Categorii de rate ale vitezei de rotatie a activelor si pasivelor

Categorii de rate ale vitezei de rotatie a activelor si pasivelor

Analiza ratelor de structura din activul bilantului

Principalele rate de caracterizare a structurii activului sunt:

Rata activelor imobilizate

Tabelul 1.1. 

Nivelul normal al acestei rate difera de la o entitate la alta, in functie de ramura sau sectorul de activitate din care face parte. Aceasta rata inregistreaza valori cuprinse intre 39,76% si 47,52%, in cazul societatii analizate, care are ca activitate fabricarea preparatelor farmaceutice.

Cresterea ratei activelor imobilizate reflecta o crestere a ponderii imobilizarilor, datorita modificarii intr-un ritm mai mare a valorii imobilizarilor in raport cu valoarea activelor totale (in anii 2010 si 2011 I_Ai > I_AT).

Compararea indicelui activelor imobilizate cu ritmul de crestere cifrei de afaceri reflecta o crestere a eficientei utilizarii activelor imobilizate in anul 2009 si o diminuare a acesteia in perioada 2010-2011.

Rata imobilizarilor necorporale

Tabelul 1.2.

Rata activelor imobilizate necorporale, pe intreaga perioada, inregistreaza valori nesemnificative (sub 1%), ceea ce arata ca societatea nu are o activitate deosebita de crestere sau de cercetare.

În general, intreprinderile romanesti au o pondere redusa a activelor necorporale, in vreme ce in tarile dezvoltate bilanturile firmelor evidentiaza ponderi importante ale activelor imobilizate necorporale.

Rata imobilizarilor corporale

Tabelul 1.3.

Nivelul ridicat al ratei in anul 2011 se datoreaza sporirii imobilizarilor corporale intr-un ritm superior ritmului de crestere a activelor totale (I_Ic>I_AT). Aceasta rata inregistreaza valori destul de ridicate deoarece societatea beneficiaza de o infrastructura importanta in vederea realizarii obiectului sau de activitate.

Rata imobilizarilor financiare

Tabelul 1.4.

În mod firesc, indicatorul inregistreaza valori ridicate in cazul holdingurilor al caror obiect de activitate il reprezinta gestionarea unui portofoliu de participatii. Valori foarte reduse obtinute in cazul societatii analizate (sub 1%), releva faptul ca firma nu dezvolta o politica activa de investitii financiare.

Rata activelor circulante

Tabelul 1.5.

În evolutia ratei activelor circulante se remarca o diminuare a valorii acesteia pana in anul 2011, ceea ce semnifica o scadere a ponderii activelor circulante, datorita devansarii ritmului de crestere a activelor circulante de catre ritmul activelor totale (I_Ac< I_AT). Pentru desfasurarea unei activitati eficiente se impune cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante, in conditiile realizarii cifrei de afaceri cel putin la nivelul perioadei de baza.

Ca si in cazul activelor imobilizate, pentru procesul de decizie operational se recomanda calcularea ratelor analitice ale activelor circulante: rata stocurilor, rata creantelor si rata disponibilitatilor.

Rata stocurilor

Tabelul 1.6.

Rata stocurilor are valori diferite la nivelul firmelor, in functie de sectorul de activitate al intreprinderii.

Nivelul ratei se afla in scadere ajungand in anul 2011 la o valoare de 6,30%. Totusi se observa ca indicele de crestere a stocurilor are o valoare in anul 2011 de 118,66%, care este mai mare decat indicele de crestere a cifrei de afaceri (117,24) ceea ce semnifica un aspect nefavorabil. Se poate aprecia pentru ultimul an de analiza, ca stocurile cresc mai rapid decat activele circulante, ceea ce, corelat cu reducerea vitezei de rotatie a stocurilor are drept consecinta reducerea gradului general de lichiditate a activelor circulante.

Rata creantelor

Tabelul 1.7.

Daca valorile normale ale acestei rate sunt cuprinse intre 20% si 30% in cazul intreprinderilor industriale, si intre 10% si 15% in cazul unitatilor de constructii si de desfacere cu ridicata, in cazul societatii cercetate aceasta rata inregistreaza valori in scadere pana la un nivel de 35,55% in anul 2011.

Scaderea ratei, in anul 2011, reflecta o scadere a ponderii creantelor in activele totale ale firmei, ca urmare a devansarii indicelui creantelor de catre indicele activelor totale (I_Cr< I_AT).

Aprecierea pozitiva a activitatii unei entitati este data de reducerea valorii creantelor in conditiile reducerii duratei medii de incasare a acestora. Se recomanda completarea analizei cu informatii referitoare la volumul de activitate si la structura creantelor dupa natura lor, certitudinea realizarii acestora si termenul de realizare.

Rata disponibilitatilor

Tabelul 1.8.

Se apreciaza ca un nivel al disponibilitatilor in proportie de 3-5% din activele circulante sau de 1,5-2% din activele totale asigura necesitatile financiare ale intreprinderii.

În cazul societatii analizate nivelul ratei disponibilitatilor se afla peste medie si in crestere. O valoare ridicata a disponibilitatilor poate reflecta o situatie favorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate insemna si faptul ca intreprinderea detine unele resurse ineficient utilizate.

Analiza structurii surselor de finantare

Ratele de structura ale surselor de finantare ale unei entitati analizeaza importanta si evolutia in timp a diferitelor surse de finantare utilizate de catre firma.

Principalele rate de structura ale surselor de finantare sunt:

Rata stabilitatii financiare

Tabelul 1.1.

Analiza in dinamica a ratei inregistreaza o tendinta de crestere, aceasta semnifica o crestere ponderii capitalurilor permanente in totalul surselor de finantare.

Situatia poate fi considerata favorabila in anul 2009, intrucat majorarea capitalului permanent in raport cu pasivul total se datoreaza cresterii capitalurilor proprii intr-un ritm superior datoriilor pe termen lung. În ultimii ani de analiza, indicele de crestere al datoriilor pe termen lung devanseaza ritmul de crestere al capitalurilor proprii.

Rata autonomiei globale

Tabelul 1.2. 

Arata proportia din patrimoniul societatii finantata pe baza surselor proprii, exprimand gradul de independenta financiara a intreprinderii.

În dinamica se observa o crestere a ratei, ceea ce semnifica o majorare a autonomiei financiare globale a societatii ca urmare a modificarii capitalurilor proprii intr-un ritm superior totalului resurselor.

Rata datoriilor pe termen scurt

Tabelul 1.3.

Specialistii considera ca valoarea normala a acestei rate oscileaza in jurul valorii de 33%.

În cazul societatii analizate nivelul ratei se situeaza sub valoarea mentionata mai sus si se afla in scadere, ceea ce semnifica o diminuare a ponderii datoriilor pe termen scurt in totalul finantarii.

Rata indatorarii globale

Tabelul 1.4.

O valoare situata in jurul a 66% este considerata normala. Rata indatorarii globale a societatii este situata sub aceasta valoare si este intr-o continua scadere. Pe intervalul analizat micsorarea gradului de indatorare s-a datorat faptului ca indicele de crestere a pasivului total este mai mare decat indicele de crestere a datoriilor totale.

Analiza ratelor de lichiditate si solvabilitate

Analiza lichiditatii si solvabilitatii se efectueaza cu ajutorul unor rate financiare care reflecta abilitatea unei entitati de a-si onora obligatiile financiare exigibile pe termen scurt. Ele compara datoriile pe termen scurt cu activele curente sau cu fluxul de disponibilitati care va permite onorarea acelor datorii. Principalele rate de lichiditate si solvabilitate utilizate in analiza financiara a unei entitati sunt:

Lichiditatea generala

Tabelul 1.1.

Potrivit uzantelor internationale, lichiditatea generala trebuie sa fie situata in jurul cifrei 2.

Pe intreaga perioada analizata nivelul indicatorului este situat in jurul valorii 2, ceea ce semnifica faptul ca societatea isi poate acoperi integral datoriile pe termen scurt pe seama activelor circulante. În ultimul an de analiza se observa o usoara scadere a lichiditatii, datorata cresterii mai rapide a nivelului datoriilor pe termen scurt fata de nivelul activelor circulante.

În conditii de inflatie, valoarea activelor curente va creste doar datorita stocurilor, insa aceasta va depinde de metoda aleasa pentru evaluarea stocurilor (FIFO, LIFO, CMP). Daca se utilizeaza varianta FIFO, stocurile finale vor reflecta o valoare mai apropiata de cea de la data bilantului, insa profitul va fi supraevaluat. Daca se foloseste metoda LIFO, stocurile finale vor fi subevaluate, iar profitul va fi mai aproape de cel real. Crescand valoarea activelor curente, se va mari si nivelul ratei lichiditatii generale.

Lichiditatea curenta

Tabelul 1.2.

Valoarea acestei rate se considera normala, potrivit uzantelor internationale, daca este de 0,8-1 (sau 80-100%).

Nivelul indicatorului se incadreaza intre 1,58 - 1,89 si reflecta o buna capacitate de plata, deci un risc redus. Lichiditatea curenta prezinta un nivel asiguratoriu, cerficand faptul ca societatea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt pe seama creantelor si disponibilitatilor banesti. În anul 2011, rata lichiditatii curente scade deoarece ritmul de crestere a datoriilor pe termen scurt devanseaza ritmul de crestere a creantelor si disponibilitatilor.

Într-un mediu inflationist, valoare acestei rate nu ar trebui se suporte modificari, intrucat elementele componente sunt valori monetare, care nu vor fi afectate de inflatie decat intr-o mica masura.

Lichiditatea imediata

Tabelul 1.3.

Se considera ca nivelul acestei rate este normal intre 0,2 si 0,3.

În anul 2009 nivelul lichiditatii imediate nu este asiguratoriu, ceea ce insemna ca societatea nu este capabila sa-si acopere satisfacator datoriile pe termen scurt pe seama disponibilitatilor banesti. Din acest punct de vedere situatia se poate aprecia ca nefavorabila. În perioada 2010-2011 valoarea indicatorului creste se incadrandu-se in limitele normale.

În conditii de inflatie, valoarea acestei rate nu are modificari majore, intrucat elementele componente nu vor fi afectate de inflatie decat intr-o mica masura.

Rata solvabilitatii generale

Tabelul 1.4.

Valoarea critica a acestei rate este de 1,5.

Pe toata perioada analizata nivelul solvabilitatii generale este peste limita normala. Tendinta indicatorului este de crestere pentru intreaga perioada analizata datorita cresterii mai rapide, ca ritm, a activului total fata de datoriile totale. Firma este capabila sa-si acopere datoriile pe seama activelor.

În conditii de inflatie, in lipsa retratarii, valoarea activelor fiind subevaluata, rata va avea o valoare mai mica, si nu va reflecta intr-un mod real, fidel pozitia si performantele financiare ale entitatii. De regula, valoarea datoriilor totale este ajustata, intrucat acestea evidentiaza si dobanzile care vor fi platite pentru imprumuturi, deci sunt valori ajustate la inflatie.

Rata solvabilitatii patrimoniale

Tabelul 1.5.

Valoarea minima a ratei solvabilitatii patrimoniale trebuie sa se incadreze in limitele 0,3-0,5. Societatea inregistreaza pe toata perioada analizata o rata cu valoare de 0,8, ceea ce evidentiaza o situatie buna in ceea ce priveste solvabilitatea patrimoniala.

În conditii de inflatie, in lipsa retratarii elementelor de capitaluri proprii, nivelul acestui indicator va fi mai mic, intrucat capitalurile proprii vor fi subevaluate. O ajustare a acestora va duce la cresterea ratei solvabilitatii patrimoniale, iar entitatea va avea o situatie patrimoniala mai buna si nu vor exista piedici in acordarea eventualelor credite.

Analiza echilibrului financiar in acceptiunea patrimoniala

În acceptiunea patrimoniala, activul si pasivul sunt formate din doua mari mase:
-o masa relativ permanenta (cu o durata >1 an), formata din activul imobilizat (A_i) si capitalul permanent (CP);

-o masa mobila (cu o durata < 1 an), alcatuita din activul circulant (A_c) si datorii pe termen scurt (DTS).

Potrivit teoriei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca asigura echilibrul maselor de  aceeasi durata, daca respecta urmatoarele reguli financiare:

Activ imobilizat (A_i) = Capital permanent (CP)

Activ circulant (A_c) = Datorii pe termen scurt (DTS)

Respectarea stricta a acestor ecuatii de echilibru presupune o activitate fara intreruperi si de o regularitate perfecta in privinta incasarilor si platilor. Cu alte cuvinte, intreprinderea trebuie sa dispuna la fiecare scadenta a unei obligatii, de disponibilitati suficiente pentru a le achita. Realizarea practica a acestor cerinte este dificila deoarece activele (ca intrari potentiale de fonduri) si pasivele (ca iesiri potentiale de fonduri) sunt asimetrice din punct de vedere al riscului. În timp ce exigibilitatea obligatiilor pe termen scurt este certa, transformarea activului in disponibilitati este aleatoare, putand fi perturbata de o serie de factori economici, financiari si de conjunctura lor. Aceasta asimetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve, a unei marje in masura sa faca fata "neregularitatilor de scadenta", cunoscuta in teoria economica sub numele de fond de rulment patrimonial.

Nivelul fondului de rulment

Tabelul 1.1.

Potrivit datelor de mai sus, analiza fondului de rulment permite stabilirea urmatoarelor corelatii:

• FRN>0, Cpm>Imo, evidentiaza aportul fondului de rulment la realizarea echilibrului financiar pe termen lung, dar si contributia sa la potentarea echilibrului financiar pe termen scurt, respectiv excedentul este utilizat pentru acoperirea financiara a unei parti din activele circulante;
• FRN>0, Ac>Dts, reflecta existenta unui excedent de lichiditati potentiale pe termen scurt fata de exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. Situatia se apreciaza favorabil intrucat activele circulante transformabile in lichiditati pe termen scurt permit nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt, ci si degajarea unor lichiditati excedentare. Aceasta ipoteza reflecta o perspectiva pozitiva societatii sub aspectul solvabilitatii sale.
• Pe parcursul intregii perioade analizate FRN a crescut de la un an la altul, ceea ce inseamna ca resursele permanente finanteaza integral alocarile permanente, ramanand si un surplus pentru finantarea unei parti a activelor circulante.

Structura fondului de rulment

Tabelul 1.2.

Din analiza datelor de mai sus rezulta o situatie favorabila pentru societatea analizata, determinata de ponderea mare a fondului de rulment propriu in total fond de rulment. În aceasta situatie, societatea dispune de o anumita autonomie financiara care ii permite sa-si finanteze nivelul minim al activelor circulante necesare functionarii.

Nivelul necesarului de fond de rulment

Tabelul 1.3.

În functie de marimea elementelor in baza carora se determina, nevoia de fond de rulment in cazul nostru este mai mare decat 0 sau Ac-Dpb>Dts-Crt si semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situatia poate fi considerata normala daca este corelata cu cresterea volumului de activitate, in caz contrar, evidentiaza un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare.

În cazul societatii analizate, necesarul de fond de rulment a crescut de la 94.711.996 lei in anul 2009, la 111.522.664 lei in anul 2011, aceasta majorare fiind corelata cu cresterea activitatii societatii, care este reflectata si in evolutia cifrei de afaceri (de la 163.497.747 lei in anul 2009 la 229.415.602 lei in anul 2011).

Nivelul trezoreriei nete

Tabelul 1.4.

Valoarea negativa a trezoreriei nete este consecinta unor inegalitati intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment sau a decalajului dintre dinamica activelor circulante (datoriilor curente) si a necesarului de fond de rulment, dupa cum urmeaza:

• trezorerie pozitiva (TN < 0), cand FRN < NFR;
• respectiv disponibilitati < credite de trezorerie.

Trezoreria inregistreaza valori negative pe parcursul perioadei analizate, ca urmare a valorilor mult mai mari inregistrate de nevoia de fond de rulment comparativ cu fondul de rulment. Aceasta situatie semnifica un dezechilibru financiar concretizat intr-un deficit monetar care a trebuit acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie determina o limitare a autonomiei financiare pe termen scurt.

Analiza ratelor de gestiune ale activului si pasivului

Valorile inregistrate de aceste rate sunt prezentate in tabelul 1.1.

Evolutia ratelor de gestiune ale activului si pasivului

Tabelul 1.1.

Ratele de gestiune ale activului si pasivului au inregistrat urmatoarea evolutie:

• În ultimul an de analiza, activele se rotesc prin cifra de afaceri de 0,66 ori, recuperandu-se sub forma baneasca initiala in 541,83 zile, durata medie in zile a unei rotatii crescand fata de anul precedent cu 62,32 zile, ceea ce semnifica diminuarea eficientei utilizarii activelor, respectiv cresterea duratei medii de recuperare a lor in forma baneasca initiala. Pe ansamblul perioadei, tendinta este de scadere a numarului de rotatii, respectiv de crestere a duratei medii a unei rotatii.
• În perioada analizata, s-a manifestat o tendinta de scadere a numarului de rotatii a activelor imobilizate si activelor circulante prin cifra de afaceri, respectiv o crestere a duratei medii a unei rotatii a activelor imobilizate si a activelor circulante, ceea ce semnifica reducerea eficientei utilizarii activelor imobilizate si circulante, respectiv marirea duratei medii de transformare a lor in forma baneasca initiala.
• În anul 2011, capitalurile proprii se rotesc prin cifra de afaceri de 0,89 ori, recuperandu-se sub forma baneasca initiala intr-un termen mediu de 403,6 zile, durata medie a unei rotatii crescand fata de anul precedent cu 55,1 zile, ceea ce inseamna reducerea eficientei utilizarii capitalurilor proprii.
• În perioada analizata, tendinta care s-a manifestat a fost de reducere a numarului de rotatii, respectiv de crestere a duratei medii de achitare a datoriilor. În perioada 2010-2011 durata medie a unei rotatii a datoriilor totale a crescut cu 7,22 zile, ceea ce inseamna marirea duratei medii de creditare comerciala si financiara a intreprinderii.

Analiza vitezei de rotatie a stocurilor

Gestiunea stocurilor se urmareste cu ajutorul ratei de gestiune, exprimata prin doi indicatori:

numarul rotatiilor: ;

durata in zile a unei rotatii: .

Viteza de rotatie a stocurilor

Tabelul 1.2.

În ultimul an de analiza se observa ca stocurile se roteau de 11,45 ori, parcurgand ciclul economic si recuperandu-se sub forma initiala baneasca prin cifra de afaceri intr-un termen mediu de 31,45 de zile. Fata de anul precedent numarul de rotatii a crescut cu 1,8, iar durata medie in zile a scazut cu 5,86 zile, ceea ce inseamna cresterea eficientei utilizarii stocurilor. Cauza acestei modificari este sporirea intr-un ritm mai mare a cifrei de afaceri fata de ritmul de crestere a stocurilor.

Pentru analiza factoriala a vitezei de rotatie a stocurilor vom utiliza durata in zile a unei rotatii, pe baza modelului:

Modificarea duratei in zile a unei rotatii:

1. Influenta modificarii stocului mediu:

2. Influenta modificarii cifrei de afaceri:

Influentele stabilite prin metodologia prezentata mai sus sunt prezentate in tabelul 1.3.:

Tabelul 1.3.

Pentru perioadele 2009-2010 si 2010-2011 se observa tot o crestere a vitezei de rotatie a stocurilor, care a condus la reducerea duratei in zile a unei rotatii cu 13,34 zile pentru perioada 2009-2010 si cu 5,86 zile pentru perioada 2010-2011, situatie favorabila, datorata urmatorilor factori:

• diminuarea soldului mediu al stocurilor totale, a influentat pozitiv durata rotatiei stocurilor determinand scaderea acesteia cu 6 zile pentru perioada 2009-2010 si cu 0,43 zile pentru perioada 2010-2011;
• sporirea cifrei de afaceri a avut un efect pozitiv asupra indicatorului, conducand la reducerea duratei rotatiei stocurilor totale cu 7,34 zile pentru perioada 2009-2010 si cu 5,42 zile pentru perioada 2010-2011.

Analiza vitezei de rotatie a creditului-client

Viteza de rotatie a creditului-client se calculeaza cu relatiile:

, unde:

Cl - clienti medii;

CA - cifra de afaceri.

Viteza de rotatie a creditului-client

Tabelul 1.4.

Pentru analiza factoriala a vitezei de rotatie a creditului-client vom utiliza durata in zile a unei rotatii, pe baza modelului:

Modificarea duratei in zile a unei rotatii:

1. Influenta modificarii creditului-client:

2. Influenta modificarii cifrei de afaceri:

Influentele stabilite prin metodologia prezentata mai sus sunt prezentate in tabelul 1.5.:

Tabelul 1.5.

Pentru perioada analizata, durata in zile a unei rotatii a clientilor a scazut cu 10,08 zile pentru perioada 2009-2010 si cu 6,67 zile pentru perioada 2010-2011, fapt datorat:

• cresterii soldului mediu al creantelor fata de clienti care a determinat sporirea duratei in zile a rotatiei cu 26,18 zile pentru perioada 2009-2010 si cu 23,83 zile pentru perioada 2010-2011;
• sporirii cifrei de afaceri, efect pozitiv asupra indicatorului, ducand la reducerea duratei rotatiei creditului-client cu 36,25 zile pentru perioada 2009-2010 si cu 30,59 zile pentru perioada 2010-2011.

Analiza vitezei de rotatie a creditului-furnizor

Viteza de rotatie a creditului-furnizor se calculeaza cu relatiile:

sau

Viteza de rotatie a creditului-furnizor

Tabelul 1.6.

Pentru analiza factoriala a vitezei de rotatie a creditului-furnizor vom utiliza durata in zile a unei rotatii, pe baza modelului:

Modificarea duratei in zile a unei rotatii:

1. Influenta modificarii creditului-furnizor:

2. Influenta modificarii cifrei de afaceri:

Influentele stabilite prin metodologia prezentata mai sus sunt urmatoarele:

Tabelul 1.7.

Pentru perioada 2009-2010 se observa o crestere a vitezei de rotatie a furnizorilor, ducand la diminuarea duratei unei rotatii cu 12,72 zile. Acest lucru reprezinta un aspect negativ, in medie diminuand durata de plata a datoriilor fata de furnizori. Aceasta modificare a duratei unei rotatii se datoreaza influentei urmatorilor factori:

• diminuarea soldului mediu al furnizorilor fata de anul precedent, care a influentat durata de rotatie in sensul diminuarii acesteia cu 6,31 zile;
• cresterii cifrei de afaceri fata de anul precedent, care a avut un efect negativ, ducand la reducerea duratei rotatiei furnizorilor cu 6,41 zile.

Pentru perioada 20010-2011 viteza de rotatie a furnizorilor a scazut cu 0,28 zile. Aceasta modificare se datoreaza influentei urmatorilor factori:

• cresterii soldului mediu al furnizorilor fata de anul precedent, care a influentat pozitiv durata de rotatie, aceasta crescand cu 5,30 zile;
• cresterii cifrei de afaceri fata de anul precedent, care a avut un efect negativ, ducand la reducerea duratei rotatiei furnizorilor cu 5,57 zile.

Compararea vitezei de rotatie a creditului-client cu

viteza de rotatie a creditului-furnizor

Tabelul 1.8.

O importanta deosebita pentru management o prezinta corelatia care exista intre durata de incasare a clientilor si durata de plata a furnizorilor. Pe toata perioada analizata durata rotatiei clientilor este mai mare decat durata rotatiei furnizorilor, situatie nefavorabila pentru intreprindere, ceea ce inseamna un deficit de resurse financiare. Acest decalaj intre incasari si plati este nefavorabil pentru activitatea firmei, ducand la diminuarea trezoreriei.

În vederea inlaturarii acestor neajunsuri se impun urmatoarele masuri:

• reducerea pe cat posibil a duratei ciclului de fabricatie printr-o mai buna organizare a activitatii de aprovizionare si productie care determina inlaturarea intarzierilor in procesul de fabricatie;
• incheierea unor contracte cu furnizori dispusi sa accepte termene de plata mai largi;
• reducerea termenelor de plata acordate clientilor externi si intreprinderea unor masuri ferme de recuperare a creantelor la termenele de plata prevazute.

Analiza pozitiei financiare prin metoda scorurilor. Riscul de faliment

În teoria economica au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda scorurilor, dintre care vom prezenta pentru analiza riscului de faliment, modelul Altman si modelul Conan-Holder.

Prin aplicarea modelului Altman, s-au obtinut urmatoarele rezultate, sintetizate in tabelul 1.1.

Calculul riscului de faliment prin modelul Altman

Tabelul 1.1.

Din analiza scorurilor obtinute rezulta ca in perioada 2009-2011 functia-scor Z a inregistrat valori superioare pragului de 2,6, evidentiind o situatie financiara buna si un risc de faliment inexistent.

Analiza riscului de faliment prin utilizarea modelului Conan-Holder a condus la urmatoarele rezultate (tabelul 1.2.):

Determinarea riscului de faliment prin modelul Conan-Holder

Tabelul 1.2.

În perioada analizata functia-scor determinata conform modelului Conan-Holder a inregistrat valori cuprinse intre 0,398 in anul 2009 si 0,305 in anul 2011, superioare pragului de 0,16, atestand o situatie financiara foarte buna si un risc de faliment nesemnificativ, sub 10%.

Analiza structurala a Contului de profit si pierdere.

Soldurile intermediare de gestiune

În tabelul 1.1. este prezentata modalitatea de determinare a indicatorilor Soldurilor intermediare de gestiune la societatea analizata pentru perioada 2009-2011.

Soldurile intermediare de gestiune

Tabelul 1.1.

Marja comerciala

Evolutia marjei comerciale in perioada 2009-2011

Tabelul 1.2.

Marja comerciala in cazul societatii analizate a inregistrat o tendinta de crestere pe parcursul perioadei analizate (cu exceptia anului 2010), ca urmare a cresterii veniturilor din vanzarea marfurilor intr-un ritm superior cresterii cheltuielilor privind marfurile. Acest fapt a determinat cresterea eficientei activitatii comerciale masurate prin rata marjei comerciale in anii perioadei analizate, care a inregistrat o crestere de la 26,68% in anul 2010 la 32,69% in anul 2011.

Analiza productiei exercitiului

Evolutia productiei exercitiului in perioada 2009-2011 se prezinta in tabelul 1.3.

Evolutia productiei exercitiului in perioada 2009-2011

Tabelul 1.3.

În perioada analizata s-a inregistrat o permanenta crestere a productiei exercitiului (18,14% in anul 2009 la 21,86% in anul 2011). La formarea productiei exercitiului participa in mod covarsitor productia vanduta, societatea avand un nivel al veniturilor aferente costului productiei in curs de executie si al productiei imobilizate in valoare mai redusa.

Structura productiei exercitiului pe elemente componente ofera informatii referitoare la modul de valorificare a productiei.

Structura productiei exercitiului

Tabelul 1.4.

Tendinta generala care se manifesta este de sporire a ponderii productiei vandute si reducerii ponderii veniturilor aferente costului productiei in curs de executie, ceea ce inseamna o reducere a riscului de nevandabilitate. În anul 2011, ponderea productiei vandute in productia exercitiului este de 98,27%, 1,55% constituie venituri aferente costului productiei in curs de executie si 0,18% productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata.

