu de 6 feluri de detalii caracteristice, considerandu-le, ca si el, ca avand sanse egale de aparitie, rezultatul fiind cel din tabelul II.

Tabelul II

Sansele a doua impresiuni digitale sa aiba "n" puncte coincidente reprezentate prin 6 detalii cu fregventa de aparitie egala: n 2,3.10

(folosind rationamentul lui Balthazard)

Puncte

Coincidente

se

Gasesc

la

6



6

6

Potrivit acestei concluzii, se constata ca o expertiza, desi a descoperit 10 puncte coincidente (formate din 6 tipuri de caracteristici si anume: bifurcatie, inceput, sfarsit, contopire, punct papilar si creasta aderenta), trebuie admisa certitudine drept mijloc de proba in justitie. Aplicand formula lui Balthazard in acest caz, dar extinzand-o Ia un ansamblu de 6 feluri de detalii, vor rezulta 1/6, unde "n"=10, deci 1/6 adica un desen identic se va gasi Ia 60.466.176 de impresiuni.

Tabelul nr. II - Ghe. Pasescu. I. R. Constantin op.. cit.. p. 238.

Rezulta ca vaIoarea celor 10 puncte coincidente formate dintr-un ansamblu de 6 detalii este cu mult mai mare decat a celor 12 puncte prin considerarea unui

ansamblu de 4 detalii caracteristice (peste 16 milioane de impresiuni, asa cum rezulta din tabelul I). De subliniat ca, de fapt, valoarea este chiar mai mare de 60.466.176 impresiuni, fiindca nu s-a introdus si nici nu se poate introduce, in formula adoptata de Balthazard si frecventa de aparitie a detaliilor.

In cazurile cand se gasesc 7 feluri de detalii ale crestelor papilare, in formula sunt suficiente 9 puncte de coincidenta (tabelul III).

Tabelul lIII

Puncte

Coincidente

se

Gasesc

la

7

7

7

7

7

7

7

7








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate