Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
Categorii de rate ale vitezei de rotatie a activelor si pasivelor


Categorii de rate ale vitezei de rotatie a activelor si pasivelor


Categorii de rate ale vitezei de rotatie a activelor si pasivelor

a)     Viteza de rotatie a activului

  • reflecta eficienta utilizarii tuturor bunurilor intreprinderii;
  • se calculeaza cu relatiile:



  • cresterea vitezei de rotatie a activului semnifica: cresterea eficientei utilizarii activelor, cresterea gradului de lichiditate a acestuia;
  • reducerea vitezei de rotatie are ca efect principal cresterea gradului de imobilizare a activelor.

b)     Viteza de rotatie a activelor imobilizate

  • reflecta eficienta utilizarii imobilizarilor;
  • se calculeaza cu relatiile:

  • deoarece, in cadrul activelor imobilizate, ponderea principala revine imobilizarilor corporale, se poate calcula viteza de rotatie a imobilizarilor corporale:

  • problema pe care o ridica acest indicator este ce valoare a imobilizarilor trebuie folosita, bruta sau neta. Se cunoaste ca masa imobilizarilor nete este afectata de modul de calcul a amortizarii in timp ce imobilizarile brute reprezinta elemente cu caracter istoric, si afecteaza valoarea reala a numitorului. Datorita acestor aspecte indicatorul poate fi abordat sub doua unghiuri de vedere:
  • din punct de vedere financiar, trebuie luate in calcul imobilizarile nete, deoarece analistul financiar va cerceta si incerca sa evalueze rentabilitatea fondurilor la acel moment si ca aceste fonduri sunt repetat recuperate prin calculul amortizarii;
  • din punct de vedere economic, este de preferat ca la numitor sa figureze suma imobilizarilor brute.

c)     Viteza de rotatie a activelor circulante

  • exprima numarul de rotatii sau durata medie a unei rotatii efectuate de activele circulante prin cifra de afaceri.
  • se calculeaza cu relatiile:

  • accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante conduce la eliberari de resurse materiale necesare procesului de productie si, prin aceasta, la reducerea cheltuielilor financiare si la cresterea profitului realizat.
  • activele circulante sunt formate din:

Stocuri (St)

Creante (Cr)

Disponibilitati (Db)

deci, Ac = St + Cr + Db, iar pentru a identifica directiile de actiune pentru accelerarea rotatiei acestora se impune urmarirea separata a acestora.

d)     Viteza de rotatie a capitalurilor proprii

  • indica de cate ori intreprinderea a refolosit resursele proprii de care a dispus intr-o perioada de timp;
  • se calculeaza cu relatiile:

e)     Viteza de rotatie a capitalului permanent

  • ofera informatii despre rapiditatea cu care intreprinderea si-a fructificat resursele permanente pe care le-a avut la dispozitie;
  • se calculeaza cu relatiile:

  • se apreciaza ca valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a capitalului permanent este de doua rotatii pe an, respectiv un interval mediu de revenire a capitalurilor sub forma de disponibilitati de 180 zile.

f) Viteza de rotatie a datoriilor totale

  • arata numarul de refaceri a surselor imprumutate si atrase pe seama cifrei de afaceri intr-o perioada de gestiune;
  • se calculeaza cu relatiile:

.

g) Viteza de rotatie a creditului-client

  • se calculeaza cu relatiile:

h) Viteza de rotatie a creditului-furnizor

  • se calculeaza cu relatiile:

Analiza ratelor de structura din activul bilantului

Principalele rate de caracterizare a structurii activului sunt:

Rata activelor imobilizate

Tabelul 1.1. 

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Active imobilizate

Ai

lei

Activ total

AT

lei

Rata activelor imobilizate

Rai

Indicele de crestere a Ai

IAi

Indicele de crestere a AT

IAT

Cifra de afaceri

CA

lei

Indicele de crestere a CA

ICA

Nivelul normal al acestei rate difera de la o entitate la alta, in functie de ramura sau sectorul de activitate din care face parte. Aceasta rata inregistreaza valori cuprinse intre 39,76% si 47,52%, in cazul societatii analizate, care are ca activitate fabricarea preparatelor farmaceutice.

Cresterea ratei activelor imobilizate reflecta o crestere a ponderii imobilizarilor, datorita modificarii intr-un ritm mai mare a valorii imobilizarilor in raport cu valoarea activelor totale (in anii 2010 si 2011 IAi > IAT).

Compararea indicelui activelor imobilizate cu ritmul de crestere cifrei de afaceri reflecta o crestere a eficientei utilizarii activelor imobilizate in anul 2009 si o diminuare a acesteia in perioada 2010-2011.

Rata imobilizarilor necorporale

Tabelul 1.2.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Imobilizari necorporale

In

lei

Activ total

AT

lei

Rata imobilizarilor necorporale

Rin

Indicele de crestere a In

IIn

Indicele de crestere a AT

IAT

Rata activelor imobilizate necorporale, pe intreaga perioada, inregistreaza valori nesemnificative (sub 1%), ceea ce arata ca societatea nu are o activitate deosebita de crestere sau de cercetare.

În general, intreprinderile romanesti au o pondere redusa a activelor necorporale, in vreme ce in tarile dezvoltate bilanturile firmelor evidentiaza ponderi importante ale activelor imobilizate necorporale.

Rata imobilizarilor corporale

Tabelul 1.3.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Imobilizari corporale

Ic

lei

Activ total

AT

lei

Rata imobilizarilor corporale

Ric

Indicele de crestere a Ic

IIc

Indicele de crestere a AT

IAT

Nivelul ridicat al ratei in anul 2011 se datoreaza sporirii imobilizarilor corporale intr-un ritm superior ritmului de crestere a activelor totale (IIc>IAT). Aceasta rata inregistreaza valori destul de ridicate deoarece societatea beneficiaza de o infrastructura importanta in vederea realizarii obiectului sau de activitate.

Rata imobilizarilor financiare

Tabelul 1.4.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Imobilizari financiare

If

lei

Activ total

AT

lei

Rata imobilizarilor financiare

Rif

Indicele de crestere a Ic

IIc

Indicele de crestere a AT

IAT

În mod firesc, indicatorul inregistreaza valori ridicate in cazul holdingurilor al caror obiect de activitate il reprezinta gestionarea unui portofoliu de participatii. Valori foarte reduse obtinute in cazul societatii analizate (sub 1%), releva faptul ca firma nu dezvolta o politica activa de investitii financiare.

Rata activelor circulante

Tabelul 1.5.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Active circulante

Ac

lei

Activ total

AT

lei

Rata activelor circulante

Rac

Indicele de crestere a Ac

IAc

Indicele de crestere a AT

IAT

În evolutia ratei activelor circulante se remarca o diminuare a valorii acesteia pana in anul 2011, ceea ce semnifica o scadere a ponderii activelor circulante, datorita devansarii ritmului de crestere a activelor circulante de catre ritmul activelor totale (IAc< IAT). Pentru desfasurarea unei activitati eficiente se impune cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante, in conditiile realizarii cifrei de afaceri cel putin la nivelul perioadei de baza.

Ca si in cazul activelor imobilizate, pentru procesul de decizie operational se recomanda calcularea ratelor analitice ale activelor circulante: rata stocurilor, rata creantelor si rata disponibilitatilor.

Rata stocurilor

Tabelul 1.6.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Stocuri

St

lei

Activ total

AT

lei

Rata stocurilor

Rs

Indicele de crestere a St

ISt

Indicele de crestere a AT

IAT

Rata stocurilor are valori diferite la nivelul firmelor, in functie de sectorul de activitate al intreprinderii.

Nivelul ratei se afla in scadere ajungand in anul 2011 la o valoare de 6,30%. Totusi se observa ca indicele de crestere a stocurilor are o valoare in anul 2011 de 118,66%, care este mai mare decat indicele de crestere a cifrei de afaceri (117,24) ceea ce semnifica un aspect nefavorabil. Se poate aprecia pentru ultimul an de analiza, ca stocurile cresc mai rapid decat activele circulante, ceea ce, corelat cu reducerea vitezei de rotatie a stocurilor are drept consecinta reducerea gradului general de lichiditate a activelor circulante.

Rata creantelor

Tabelul 1.7.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Creante

Cr

lei

Activ total

AT

lei

Rata creantelor

Rcr

Indicele de crestere a Cr

ICr

Indicele de crestere a AT

IAT

Daca valorile normale ale acestei rate sunt cuprinse intre 20% si 30% in cazul intreprinderilor industriale, si intre 10% si 15% in cazul unitatilor de constructii si de desfacere cu ridicata, in cazul societatii cercetate aceasta rata inregistreaza valori in scadere pana la un nivel de 35,55% in anul 2011.

Scaderea ratei, in anul 2011, reflecta o scadere a ponderii creantelor in activele totale ale firmei, ca urmare a devansarii indicelui creantelor de catre indicele activelor totale (ICr< IAT).

Aprecierea pozitiva a activitatii unei entitati este data de reducerea valorii creantelor in conditiile reducerii duratei medii de incasare a acestora. Se recomanda completarea analizei cu informatii referitoare la volumul de activitate si la structura creantelor dupa natura lor, certitudinea realizarii acestora si termenul de realizare.

Rata disponibilitatilor

Tabelul 1.8.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Disponibilitati

Db

lei

Activ total

AT

lei

Rata disponibilitatilor

Rdb

Indicele de crestere a Db

IDb

Indicele de crestere a AT

IAT

Se apreciaza ca un nivel al disponibilitatilor in proportie de 3-5% din activele circulante sau de 1,5-2% din activele totale asigura necesitatile financiare ale intreprinderii.

În cazul societatii analizate nivelul ratei disponibilitatilor se afla peste medie si in crestere. O valoare ridicata a disponibilitatilor poate reflecta o situatie favorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate insemna si faptul ca intreprinderea detine unele resurse ineficient utilizate.

Analiza structurii surselor de finantare

Ratele de structura ale surselor de finantare ale unei entitati analizeaza importanta si evolutia in timp a diferitelor surse de finantare utilizate de catre firma.

Principalele rate de structura ale surselor de finantare sunt:

Rata stabilitatii financiare

Tabelul 1.1.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Capital permanent

Cpm

lei

Pasiv total

PT

lei

Rata stabilitatii financiare

Rsf

Indicele de crestere a Cpm

ICpm

Indicele de crestere a PT

IPT

Datorii pe termen lung

Dl

lei

Indicele de crestere a Dl

IDl

Capital propriu

Cpr

lei

Indicele de crestere a Cpr

ICpr

Analiza in dinamica a ratei inregistreaza o tendinta de crestere, aceasta semnifica o crestere ponderii capitalurilor permanente in totalul surselor de finantare.

Situatia poate fi considerata favorabila in anul 2009, intrucat majorarea capitalului permanent in raport cu pasivul total se datoreaza cresterii capitalurilor proprii intr-un ritm superior datoriilor pe termen lung. În ultimii ani de analiza, indicele de crestere al datoriilor pe termen lung devanseaza ritmul de crestere al capitalurilor proprii.

Rata autonomiei globale

Tabelul 1.2. 

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Capital propriu

Cpr

lei

Pasiv total

PT

lei

Rata autonomiei globale

Rag

Indicele de crestere a Cpr

ICpr

Indicele de crestere a PT

IPT

Arata proportia din patrimoniul societatii finantata pe baza surselor proprii, exprimand gradul de independenta financiara a intreprinderii.

În dinamica se observa o crestere a ratei, ceea ce semnifica o majorare a autonomiei financiare globale a societatii ca urmare a modificarii capitalurilor proprii intr-un ritm superior totalului resurselor.

Rata datoriilor pe termen scurt

Tabelul 1.3.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Datorii pe termen scurt

Ds

lei

Pasiv total

PT

lei

Rata datoriilor pe termen scurt

Rds

Indicele de crestere a Ds

IDs

Indicele de crestere a PT

IPT

Specialistii considera ca valoarea normala a acestei rate oscileaza in jurul valorii de 33%.

În cazul societatii analizate nivelul ratei se situeaza sub valoarea mentionata mai sus si se afla in scadere, ceea ce semnifica o diminuare a ponderii datoriilor pe termen scurt in totalul finantarii.

Rata indatorarii globale

Tabelul 1.4.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Datorii totale

Dt

lei

Pasiv total

PT

lei

Rata indatorarii globale

Rig

Indicele de crestere a Dt

IDt

Indicele de crestere a PT

IPT

O valoare situata in jurul a 66% este considerata normala. Rata indatorarii globale a societatii este situata sub aceasta valoare si este intr-o continua scadere. Pe intervalul analizat micsorarea gradului de indatorare s-a datorat faptului ca indicele de crestere a pasivului total este mai mare decat indicele de crestere a datoriilor totale.

Analiza ratelor de lichiditate si solvabilitate

Analiza lichiditatii si solvabilitatii se efectueaza cu ajutorul unor rate financiare care reflecta abilitatea unei entitati de a-si onora obligatiile financiare exigibile pe termen scurt. Ele compara datoriile pe termen scurt cu activele curente sau cu fluxul de disponibilitati care va permite onorarea acelor datorii. Principalele rate de lichiditate si solvabilitate utilizate in analiza financiara a unei entitati sunt:

Lichiditatea generala

Tabelul 1.1.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Active circulante

Ac

lei

Indicele de crestere a Ac

IAc

Datorii pe termen scurt

Dts

lei

Indicele de crestere a Dts

IDts

Lichiditatea generala

Lg

Indicele de crestere a Lg

ILg

Potrivit uzantelor internationale, lichiditatea generala trebuie sa fie situata in jurul cifrei 2.

Pe intreaga perioada analizata nivelul indicatorului este situat in jurul valorii 2, ceea ce semnifica faptul ca societatea isi poate acoperi integral datoriile pe termen scurt pe seama activelor circulante. În ultimul an de analiza se observa o usoara scadere a lichiditatii, datorata cresterii mai rapide a nivelului datoriilor pe termen scurt fata de nivelul activelor circulante.

În conditii de inflatie, valoarea activelor curente va creste doar datorita stocurilor, insa aceasta va depinde de metoda aleasa pentru evaluarea stocurilor (FIFO, LIFO, CMP). Daca se utilizeaza varianta FIFO, stocurile finale vor reflecta o valoare mai apropiata de cea de la data bilantului, insa profitul va fi supraevaluat. Daca se foloseste metoda LIFO, stocurile finale vor fi subevaluate, iar profitul va fi mai aproape de cel real. Crescand valoarea activelor curente, se va mari si nivelul ratei lichiditatii generale.

Lichiditatea curenta

Tabelul 1.2.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Active circulante fara stocuri

Ac

lei

Indicele de crestere a Ac

IAc

Datorii pe termen scurt

Dts

lei

Indicele de crestere a Dts

IDts

Lichiditatea curenta

Lc

Indicele de crestere a Lc

ILc

Valoarea acestei rate se considera normala, potrivit uzantelor internationale, daca este de 0,8-1 (sau 80-100%).

Nivelul indicatorului se incadreaza intre 1,58 - 1,89 si reflecta o buna capacitate de plata, deci un risc redus. Lichiditatea curenta prezinta un nivel asiguratoriu, cerficand faptul ca societatea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt pe seama creantelor si disponibilitatilor banesti. În anul 2011, rata lichiditatii curente scade deoarece ritmul de crestere a datoriilor pe termen scurt devanseaza ritmul de crestere a creantelor si disponibilitatilor.

Într-un mediu inflationist, valoare acestei rate nu ar trebui se suporte modificari, intrucat elementele componente sunt valori monetare, care nu vor fi afectate de inflatie decat intr-o mica masura.

Lichiditatea imediata

Tabelul 1.3.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Disponibilitati

Db

lei

Indicele de crestere a Db

IDb

Investitii pe termen scurt

If

lei

Datorii pe termen scurt

Dts

lei

Indicele de crestere a Dts

IDts

Lichiditatea imediata

Li

Indicele de crestere a Li

ILi

Se considera ca nivelul acestei rate este normal intre 0,2 si 0,3.

În anul 2009 nivelul lichiditatii imediate nu este asiguratoriu, ceea ce insemna ca societatea nu este capabila sa-si acopere satisfacator datoriile pe termen scurt pe seama disponibilitatilor banesti. Din acest punct de vedere situatia se poate aprecia ca nefavorabila. În perioada 2010-2011 valoarea indicatorului creste se incadrandu-se in limitele normale.

În conditii de inflatie, valoarea acestei rate nu are modificari majore, intrucat elementele componente nu vor fi afectate de inflatie decat intr-o mica masura.

Rata solvabilitatii generale

Tabelul 1.4.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Datorii totale

Dt

lei

Indicele de crestere a Dt

IDt

Activ total

AT

lei

Indicele de crestere a AT

IAT

Rata solvabilitatii generale

Rsg

Indicele de crestere a Rsg

IRsg

Valoarea critica a acestei rate este de 1,5.

Pe toata perioada analizata nivelul solvabilitatii generale este peste limita normala. Tendinta indicatorului este de crestere pentru intreaga perioada analizata datorita cresterii mai rapide, ca ritm, a activului total fata de datoriile totale. Firma este capabila sa-si acopere datoriile pe seama activelor.

În conditii de inflatie, in lipsa retratarii, valoarea activelor fiind subevaluata, rata va avea o valoare mai mica, si nu va reflecta intr-un mod real, fidel pozitia si performantele financiare ale entitatii. De regula, valoarea datoriilor totale este ajustata, intrucat acestea evidentiaza si dobanzile care vor fi platite pentru imprumuturi, deci sunt valori ajustate la inflatie.

Rata solvabilitatii patrimoniale

Tabelul 1.5.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Capital propriu

Cpr

lei

Indicele de crestere a Cpr

ICpr

Capital propriu+Credite totale

Cpr+Ct

lei

Indicele de crestere a Cpr+Ct

ICpr+Ct

Rata solvabilitatii patrimoniale

Rsp

Indicele de crestere a Rsp

IRsp

Valoarea minima a ratei solvabilitatii patrimoniale trebuie sa se incadreze in limitele 0,3-0,5. Societatea inregistreaza pe toata perioada analizata o rata cu valoare de 0,8, ceea ce evidentiaza o situatie buna in ceea ce priveste solvabilitatea patrimoniala.

În conditii de inflatie, in lipsa retratarii elementelor de capitaluri proprii, nivelul acestui indicator va fi mai mic, intrucat capitalurile proprii vor fi subevaluate. O ajustare a acestora va duce la cresterea ratei solvabilitatii patrimoniale, iar entitatea va avea o situatie patrimoniala mai buna si nu vor exista piedici in acordarea eventualelor credite.

Analiza echilibrului financiar in acceptiunea patrimoniala

În acceptiunea patrimoniala, activul si pasivul sunt formate din doua mari mase:
-o masa relativ permanenta (cu o durata >1 an), formata din activul imobilizat (Ai) si capitalul permanent (CP);

-o masa mobila (cu o durata < 1 an), alcatuita din activul circulant (Ac) si datorii pe termen scurt (DTS).

Potrivit teoriei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca asigura echilibrul maselor de  aceeasi durata, daca respecta urmatoarele reguli financiare:

Activ imobilizat (Ai) = Capital permanent (CP)

Activ circulant (Ac) = Datorii pe termen scurt (DTS)

Respectarea stricta a acestor ecuatii de echilibru presupune o activitate fara intreruperi si de o regularitate perfecta in privinta incasarilor si platilor. Cu alte cuvinte, intreprinderea trebuie sa dispuna la fiecare scadenta a unei obligatii, de disponibilitati suficiente pentru a le achita. Realizarea practica a acestor cerinte este dificila deoarece activele (ca intrari potentiale de fonduri) si pasivele (ca iesiri potentiale de fonduri) sunt asimetrice din punct de vedere al riscului. În timp ce exigibilitatea obligatiilor pe termen scurt este certa, transformarea activului in disponibilitati este aleatoare, putand fi perturbata de o serie de factori economici, financiari si de conjunctura lor. Aceasta asimetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve, a unei marje in masura sa faca fata "neregularitatilor de scadenta", cunoscuta in teoria economica sub numele de fond de rulment patrimonial.

Nivelul fondului de rulment

Tabelul 1.1.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Simbol

Perioada analizata

Capital permanent

lei

Cpm

Imobilizari nete

lei

Imo

Active circulante nete

lei

Ac

Datorii pe termen scurt

lei

Dts

Fond de rulment

lei

FRN

Potrivit datelor de mai sus, analiza fondului de rulment permite stabilirea urmatoarelor corelatii:

  • FRN>0, Cpm>Imo, evidentiaza aportul fondului de rulment la realizarea echilibrului financiar pe termen lung, dar si contributia sa la potentarea echilibrului financiar pe termen scurt, respectiv excedentul este utilizat pentru acoperirea financiara a unei parti din activele circulante;
  • FRN>0, Ac>Dts, reflecta existenta unui excedent de lichiditati potentiale pe termen scurt fata de exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. Situatia se apreciaza favorabil intrucat activele circulante transformabile in lichiditati pe termen scurt permit nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt, ci si degajarea unor lichiditati excedentare. Aceasta ipoteza reflecta o perspectiva pozitiva societatii sub aspectul solvabilitatii sale.
  • Pe parcursul intregii perioade analizate FRN a crescut de la un an la altul, ceea ce inseamna ca resursele permanente finanteaza integral alocarile permanente, ramanand si un surplus pentru finantarea unei parti a activelor circulante.

Structura fondului de rulment

Tabelul 1.2.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Simbol

Perioada analizata

Capital propriu

lei

Cpr

Imobilizari nete

lei

Imo

Fond de rulment propriu

lei

FRP

Fond de rulment

lei

FRN

Fond de rulment imprumutat

lei

FRÎ

Ponderea FRP in FRN

FRP/FRN*100

Ponderea FRÎ in FRN

FRÎ/FRN*100

Din analiza datelor de mai sus rezulta o situatie favorabila pentru societatea analizata, determinata de ponderea mare a fondului de rulment propriu in total fond de rulment. În aceasta situatie, societatea dispune de o anumita autonomie financiara care ii permite sa-si finanteze nivelul minim al activelor circulante necesare functionarii.

Nivelul necesarului de fond de rulment

Tabelul 1.3.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Simbol

Perioada analizata

Active circulante fara disponibilitati

lei

Ac - Dpb

Datorii pe termen scurt fara credite de trezorerie

lei

Dts - Crt

Necesar de fond de rulment

lei

NFR

În functie de marimea elementelor in baza carora se determina, nevoia de fond de rulment in cazul nostru este mai mare decat 0 sau Ac-Dpb>Dts-Crt si semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situatia poate fi considerata normala daca este corelata cu cresterea volumului de activitate, in caz contrar, evidentiaza un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare.

În cazul societatii analizate, necesarul de fond de rulment a crescut de la 94.711.996 lei in anul 2009, la 111.522.664 lei in anul 2011, aceasta majorare fiind corelata cu cresterea activitatii societatii, care este reflectata si in evolutia cifrei de afaceri (de la 163.497.747 lei in anul 2009 la 229.415.602 lei in anul 2011).

Nivelul trezoreriei nete

Tabelul 1.4.

Nr. crt.

Specificatie

UM

Simbol

Perioada analizata

Fond de rulment

lei

FRN

Necesar de fond de rulment

lei

NFR

Disponibilitati banesti

lei

Dpb

Credite de trezorerie

lei

Crt

Trezorerie neta

lei

TN= 1-2 sau 3-4

Valoarea negativa a trezoreriei nete este consecinta unor inegalitati intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment sau a decalajului dintre dinamica activelor circulante (datoriilor curente) si a necesarului de fond de rulment, dupa cum urmeaza:

  • trezorerie pozitiva (TN < 0), cand FRN < NFR;
  • respectiv disponibilitati < credite de trezorerie.

Trezoreria inregistreaza valori negative pe parcursul perioadei analizate, ca urmare a valorilor mult mai mari inregistrate de nevoia de fond de rulment comparativ cu fondul de rulment. Aceasta situatie semnifica un dezechilibru financiar concretizat intr-un deficit monetar care a trebuit acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie determina o limitare a autonomiei financiare pe termen scurt.

Analiza ratelor de gestiune ale activului si pasivului

Valorile inregistrate de aceste rate sunt prezentate in tabelul 1.1.

Evolutia ratelor de gestiune ale activului si pasivului

Tabelul 1.1.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Active imobilizate nete

Ai

lei

Active circulante

Ac

lei

Activ total

At

lei

Datorii totale

Dt

lei

Capitaluri proprii

Cpr

lei

Cifra de afaceri

CA

lei

Numar de rotatii ale activului total

CA/At

Durata rotatiei activului total

(At/CA)*360

zile

Numar rotatii imobilizari

CA/Ai

Durata rotatiei imobilizarilor

(Ai/CA)*360

zile

Numar rotatii active circulante

CA/Ac

Durata de rotatie a activelor circulante

(Ac/CA)*360

zile

Numar rotatii capitaluri proprii

CA/Cpr

Durata rotatiei capitalurilor proprii

(Cpr/CA)*360

zile

Numar rotatii datorii totale

CA/Dt

Durata rotatiei datoriilor totale

(Dt/CA)*360

zile

Ratele de gestiune ale activului si pasivului au inregistrat urmatoarea evolutie:

  • În ultimul an de analiza, activele se rotesc prin cifra de afaceri de 0,66 ori, recuperandu-se sub forma baneasca initiala in 541,83 zile, durata medie in zile a unei rotatii crescand fata de anul precedent cu 62,32 zile, ceea ce semnifica diminuarea eficientei utilizarii activelor, respectiv cresterea duratei medii de recuperare a lor in forma baneasca initiala. Pe ansamblul perioadei, tendinta este de scadere a numarului de rotatii, respectiv de crestere a duratei medii a unei rotatii.
  • În perioada analizata, s-a manifestat o tendinta de scadere a numarului de rotatii a activelor imobilizate si activelor circulante prin cifra de afaceri, respectiv o crestere a duratei medii a unei rotatii a activelor imobilizate si a activelor circulante, ceea ce semnifica reducerea eficientei utilizarii activelor imobilizate si circulante, respectiv marirea duratei medii de transformare a lor in forma baneasca initiala.
  • În anul 2011, capitalurile proprii se rotesc prin cifra de afaceri de 0,89 ori, recuperandu-se sub forma baneasca initiala intr-un termen mediu de 403,6 zile, durata medie a unei rotatii crescand fata de anul precedent cu 55,1 zile, ceea ce inseamna reducerea eficientei utilizarii capitalurilor proprii.
  • În perioada analizata, tendinta care s-a manifestat a fost de reducere a numarului de rotatii, respectiv de crestere a duratei medii de achitare a datoriilor. În perioada 2010-2011 durata medie a unei rotatii a datoriilor totale a crescut cu 7,22 zile, ceea ce inseamna marirea duratei medii de creditare comerciala si financiara a intreprinderii.

Analiza vitezei de rotatie a stocurilor

Gestiunea stocurilor se urmareste cu ajutorul ratei de gestiune, exprimata prin doi indicatori:

numarul rotatiilor: ;

durata in zile a unei rotatii: .

Viteza de rotatie a stocurilor

Tabelul 1.2.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Cifra de afaceri

CA

lei

Stocuri totale medii

Sm

lei

Numar de rotatii

nr

rot

Durata in zile a unei rotatii

dz

zile

Indicele de crestere a CA

ICA

Indicele de crestere a St

ISt

În ultimul an de analiza se observa ca stocurile se roteau de 11,45 ori, parcurgand ciclul economic si recuperandu-se sub forma initiala baneasca prin cifra de afaceri intr-un termen mediu de 31,45 de zile. Fata de anul precedent numarul de rotatii a crescut cu 1,8, iar durata medie in zile a scazut cu 5,86 zile, ceea ce inseamna cresterea eficientei utilizarii stocurilor. Cauza acestei modificari este sporirea intr-un ritm mai mare a cifrei de afaceri fata de ritmul de crestere a stocurilor.

Pentru analiza factoriala a vitezei de rotatie a stocurilor vom utiliza durata in zile a unei rotatii, pe baza modelului:

Modificarea duratei in zile a unei rotatii:

1. Influenta modificarii stocului mediu:

2. Influenta modificarii cifrei de afaceri:

Influentele stabilite prin metodologia prezentata mai sus sunt prezentate in tabelul 1.3.:

Tabelul 1.3.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia vitezei de rotatie a stocurilor, din care datorita:

Δdz

modificarii Sm

ΔSm

modificarii Ca

ΔCa

Pentru perioadele 2009-2010 si 2010-2011 se observa tot o crestere a vitezei de rotatie a stocurilor, care a condus la reducerea duratei in zile a unei rotatii cu 13,34 zile pentru perioada 2009-2010 si cu 5,86 zile pentru perioada 2010-2011, situatie favorabila, datorata urmatorilor factori:

  • diminuarea soldului mediu al stocurilor totale, a influentat pozitiv durata rotatiei stocurilor determinand scaderea acesteia cu 6 zile pentru perioada 2009-2010 si cu 0,43 zile pentru perioada 2010-2011;
  • sporirea cifrei de afaceri a avut un efect pozitiv asupra indicatorului, conducand la reducerea duratei rotatiei stocurilor totale cu 7,34 zile pentru perioada 2009-2010 si cu 5,42 zile pentru perioada 2010-2011.

Analiza vitezei de rotatie a creditului-client

Viteza de rotatie a creditului-client se calculeaza cu relatiile:

, unde:

Cl - clienti medii;

CA - cifra de afaceri.

Viteza de rotatie a creditului-client

Tabelul 1.4.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Cifra de afaceri

CA

lei

Clienti medii

Cl

lei

Numar de rotatii

nr

rot

Durata in zile a unei rotatii

dz

zile

Indicele de crestere a CA

ICA

Indicele de crestere a Cl

ICl

Pentru analiza factoriala a vitezei de rotatie a creditului-client vom utiliza durata in zile a unei rotatii, pe baza modelului:

Modificarea duratei in zile a unei rotatii:

1. Influenta modificarii creditului-client:

2. Influenta modificarii cifrei de afaceri:

Influentele stabilite prin metodologia prezentata mai sus sunt prezentate in tabelul 1.5.:

Tabelul 1.5.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia vitezei de rotatie a creditului client, din care datorita:

Δdz

modificarii Cl

ΔCl

modificarii Ca

ΔCa

Pentru perioada analizata, durata in zile a unei rotatii a clientilor a scazut cu 10,08 zile pentru perioada 2009-2010 si cu 6,67 zile pentru perioada 2010-2011, fapt datorat:

  • cresterii soldului mediu al creantelor fata de clienti care a determinat sporirea duratei in zile a rotatiei cu 26,18 zile pentru perioada 2009-2010 si cu 23,83 zile pentru perioada 2010-2011;
  • sporirii cifrei de afaceri, efect pozitiv asupra indicatorului, ducand la reducerea duratei rotatiei creditului-client cu 36,25 zile pentru perioada 2009-2010 si cu 30,59 zile pentru perioada 2010-2011.

Analiza vitezei de rotatie a creditului-furnizor

Viteza de rotatie a creditului-furnizor se calculeaza cu relatiile:

sau

Viteza de rotatie a creditului-furnizor

Tabelul 1.6.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Cifra de afaceri

CA

lei

Furnizori medii

Fz

lei

Numar de rotatii

nr

rot

Durata in zile a unei rotatii

dz

zile

Indicele de crestere a CA

ICA

Indicele de crestere a Fz

IFz

Pentru analiza factoriala a vitezei de rotatie a creditului-furnizor vom utiliza durata in zile a unei rotatii, pe baza modelului:

Modificarea duratei in zile a unei rotatii:

1. Influenta modificarii creditului-furnizor:

2. Influenta modificarii cifrei de afaceri:

Influentele stabilite prin metodologia prezentata mai sus sunt urmatoarele:

Tabelul 1.7.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia vitezei de rotatie a creditului-furnizor, din care datorita:

Δdz

modificarii Fz

ΔFz

modificarii Ca

ΔCa

Pentru perioada 2009-2010 se observa o crestere a vitezei de rotatie a furnizorilor, ducand la diminuarea duratei unei rotatii cu 12,72 zile. Acest lucru reprezinta un aspect negativ, in medie diminuand durata de plata a datoriilor fata de furnizori. Aceasta modificare a duratei unei rotatii se datoreaza influentei urmatorilor factori:

  • diminuarea soldului mediu al furnizorilor fata de anul precedent, care a influentat durata de rotatie in sensul diminuarii acesteia cu 6,31 zile;
  • cresterii cifrei de afaceri fata de anul precedent, care a avut un efect negativ, ducand la reducerea duratei rotatiei furnizorilor cu 6,41 zile.

Pentru perioada 20010-2011 viteza de rotatie a furnizorilor a scazut cu 0,28 zile. Aceasta modificare se datoreaza influentei urmatorilor factori:

  • cresterii soldului mediu al furnizorilor fata de anul precedent, care a influentat pozitiv durata de rotatie, aceasta crescand cu 5,30 zile;
  • cresterii cifrei de afaceri fata de anul precedent, care a avut un efect negativ, ducand la reducerea duratei rotatiei furnizorilor cu 5,57 zile.

Compararea vitezei de rotatie a creditului-client cu

viteza de rotatie a creditului-furnizor

Tabelul 1.8.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Numar de rotatii clienti

nr

rot

Durata in zile a unei rotatii a clientilor

dz

zile

Numar de rotatii furnizori

nr

rot

Durata in zile a unei rotatii a furnizorilor

dz

zile

O importanta deosebita pentru management o prezinta corelatia care exista intre durata de incasare a clientilor si durata de plata a furnizorilor. Pe toata perioada analizata durata rotatiei clientilor este mai mare decat durata rotatiei furnizorilor, situatie nefavorabila pentru intreprindere, ceea ce inseamna un deficit de resurse financiare. Acest decalaj intre incasari si plati este nefavorabil pentru activitatea firmei, ducand la diminuarea trezoreriei.

În vederea inlaturarii acestor neajunsuri se impun urmatoarele masuri:

  • reducerea pe cat posibil a duratei ciclului de fabricatie printr-o mai buna organizare a activitatii de aprovizionare si productie care determina inlaturarea intarzierilor in procesul de fabricatie;
  • incheierea unor contracte cu furnizori dispusi sa accepte termene de plata mai largi;
  • reducerea termenelor de plata acordate clientilor externi si intreprinderea unor masuri ferme de recuperare a creantelor la termenele de plata prevazute.

Analiza pozitiei financiare prin metoda scorurilor. Riscul de faliment

În teoria economica au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda scorurilor, dintre care vom prezenta pentru analiza riscului de faliment, modelul Altman si modelul Conan-Holder.

Prin aplicarea modelului Altman, s-au obtinut urmatoarele rezultate, sintetizate in tabelul 1.1.

Calculul riscului de faliment prin modelul Altman

Tabelul 1.1.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Activ total

At

lei

Cifra de afaceri

Ca

lei

Profit reinvestit

Pi

lei

Capital propriu

Cpr

lei

Datorii totale

Dt

lei

Profit brut

Pb

lei

Active circulante

Ac

lei

R1

Pb/At

R2

Ca/At

R3

Cpr/Dt

R4

Pi/At

R5

Ac/At

Z=3,3*R1+1,0*R2+0,6*R3+1,4*R4+1,2*R5

Din analiza scorurilor obtinute rezulta ca in perioada 2009-2011 functia-scor Z a inregistrat valori superioare pragului de 2,6, evidentiind o situatie financiara buna si un risc de faliment inexistent.

Analiza riscului de faliment prin utilizarea modelului Conan-Holder a condus la urmatoarele rezultate (tabelul 1.2.):

Determinarea riscului de faliment prin modelul Conan-Holder

Tabelul 1.2.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada analizata

Creante

Cr

lei

Disponibilitati banesti

Db

lei

Capital permanent

Cpm

lei

Datorii totale

Dt

lei

Pasiv total (Activ total)

Pt(At)

lei

Cheltuieli financiare

Chf

lei

Cifra de afaceri

Ca

lei

Cheltuieli cu personalul - totale

Chp

lei

Valoarea adaugata

Va

lei

Excedentul brut de exploatare

EBE

lei

R1

(Cr+Db) /At

R2

Cpm/Pt

R3

Chf/Ca

R4

Chp/Va

R5

EBE/Dt

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87*R3-

-0,10*R4+0,24*R5

În perioada analizata functia-scor determinata conform modelului Conan-Holder a inregistrat valori cuprinse intre 0,398 in anul 2009 si 0,305 in anul 2011, superioare pragului de 0,16, atestand o situatie financiara foarte buna si un risc de faliment nesemnificativ, sub 10%.

Analiza structurala a Contului de profit si pierdere.

Soldurile intermediare de gestiune

În tabelul 1.1. este prezentata modalitatea de determinare a indicatorilor Soldurilor intermediare de gestiune la societatea analizata pentru perioada 2009-2011.

Soldurile intermediare de gestiune

Tabelul 1.1.

Indicator

Vanzari de marfuri

Cheltuieli privind marfurile

Marja comerciala

Productia vanduta

Venituri aferente costului productiei in curs de executie

Productia realizata pt scopuri proprii si capitalizata

Productia exercitiului

Marja comerciala

Consumuri intermediare

Valoarea adaugata

Venituri din subventii de exploatare

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli cu impozite, taxe

Excedentul brut de exploatare

Alte venituri de exploatare

Ajustari de valoare privind activele imobilizate, activele circulante si ajustari privind provizioanele

Alte cheltuieli de exploatare

Rezultatul exploatarii

Venituri financiare

Cheltuieli financiare

Rezultatul financiar

Rezultatul curent

Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

Rezultatul extraordinar

Rezultatul brut

Impozit pe profit

Rezultatul net al exercitiului

Marja comerciala

Evolutia marjei comerciale in perioada 2009-2011

Tabelul 1.2.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Venituri din vanzarea marfurilor

Vm

lei

Cheltuieli privind marfurile

Chm

lei

Marja comerciala

Mc

lei

Rata marjei comerciale

Mc/Vm

Indicele de crestere a Vm

IVm

Indicele de crestere a Chm

IChm

Indicele de crestere a Mc

IMc

Marja comerciala in cazul societatii analizate a inregistrat o tendinta de crestere pe parcursul perioadei analizate (cu exceptia anului 2010), ca urmare a cresterii veniturilor din vanzarea marfurilor intr-un ritm superior cresterii cheltuielilor privind marfurile. Acest fapt a determinat cresterea eficientei activitatii comerciale masurate prin rata marjei comerciale in anii perioadei analizate, care a inregistrat o crestere de la 26,68% in anul 2010 la 32,69% in anul 2011.

Analiza productiei exercitiului

Evolutia productiei exercitiului in perioada 2009-2011 se prezinta in tabelul 1.3.

Evolutia productiei exercitiului in perioada 2009-2011

Tabelul 1.3.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Productia vanduta

Pv

lei

Venituri aferente costului productiei in curs de executie

Ps

lei

Productia realizata pt scopuri proprii si capitalizata

Pi

lei

Productia exercitiului

Pe

lei

Indicele de crestere a Pv

IPv

Indicele de crestere a Ps

IPs

Indicele de crestere a Pi

IPi

Indicele de crestere a Pe

IPe

În perioada analizata s-a inregistrat o permanenta crestere a productiei exercitiului (18,14% in anul 2009 la 21,86% in anul 2011). La formarea productiei exercitiului participa in mod covarsitor productia vanduta, societatea avand un nivel al veniturilor aferente costului productiei in curs de executie si al productiei imobilizate in valoare mai redusa.

Structura productiei exercitiului pe elemente componente ofera informatii referitoare la modul de valorificare a productiei.

Structura productiei exercitiului

Tabelul 1.4.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Productia vanduta

Pv

Venituri aferente costului productiei in curs de executie

Ps

Productia realizata pt scopuri proprii si capitalizata

Pi

Productia exercitiului

Pe

Tendinta generala care se manifesta este de sporire a ponderii productiei vandute si reducerii ponderii veniturilor aferente costului productiei in curs de executie, ceea ce inseamna o reducere a riscului de nevandabilitate. În anul 2011, ponderea productiei vandute in productia exercitiului este de 98,27%, 1,55% constituie venituri aferente costului productiei in curs de executie si 0,18% productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata.

Pentru a reflecta o dezvoltare a activitatii, influentata de efectul inflationist, dinamica productiei exercitiului trebuie sa fie crescatoare.

Analiza valorii adaugate

Determinarea valorii adaugate prin metoda substractiva, respectiv metoda aditiva, precum si evolutia acesteia in perioada analizata se prezinta astfel:

Evolutia valorii adaugate (metoda substractiva)

Tabelul 1.5.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Marja comerciala

Mc

lei

Productia exercitiului

Pe

lei

Consumuri intermediare

Ci

lei

Valoarea adaugata

Va

lei

Indicele de crestere a Mc

IMc

Indicele de crestere a Pe

IPe

Indicele de crestere a Ci

ICi

Indicele de crestere a Va

IVa

Cifra de afaceri

CA

lei

Rata valorii adaugate

Va/CA

Analiza evolutiei in timp a valorii adaugate evidentiaza o tendinta de majorare a indicatorului, reflectand o crestere a bogatiei pe seama utilizarii resurselor intreprinderii. Acest fapt se datoreaza sporii intr-o mai mare masura a marjei comerciale si a productiei exercitiului fata de consumurile intermediare. Totodata, se observa ca indicele de crestere a valorii adaugate este inferior indicelui de crestere a productiei exercitiului (exceptie face anul 2009), ceea ce semnifica reducerea gradului de valorificare a resurselor si reprezinta un semnal de alarma pentru intreprindere.

Determinarea valorii adaugate prin metoda aditiva permite analiza repartitiei valorii adaugate intre diferiti parteneri sociali ai intreprinderii.

Evolutia valorii adaugate (metoda aditiva)

Tabelul 1.6.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Cheltuieli cu personalul

Chp

lei

Impozite si taxe

IT

lei

-Impozite, taxe si varsaminte asimilate

Itv

lei

-Impozit pe profit

Ip

lei

-Impozit pe dividende

Id

lei

Cheltuieli privind dobanzile

Chd

lei

Dividende nete

Dn

lei

Autofinantarea intreprinderii

Afi

lei

-cheltuieli cu amortizarea

Cha

lei

-profit reinvestit

Pi

lei

Valoarea adaugata

Va

lei

Remunerarea personalului

Chp/Va

Remunerarea statului

It/Va

Remunerarea creditorilor

Chd/Va

Remunerarea asociatilor

Dn/Va

Remunerarea intreprinderii

Afi/Va

Din analiza ratelor de remunerare a valorii adaugate, rezulta ca in perioada analizata salariile au detinut ponderea cea mai mare in totalul valorii adaugate (intre 41,76% si 50,57%) fiind urmate de autofinantarea intreprinderii, care detine o pondere cuprinsa intre 24,69% si 38,98%. Remunerarea statului prin impozite si taxe detine o pondere redusa si in scadere, ceea ce inseamna o diminuare a presiunii fiscale, cu consecinte pozitive, materializate intr-o crestere a surselor de finantare. Remunerarea actionarilor a inregistrat o crestere in perioada analizata, ca urmare a politicii de distribuire de dividende, in timp ce remunerarea creditorilor detine o pondere relativ scazuta in valoarea adaugata si a inregistrat o scadere, consecinta unei gestiuni financiare eficiente.

Pentru analiza factoriala a valorii adaugate vom folosi urmatorul model:

Modificarea valorii adaugate:

;

  1. Influenta modificarii numarului de personal:

;

  1. Influenta modificarii productivitatii muncii:

;

  1. Influenta modificarii valorii adaugate la 1 leu productia exercitiului:

.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.7.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Valoarea adaugata

Va

lei

Numar de personal

Np

Productia exercitiului

Pe

lei

Productivitatea muncii

Pe/Np

Va la 1 leu productia exercitiului

Va/Pe

Sinteza analizei factoriale a valorii adaugate

Tabelul 1.8.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia valorii adaugate, din care datorita:

ΔVa

modificarii numarului de personal

ΔNp



modificarii productivitatii muncii

Δ Pe/Np

modificarii valorii adaugate la 1 leu productia exercitiului

Δ Va/Pe

În perioada 2009-2010, valoarea adaugata a crescut cu 11.652.471 lei. Aceasta modificare se datoreaza:

  • reducerii numarului de angajati cu 74, fapt care a determinat reducerea valorii adaugate cu 3.998.530 lei;
  • imbunatatirii productivitatii muncii, cu efecte pozitive asupra indicatorului analizat, concretizate intr-o crestere a sa cu 19.563.632. lei;
  • valoarea adaugata la 1 leu productia exercitiului s-a diminuat avand efecte negative asupra indicatorului analizat, concretizate in diminuarea acestuia cu 3.912.631 lei.

În anul 2011 fata de anul 2010, valoarea adaugata a sporit cu 6.620.371 lei, aceasta modificare datorandu-se:

  • cresterii cu 71 de persoane fata de anul precedent a numarului de angajati, fapt ce a determinat majorarea valorii adaugate cu 4.658.988 lei;
  • imbunatatirii productivitatii muncii fata de anul 2010, ceea ce a condus la cresterea indicatorului analizat cu 17.603.199 lei;
  • reducerii valorii adaugate la 1 leu productia exercitiului, cu efecte negative asupra valorii adaugate, care a scazut cu 15.641.816 lei.

Excedentul brut din exploatare

Evolutia acestui indicator se prezinta astfel (tabelul 1.9.):

Determinarea EBE prin metoda substractiva si aditiva

Tabelul 1.9.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Metoda substractiva

Valoarea adaugata

Va

lei

Subventii din exploatare

Se

lei

Cheltuieli cu personalul

Chp

lei

Impozite, taxe si varsaminte asimilate

It

lei

Excedent brut de exploatare

EBE

lei

Metoda aditiva

Rezultatul exploatarii

Re

lei

+Ajustari de valoare privind activele imobilizate, activele circulante si ajustari privind provizioanele

Aj

lei

+Alte cheltuieli din exploatare

Ace

lei

-Alte venituri din exploatare

Ave

lei

Excedent brut de exploatare

EBE

lei

În perioada 2009-2010, indicatorul inregistreaza un trend crescator, fapt ce reflecta o crestere a capacitatii de finantare a exploatarii. În anul 2011, indicatorul scade fata de anul 2010 cu 4.941.776 lei, fapt determinat de cresterea valorii adaugate intr-un ritm inferior celui inregistrat de cheltuielile cu personalul (IVa = 106,50%, IChp=126,43%).

Pentru analiza factoriala a excedentului brut al exploatarii vom folosi urmatorul model:

Modificarea excedentului brut al exploatarii:

;

  1. Influenta exercitata de modificarea productiei exercitiului:

;

  1. Influenta exercitata de modificarea ratei valorii adaugate:

;

  1. Influenta exercitata de modificarea ponderii EBE in valoarea adaugata:

.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.10.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Excedentul brut al exploatarii

EBE

lei

Productia exercitiului

Pe

lei

Valoarea adaugata

Va

lei

Rata Va

Va/Pe

Ponderea EBE in Va

EBE/Va

Sinteza analizei factoriale a EBE

Tabelul 1.11.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia excedentului brut al exploatarii, din care datorita:

ΔEBE

modificarii productiei exercitiului

ΔPe

modificarii ratei valorii adaugate

Δ Va/Pe

modificarii ponderii EBE in Va

Δ EBE/Va

Pentru cele doua perioade EBE inregistreaza urmatoarea evolutie, sub influenta modificarii factorilor componenti: in perioada 2009-2010 indicatorul creste cu 5.205.777 lei, iar in perioada 2010-2011 EBE scade cu 4.941.776 lei.

  • cresterea productiei exercitiului influenteaza pozitiv indicatorul, in ambele perioade de analiza, determinand majorarea acestuia cu 8.927. 838 lei (2009-2010), respectiv cu 12.446.102 lei (2010-2011);
  • reducerea ratei valorii adaugate are un efect negativ asupra indicatorului determinand scaderea acestuia cu 2.244.209 lei in perioada 2009-2010 si cu 8.744.857 lei in perioada 2010-2011;
  • reducerea ponderii EBE in valoarea adaugata a determinat de asemenea o diminuare a indicatorului analizat cu 1.477.853 lei in perioada 2009-2010 si cu 8.643.021 lei in perioada 2010-2011.

Rezultatul exploatarii

Evolutia rezultatului exploatarii in perioada 2009-2011 este prezentata in tabelul 1.12.:

Evolutia rezultatului exploatarii

Tabelul 1.12.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Venituri din exploatare

Ve

lei

Cheltuieli de exploatare

Che

lei

Rezultatul exploatarii

Re

lei

Indicele de crestere a Ve

IVe

Indicele de crestere a Che

IChe

Indicele de crestere a Re

IRe

Din analiza nivelului rezultatului exploatarii rezulta ca in perioada 2009-2011, acesta a inregistrat un nivel pozitiv, activitatea de exploatare desfasurandu-se in parametri de eficienta economica.