Pentru a reflecta o dezvoltare a activitatii, influentata de efectul inflationist, dinamica productiei exercitiului trebuie sa fie crescatoare.

Analiza valorii adaugate

Determinarea valorii adaugate prin metoda substractiva, respectiv metoda aditiva, precum si evolutia acesteia in perioada analizata se prezinta astfel:

Evolutia valorii adaugate (metoda substractiva)

Tabelul 1.5.

Analiza evolutiei in timp a valorii adaugate evidentiaza o tendinta de majorare a indicatorului, reflectand o crestere a bogatiei pe seama utilizarii resurselor intreprinderii. Acest fapt se datoreaza sporii intr-o mai mare masura a marjei comerciale si a productiei exercitiului fata de consumurile intermediare. Totodata, se observa ca indicele de crestere a valorii adaugate este inferior indicelui de crestere a productiei exercitiului (exceptie face anul 2009), ceea ce semnifica reducerea gradului de valorificare a resurselor si reprezinta un semnal de alarma pentru intreprindere.

Determinarea valorii adaugate prin metoda aditiva permite analiza repartitiei valorii adaugate intre diferiti parteneri sociali ai intreprinderii.

Evolutia valorii adaugate (metoda aditiva)

Tabelul 1.6.

Din analiza ratelor de remunerare a valorii adaugate, rezulta ca in perioada analizata salariile au detinut ponderea cea mai mare in totalul valorii adaugate (intre 41,76% si 50,57%) fiind urmate de autofinantarea intreprinderii, care detine o pondere cuprinsa intre 24,69% si 38,98%. Remunerarea statului prin impozite si taxe detine o pondere redusa si in scadere, ceea ce inseamna o diminuare a presiunii fiscale, cu consecinte pozitive, materializate intr-o crestere a surselor de finantare. Remunerarea actionarilor a inregistrat o crestere in perioada analizata, ca urmare a politicii de distribuire de dividende, in timp ce remunerarea creditorilor detine o pondere relativ scazuta in valoarea adaugata si a inregistrat o scadere, consecinta unei gestiuni financiare eficiente.

Pentru analiza factoriala a valorii adaugate vom folosi urmatorul model:

Modificarea valorii adaugate:

;

1. Influenta modificarii numarului de personal:

;

2. Influenta modificarii productivitatii muncii:

;

3. Influenta modificarii valorii adaugate la 1 leu productia exercitiului:

.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.7.

Sinteza analizei factoriale a valorii adaugate

Tabelul 1.8.

În perioada 2009-2010, valoarea adaugata a crescut cu 11.652.471 lei. Aceasta modificare se datoreaza:

• reducerii numarului de angajati cu 74, fapt care a determinat reducerea valorii adaugate cu 3.998.530 lei;
• imbunatatirii productivitatii muncii, cu efecte pozitive asupra indicatorului analizat, concretizate intr-o crestere a sa cu 19.563.632. lei;
• valoarea adaugata la 1 leu productia exercitiului s-a diminuat avand efecte negative asupra indicatorului analizat, concretizate in diminuarea acestuia cu 3.912.631 lei.

În anul 2011 fata de anul 2010, valoarea adaugata a sporit cu 6.620.371 lei, aceasta modificare datorandu-se:

• cresterii cu 71 de persoane fata de anul precedent a numarului de angajati, fapt ce a determinat majorarea valorii adaugate cu 4.658.988 lei;
• imbunatatirii productivitatii muncii fata de anul 2010, ceea ce a condus la cresterea indicatorului analizat cu 17.603.199 lei;
• reducerii valorii adaugate la 1 leu productia exercitiului, cu efecte negative asupra valorii adaugate, care a scazut cu 15.641.816 lei.

Excedentul brut din exploatare

Evolutia acestui indicator se prezinta astfel (tabelul 1.9.):

Determinarea EBE prin metoda substractiva si aditiva

Tabelul 1.9.

În perioada 2009-2010, indicatorul inregistreaza un trend crescator, fapt ce reflecta o crestere a capacitatii de finantare a exploatarii. În anul 2011, indicatorul scade fata de anul 2010 cu 4.941.776 lei, fapt determinat de cresterea valorii adaugate intr-un ritm inferior celui inregistrat de cheltuielile cu personalul (I_Va = 106,50%, I_Chp=126,43%).

Pentru analiza factoriala a excedentului brut al exploatarii vom folosi urmatorul model:

Modificarea excedentului brut al exploatarii:

;

1. Influenta exercitata de modificarea productiei exercitiului:

;

2. Influenta exercitata de modificarea ratei valorii adaugate:

;

3. Influenta exercitata de modificarea ponderii EBE in valoarea adaugata:

.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.10.

Sinteza analizei factoriale a EBE

Tabelul 1.11.

Pentru cele doua perioade EBE inregistreaza urmatoarea evolutie, sub influenta modificarii factorilor componenti: in perioada 2009-2010 indicatorul creste cu 5.205.777 lei, iar in perioada 2010-2011 EBE scade cu 4.941.776 lei.

• cresterea productiei exercitiului influenteaza pozitiv indicatorul, in ambele perioade de analiza, determinand majorarea acestuia cu 8.927. 838 lei (2009-2010), respectiv cu 12.446.102 lei (2010-2011);
• reducerea ratei valorii adaugate are un efect negativ asupra indicatorului determinand scaderea acestuia cu 2.244.209 lei in perioada 2009-2010 si cu 8.744.857 lei in perioada 2010-2011;
• reducerea ponderii EBE in valoarea adaugata a determinat de asemenea o diminuare a indicatorului analizat cu 1.477.853 lei in perioada 2009-2010 si cu 8.643.021 lei in perioada 2010-2011.

Rezultatul exploatarii

Evolutia rezultatului exploatarii in perioada 2009-2011 este prezentata in tabelul 1.12.:

Evolutia rezultatului exploatarii

Tabelul 1.12.

Din analiza nivelului rezultatului exploatarii rezulta ca in perioada 2009-2011, acesta a inregistrat un nivel pozitiv, activitatea de exploatare desfasurandu-se in parametri de eficienta economica.

Analiza evolutiei nivelului rezultatului exploatarii reflecta o tendinta de crestere datorita cresterii veniturilor din exploatare intr-un ritm superior cheltuielilor corespunzatoare.

Pentru analiza factoriala a rezultatului exploatarii vom folosi urmatorul model:

Modificarea rezultatului exploatarii:

;

1. Influenta modificarii activului total:

;

2. Influenta modificarii ratei activelor circulante:

;

3. Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante:

;

4. Influenta modificarii profitabilitatii vanzarilor:

.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.13.

Sinteza analizei factoriale a rezultatului exploatarii

Tabelul 1.14.

În cele doua perioade de analiza, rezultatul exploatarii inregistreaza aceeasi tendinta de crestere sub influenta modificarii urmatorilor factori:

• cresterea activului total  a avut efecte pozitive asupra rezultatului exploatarii, acesta sporind cu 6.071.323 lei in perioada 2009-2010 si cu 9.445.348 lei in perioada 2010-2011;
• reducerea ratei activelor circulante a avut efecte negative asupra indicatorului, determinand diminuarea acestuia cu 306.897 lei (2009-2010), respectiv cu 4.275.534 lei (2010-2011);
• scaderea vitezei de rotatie a activelor circulante a determinat de asemenea reducerea rezultatului exploatarii, pentru perioada 2009-2010 cu 579.236 lei, iar pentru perioada 2010-2011 cu 155.860 lei;
• profitabilitatea vanzarilor a scazut in anul 2010 fata de anul 2009 cu 1%, influentand negativ indicatorul, in sensul reducerii acestuia cu 2.448.691 lei, in timp ce in perioada 2010-2011 profitabilitatea vanzarilor a crescut cu 3%, fapt ce a condus la majorarea rezultatului exploatarii cu 7.982.244 lei.

Rezultatul curent

Indicatorul prezinta urmatoarea evolutie (tabelul 1.15.):

Evolutia rezultatului curent

Tabelul 1.15.

Analizand rezultatul curent, pierderile firmei din activitatea financiara sunt acoperite de rezultatul exploatarii, care inregistreaza valori crescatoare, pozitive. Activitatea financiara s-a soldat cu pierderi in anii 2009 si 2011, cheltuielile financiare depasind veniturile financiare.

Rezultatul exploatarii nefiind absorbit de cheltuielile financiare, in viitor, firma poate sa asigure un echilibru al politicii financiare.

Rezultatul net al exercitiului

Evolutia rezultatului net al exercitiului in perioada analizata este prezentata in tabelul 1.16.:

Evolutia rezultatului net al exercitiului

Tabelul 1.16.

În perioada analizata rezultatul net al exercitiului in preturi curente a inregistrat o tendinta de crestere continua de la 19.678.661 lei in anul 2009, la 32.456.007 lei in anul 2011.

Analiza cifrei de afaceri

Analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri permite evaluarea activitatii desfasurate de firma pe parcursul mai multor exercitii si stabilirea tendintei activitatii intreprinderii.

Chiar daca nu apare distinct ca sold intermediar de gestiune, cifra de afaceri trebuie analizata impreuna cu productia exercitiului si valoarea adaugata, ca principali indicatori de volum, alaturi de indicatorii de rentabilitate.

În tabelul 1.17. este prezentata structura cifrei de afaceri pe principalele tipuri de activitati, respectiv productie si comercializare si ponderea acestora in total cifra de afaceri.

Structura cifrei de afaceri pe principalele activitati ale societatii

Tabelul 1.17.

Cifra de afaceri inregistreaza o tendinta de crestere in perioada analizata, fapt datorat cresterii veniturilor din vanzarea marfurilor, cat si a productiei vandute. În toti anii de analiza ponderea cea mai mare in cifra de afaceri o detine productia vanduta, ceea ce reflecta o situatie pozitiva si scoate in evidenta importanta ridicata a activitatii de baza a societatii fata de activitatea strict comerciala.

Cifra de afaceri trebuie sa detina o pondere de minim 85% din total venituri de exploatare si 75% din total venituri ale intreprinderii pentru ca sa reflecte o situatie normala de realizare a activitatii.[2]

În cazul societatii analizate, ponderea cifrei de afaceri in veniturile din exploatare, precum si in total venituri, inregistreaza valori peste limitele mentionate mai sus, dar cu tendinta de scadere in ultimul an de analiza.

Modelarea factoriala a profitului

Analiza factoriala a rezultatului net al exercitiului

Un prim model de analiza a rezultatului net al exercitiului este cel oferit de Contul de Profit si Pierdere. Conform acestuia, rezultatul net al exercitiului, se determina cu relatia:

Pn = Vt - (Ch + Ip), unde:

Pn - profitul net;

Vt - venituri totale;

Ch - cheltuieli totale;

Ip - impozit pe profit.

Datele necesare exemplificarii sunt sistematizate in tabelul 1.18.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.18.

Modificarea rezultatului net:

Δ = Pn₁ - Pn₀ = [Vt₁ - (Ch₁ + Ip₁)] - [Vt₀ - (Ch₀ + Ip₀)];

Din relatia de calcul rezulta ca trei sunt factorii ce au generat aceasta situatie:

- modificarea veniturilor totale (ΔVt)

- modificarea cheltuielilor totale (ΔCh)

- modificarea impozitului pe profit (ΔIp)

1. Influenta modificarii veniturilor totale:

Δ Vt = [Vt₁ - (Ch₀ + Ip₀)] - [Vt₀ - (Ch₀ + Ip₀)];

2. Influenta modificarii cheltuielilor totale:

Δ Ch = [Vt₁ - (Ch₁ + Ip₀)] - [Vt₁ - (Ch₀ + Ip₀)];

3. Influenta modificarii impozitului pe profit:

Δ Ip = [Vt₁ - (Ch₁ + Ip₁)] - [Vt₁ - (Ch₁ + Ip₀)].

Influentele stabilite prin metodologia de mai sus sunt urmatoarele:

Sinteza analizei factoriale a rezultatului net al exercitiului

Tabelul 1.19.

Societatea studiata inregistreaza profit net pe parcursul perioadelor analizate. În anul 2011 are loc cea mai mare crestere a rezultatului net si anume acesta se majoreaza cu 8.616.861 lei fata de anul 2010, sub influenta modificarii urmatorilor factori:

• veniturile totale cresc avand o influenta favorabila asupra indicatorului, determinand majorarea acestuia cu 39.778.438 lei;
• cheltuielile totale de asemenea cresc influentand rezultatul net in sensul diminuarii acestuia cu 32.965.648 lei;
• scaderea impozitului pe profit are ca influenta cresterea profitului net cu 1.804.071 lei.

Un alt model de analiza factoriala a rezultatului net al exercitiului este cel prin descompunerea in rate explicative:

Rn/Ca - rata de rentabilitate comerciala

Evolutia rezultatului net al exercitiului se prezinta astfel:

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.20.

Modificarea rezultatului net  se explica astfel:

;

Influenta modificarii cifrei de afaceri:

Influenta modificarii ratei de profitabilitate comerciala:

Influentele stabilite prin metodologia de mai sus sunt urmatoarele:

Sinteza analizei factoriale a rezultatului net al exercitiului

Tabelul 1.21.

În perioadele studiate, rezultatul net al exercitiului inregistreaza valori pozitive si in crestere. În anul 2011 indicatorul se majoreaza fata de anul 2010 cu 8.616.861 lei (inregistrand si cea mai mare crestere in comparatie cu perioadele anterioare), datorita:

• cresterii cifrei de afaceri cu 33.737.657 lei, in marimi absolute, fapt ce a determinat sporirea rezultatului net cu 4.110.207 lei;
• cresterii profitabilitatii comerciale cu 1,97%, conducand la majorarea indicatorului analizat cu 4.506.654 lei.

Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri

În cazul intreprinderilor care desfasoara activitate de productie (industriala), pentru analiza de tip factorial a profitului aferent cifrei de afaceri se recomanda urmatorul model:[3]

Pentru exemplificare, folosim datele din tabelul 1.22.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.22.

Influentele factoriale, impreuna cu relatiile lor de determinare se prezinta astfel:

1. Influenta modificarii volumului fizic al productiei vandute:

2. Influenta modificarii structurii productiei vandute:

3. Influenta modificarii costurilor complete unitare:

4. Influenta modificarii preturilor de vanzare:

Influentele stabilite prin metodologia de mai sus se prezinta in tabelul 1.23.

Sinteza analizei factoriale a profitului aferent cifrei de afaceri

Tabelul 1.23.

Pentru societatea analizata in perioada 2009-2010, profitul aferent cifrei de afaceri a crescut. Studiind influentele factorilor, se constata urmatoarele:

• cresterea volumului productiei vandute a avut ca efect cresterea profitului aferent cifrei de afaceri cu 20.781.682 lei. Influenta volumului productiei vandute releva faptul ca pentru productia intreprinderii exista cerere, respectiv piata nu este saturata.
• structura productiei vandute a influentat profitul in sensul scaderii cu 28.294.380 lei. Situatia se explica prin diminuarea ponderii produselor vandute la care rata rentabilitatii comerciale este mai mare decat rata medie comerciala pe total intreprindere si a crescut ponderea produselor ce inregistreaza rate de rentabilitate mai mici decat rata medie comerciala la nivel de intreprindere.
• costurile complete unitare au exercitat a influenta negativa asupra profitului aferent cifrei de afaceri, determinand scaderea acestuia cu 20.801.753 lei, situatie determinata de depasirea costurilor produselor ce detin ponderea principala in totalul vanzarilor. Cresterea costurilor, chiar daca determina scaderea profitului, se apreciaza ca justificata deoarece consumul suplimentar de resurse se reflecta in imbunatatirea calitatii produselor si cresterea preturilor de vanzare, efectul obtinut (sporul de venituri) fiind mai mare decat efortul facut (cresterea cheltuielilor).
• preturile de vanzare au fost mai mari fata de nivelul prevazut la sortimentele care detin ponderea majoritara in cifra de afaceri si au determinat cresterea masei profitului cu 38.506.905 lei. Aceasta situatie este determinata de efortul intreprinderii pentru imbunatatirea calitatii produselor.

În perioada urmatoare 2010-2011 profitul aferent cifrei de afaceri scade sub influentele nefavorabile ale structurii productiei vandute si costurilor complete unitare.

Analiza diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate

Analiza ratelor de rentabilitate comerciala

În tabelul 1.24. este prezentata metodologia de calcul a ratelor de rentabilitate comerciala:

Calculul ratelor de rentabilitate comerciala

Tabelul 1.24.

Rata marjei brute a exploatarii inregistreaza o tendinta de scadere in ultimii doi ani ai perioadei analizate, ceea ce inseamna ca scade EBE ce revine la 100 unitati monetare de cifra de afaceri, reflectand o inrautatire a situatiei costurilor exploatarii.

Rata marjei brute inregistreaza o crestere pe parcursul perioadei studiate, atingand valoarea cea mai mare in anul 2011, si anume 16,08%.

Rata marjei nete de exploatare, care reflecta profitul din exploatare ce revine la 100 unitati monetare cifra de afaceri a avut o evolutie oscilanta, atingand un nivel minim in anul 2010 de 14,86% si un nivel maxim in anul 2011 de 18,34%.

Rata marjei nete comerciale a cunoscut o tendinta de crestere in perioada 2009-2011.

Influenta factorilor implicati asupra acestei rate a rentabilitatii comerciale poate fi aprofundata pe baza modelului:

Majoritatea autorilor considera ca ordinea in care actioneaza factorii asupra ratei rentabilitatii comerciale este urmatoarea:

structura productiei vandute;

preturile medii de vanzare;

costurile de productie unitare.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.25.

Metodologia de analiza si cuantificarea influentei factorilor se prezinta astfel:

1. Influenta modificarii structurii productiei vandute:

2. Influenta modificarii preturilor medii de vanzare:

3. Influenta modificarii costurilor de productie unitare:

Influentele stabilite prin metodologia de mai sus sunt urmatoarele:

Sinteza analizei factoriale a ratei rentabilitatii comerciale

Tabelul 1.26.

Rata rentabilitatii comerciale a inregistrat in perioada 2009-2011 un trend descrescator, determinat de influenta nefavorabila a structurii productiei vandute si pe cresterea costurilor de productie.

Modificarile din structura vanzarilor au determinat o reducere a ratei cu 3,49% in perioada 2009-2010, respectiv cu 12,73% in perioada 2010-2011, datorita diminuarii ponderii produselor mai profitabile decat media pe intreprindere (fapt justificat in conditiile modificarii cererii si ofertei pe piata).

O influenta importanta o are evolutia preturilor de vanzare, care a dus la cresterea ratei rentabilitatii comerciale cu 14,08%, respectiv cu 19,92%. Cresterea preturilor de vanzare poate fi determinata de imbunatatirea calitatii productiei vandute, de inflatie sau de influenta unor factori conjuncturali (scaderea puterii concurentilor, cresterea puterii de cumparare etc.)

Cresterea costurilor de productie unitare a determinat o reducere a ratei rentabilitatii comerciale cu 10,63%, in perioada 2009-2010 si cu 17,48% in perioada 2010-2011. Aceasta majorare apare ca efect al cresterii costurilor de achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile si a costurilor de distributie.

Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate

În tabelul 1.27. este prezentata metodologia de calcul a ratei rentabilitatii resurselor consumate:

Calculul ratei rentabilitatii resurselor consumate

Tabelul 1.27..

Rata rentabilitatii resurselor consumate inregistreaza o evolutie oscilanta, atingand nivelul maxim in anul 2011 (18,38%, respectiv 21,71%).

Pentru analiza factoriala a acestei rate de rentabilitate, folosim datele din tabelul 1.28.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.28.

Modificarea ratei rentabilitatii resurselor consumate fata de perioada precedenta se explica astfel:

1. Influenta modificarii structurii productiei vandute:

2. Influenta modificarii costurilor complete unitare:

3. Influenta modificarii preturilor de vanzare:

Influentele stabilite prin metodologia de mai sus sunt urmatoarele:

Sinteza analizei factoriale a ratei rentabilitatii resurselor consumate

Tabelul 1.29.

În perioada analizata se constata, de asemenea o scadere a ratei resurselor consumate cu 0,10% in perioada 2009-2010 si cu 19,28% in perioada 2010-2011. Acest lucru s-a intamplat ca urmare a depasirii costurilor prevazute pe produse si modificarii structurii vanzarilor, in timp ce cresterea preturilor a influentat in sensul sporirii ratei rentabilitatii resurselor consumate.

Structura vanzarilor a influentat rata rentabilitatii resurselor consumate in sensul scaderii acesteia cu 7,18%, respectiv cu 23,13%, situatie ce se explica prin diminuarea ponderii produselor vandute care au rate de rentabilitate mai mari decat rata medie a resurselor consumate pe total intreprindere.

Costurile unitare complete au exercitat o influenta negativa asupra ratei determinand scaderea acesteia cu 21,82% in perioada 2009-2010 si cu 27,59% in perioada 2010-2011, situatie determinata de depasirea costurilor produselor ce detin ponderea principala in totalul vanzarilor. Influenta costurilor se apreciaza ca justificata cu conditia ca efortul suplimentar facut sa fi fost recuperat pe seama preturilor de vanzare, ca urmare a obtinerii unor produse superioare din punct de vedere calitativ.

Preturile de vanzare au fost mai mari fata de nivelul prevazut la sortimentele care detin ponderea majoritara in cifra de afaceri si au determinat cresterea ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 28,90%, respectiv cu 31,44%. Aceasta situatie este determinata de imbunatatirea calitatii produselor, caz in care aprecierea este pozitiva si ca urmare a actiunii factorilor conjuncturali (oferta mai mica decat cererea, inflatia etc.)

Analiza ratei rentabilitatii economice

Analizand evolutia ratei rentabilitatii economice, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Evolutia ratei rentabilitatii economice

Tabelul 1.30.

Pentru analiza factoriala vom folosi urmatorul model:

Metodologia de analiza factoriala conform acestui model presupune a calcula influentele modificarii:

1. Randamentului activelor imobilizate (ra):

2. Rotatiei activelor circulante (vr):

3. Ratei rentabilitatii comerciale (rc):

Rezultatele stabilite prin metodologia de mai sus sunt urmatoarele:

Sinteza analizei factoriale a ratei rentabilitatii economice

Tabelul 1.31.

Conform acestui model factorii care explica marimea si evolutia ratei rentabilitatii economice sunt:

modificarea randamentului activelor imobilizate. În cele doua perioade de analiza reducerea randamentului activelor imobilizate a avut efecte negative asupra indicatorului analizat si anume a determinat scaderea acestuia cu 0,19% in perioada 2009-2010, respectiv cu 1,3% in perioada 2010-2011.

modificarea vitezei de rotatie activului total. Reducerea vitezei de rotatie a activelor totale este determinata de: modificarea structurii capitalului investit in active imobilizate (randamentul activelor imobilizate scade determinand diminuarea ratei rentabilitatii economice cu 0,19% in perioada 2009-2010 si cu 1,30% in anii 2010-2011) si active circulante (modificarea activelor circulante determina la randul sau scaderea ratei rentabilitatii economice cu 0,12% in perioada 2009-2010 si cu 0,02% in anii 2010 si 2011).

modificarea ratei rentabilitatii comerciale  a determinat crestere ratei rentabilitatii economice pe intreaga perioada studiata. Acest fapt s-a datorat modificarii structurii productiei in favoarea produselor ce au o rentabilitate mai mare.

Analiza ratei rentabilitatii financiare

Model de analiza:

, unde:

Vt - venituri totale;

At - activul total;

Vt/At - viteza de rotatie a activului total exprimat prin numar de rotatii;

Kp - capitalul propriu;

At/Kp - factorul de multiplicare al capitalului propriu (bratul parghiei financiare);

Pn - profitul net;

Pn/Vt - profit net la 1 leu venituri.

În continuare vom analiza rata rentabilitatii financiare folosind datele din urmatoarele tabelul 1.32.:

Calculul ratei rentabilitatii financiare

Tabelul 1.32.

Modificarea ratei rentabilitatii financiare fata de perioada precedenta se explica astfel:

Metodologia de analiza factoriala conform acestui model implica determinarea influentelor:

1. Vitezei de rotatie a activelor totale:

2. Factorului de multiplicare a capitalului propriu:

3. Profitului net la 1 leu venituri totale:

Rezultatele stabilite prin metodologia de mai sus sunt urmatoarele:

Sinteza analizei factoriale a ratei rentabilitatii financiare

Tabelul 1.33.

Analizand comparativ cele doua perioade, la societatea luata in studiu, se observa ca rata rentabilitatii financiare se situeaza in jurul valorii de 12%.

Cei trei factori au influentat in proportii diferite nivelul ratei rentabilitatii financiare:

Viteza de rotatie a activelor totale a dus la reducerea ratei rentabilitatii financiare cu 0,004, respectiv cu 0,012, ceea ce ne arata o ineficienta in utilizarea activelor.

Factorul de multiplicare a determinat scaderea ratei rentabilitatii financiare cu 0,003 in perioada 2010-2011, in timp ce in perioada 2009-2010 acesta a determinat cresterea ratei cu 0,001.

De asemenea profitul la 1 leu venituri totale a condus la majorarea ratei rentabilitatii financiare pe intreaga perioada analizata, aspect ce evidentiaza eficienta exploatarii activitatii.

Efectul de levier financiar

Utilizand baza informationala oferita de bilantul contabil si contul de profit si pierdere, precum si valorile determinate anterior ale rentabilitatii economice si financiare, se obtin urmatoarele rezultate:

Calculul efectului de levier financiar

Tabelul 1.34.

În cazul analizei la societatea luata in studiu se constata ca pe parcursul celor trei exercitii financiare, Re>d (rentabilitatea economica fiind superioara costului mediu al datoriei), atunci Rf este superioara Re, ceea ce se apreciaza ca fiind o situatie favorabila pentru intreprindere. Daca aceasta urmareste maximizarea ratei rentabilitatii financiare - lucru absolut logic avand in vedere necesitatea maximizarii valorii actionarilor sai - atunci ea se poate indatora atata timp cat costul indatorarii (rata medie a dobanzii) este inferior rentabilitatii economice. Mai mult decat atat, rata rentabilitatii financiare va fi, in aceasta situatie, cu atat mai mare cu cat raportul Dt/Cp va fi mai ridicat.

Analiza externa performantelor intreprinderii de catre

institutia de credit

Analiza situatiei financiare pe baza modelului BRD este prezentata in tabelul 1.35.

Determinarea indicatorilor de bonitate conform modelului BRD

Tabelul 1.35.

În perioada analizata punctajul determinat conform modelului BRD a inregistrat valori cuprinse in intervalul 95-100 puncte.

Societatea se incadreaza astfel in categoria A de bonitate. Acest lucru atrage dupa sine concluzia ca firma inregistreaza performante financiare foarte bune, care permit achitarea la scadenta a dobanzii si a ratei. Totodata se prefigureaza mentinerea si in perspectiva a performantelor financiare la un nivel ridicat.

ANEXE

În urma calculelor intermediare, bilantul financiar al societatii analizate se prezinta astfel:

Bilantul financiar pentru perioada 2009-2011

BILANTUL CONTABIL

lei

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

lei