Analiza evolutiei nivelului rezultatului exploatarii reflecta o tendinta de crestere datorita cresterii veniturilor din exploatare intr-un ritm superior cheltuielilor corespunzatoare.

Pentru analiza factoriala a rezultatului exploatarii vom folosi urmatorul model:

Modificarea rezultatului exploatarii:

;

1. Influenta modificarii activului total:

;

2. Influenta modificarii ratei activelor circulante:

;

3. Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante:

;

4. Influenta modificarii profitabilitatii vanzarilor:

.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.13.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Rezultatul exploatarii

Re

lei

Activ total

At

lei

Active circulante

Ac

lei

Cifra de afaceri

Ca

lei

Rata activelor circulante

Ac/At

Viteza de rotatie a Ac

Ca/Ac

Profitabilitatea vanzarilor

Re/Ca

Sinteza analizei factoriale a rezultatului exploatarii

Tabelul 1.14.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia rezultatului exploatarii, din care datorita:

ΔRe

modificarii activului total

ΔAt

modificarii ratei activelor circulante

Δ Ac/At

modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante

Δ Ca/Ac

modificarii profitabilitatii vanzarilor

Δ Re/Ca

În cele doua perioade de analiza, rezultatul exploatarii inregistreaza aceeasi tendinta de crestere sub influenta modificarii urmatorilor factori:

  • cresterea activului total  a avut efecte pozitive asupra rezultatului exploatarii, acesta sporind cu 6.071.323 lei in perioada 2009-2010 si cu 9.445.348 lei in perioada 2010-2011;
  • reducerea ratei activelor circulante a avut efecte negative asupra indicatorului, determinand diminuarea acestuia cu 306.897 lei (2009-2010), respectiv cu 4.275.534 lei (2010-2011);
  • scaderea vitezei de rotatie a activelor circulante a determinat de asemenea reducerea rezultatului exploatarii, pentru perioada 2009-2010 cu 579.236 lei, iar pentru perioada 2010-2011 cu 155.860 lei;
  • profitabilitatea vanzarilor a scazut in anul 2010 fata de anul 2009 cu 1%, influentand negativ indicatorul, in sensul reducerii acestuia cu 2.448.691 lei, in timp ce in perioada 2010-2011 profitabilitatea vanzarilor a crescut cu 3%, fapt ce a condus la majorarea rezultatului exploatarii cu 7.982.244 lei.

Rezultatul curent

Indicatorul prezinta urmatoarea evolutie (tabelul 1.15.):

Evolutia rezultatului curent

Tabelul 1.15.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Rezultatul exploatarii

Re

lei

Venituri financiare

Vf

lei

Cheltuieli financiare

Chf

lei

Rezultatul curent

Rc

lei

Ponderea cheltuielilor financiare in Rc

Chf/Rc

Ponderea cheltuielilor financiare in Re

Chf/Re

Analizand rezultatul curent, pierderile firmei din activitatea financiara sunt acoperite de rezultatul exploatarii, care inregistreaza valori crescatoare, pozitive. Activitatea financiara s-a soldat cu pierderi in anii 2009 si 2011, cheltuielile financiare depasind veniturile financiare.

Rezultatul exploatarii nefiind absorbit de cheltuielile financiare, in viitor, firma poate sa asigure un echilibru al politicii financiare.

Rezultatul net al exercitiului

Evolutia rezultatului net al exercitiului in perioada analizata este prezentata in tabelul 1.16.:

Evolutia rezultatului net al exercitiului

Tabelul 1.16.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Venituri totale

Vt

lei

Cheltuieli totale

Cht

lei

Rezultatul brut al exercitiului

Rb

lei

Impozitul pe profit

Ip

lei

Rezultatul net al exercitiului

Rn

lei

Indicele de crestere a Rb

IRb

Indicele de crestere a Rn

IRn

În perioada analizata rezultatul net al exercitiului in preturi curente a inregistrat o tendinta de crestere continua de la 19.678.661 lei in anul 2009, la 32.456.007 lei in anul 2011.

Analiza cifrei de afaceri

Analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri permite evaluarea activitatii desfasurate de firma pe parcursul mai multor exercitii si stabilirea tendintei activitatii intreprinderii.

Chiar daca nu apare distinct ca sold intermediar de gestiune, cifra de afaceri trebuie analizata impreuna cu productia exercitiului si valoarea adaugata, ca principali indicatori de volum, alaturi de indicatorii de rentabilitate.

În tabelul 1.17. este prezentata structura cifrei de afaceri pe principalele tipuri de activitati, respectiv productie si comercializare si ponderea acestora in total cifra de afaceri.

Structura cifrei de afaceri pe principalele activitati ale societatii

Tabelul 1.17.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Cifra de afaceri

CA

lei

Venituri din vanz. marfurilor

Vm

lei

Productia vanduta

Pv

lei

Ponderea Vm in CA

Vm/Ca

Ponderea Pv in CA

Pv/CA

Venituri din exploatare

Ve

lei

Venituri totale

Vt

lei

Ponderea CA in Ve

CA/Ve

Ponderea CA in Vt

CA/Vt

Cifra de afaceri inregistreaza o tendinta de crestere in perioada analizata, fapt datorat cresterii veniturilor din vanzarea marfurilor, cat si a productiei vandute. În toti anii de analiza ponderea cea mai mare in cifra de afaceri o detine productia vanduta, ceea ce reflecta o situatie pozitiva si scoate in evidenta importanta ridicata a activitatii de baza a societatii fata de activitatea strict comerciala.

Cifra de afaceri trebuie sa detina o pondere de minim 85% din total venituri de exploatare si 75% din total venituri ale intreprinderii pentru ca sa reflecte o situatie normala de realizare a activitatii.[2]

În cazul societatii analizate, ponderea cifrei de afaceri in veniturile din exploatare, precum si in total venituri, inregistreaza valori peste limitele mentionate mai sus, dar cu tendinta de scadere in ultimul an de analiza.

Modelarea factoriala a profitului

Analiza factoriala a rezultatului net al exercitiului

Un prim model de analiza a rezultatului net al exercitiului este cel oferit de Contul de Profit si Pierdere. Conform acestuia, rezultatul net al exercitiului, se determina cu relatia:

Pn = Vt - (Ch + Ip), unde:

Pn - profitul net;

Vt - venituri totale;

Ch - cheltuieli totale;

Ip - impozit pe profit.

Datele necesare exemplificarii sunt sistematizate in tabelul 1.18.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.18.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Venituri totale

Vt

lei

Cheltuieli totale

Cht

lei

Impozitul pe profit

Ip

lei

Rezultatul net al exercitiului

Rn

lei

Modificarea rezultatului net:

Δ = Pn1 - Pn0 = [Vt1 - (Ch1 + Ip1)] - [Vt0 - (Ch0 + Ip0)];

Din relatia de calcul rezulta ca trei sunt factorii ce au generat aceasta situatie:

- modificarea veniturilor totale (ΔVt)

- modificarea cheltuielilor totale (ΔCh)

- modificarea impozitului pe profit (ΔIp)

1. Influenta modificarii veniturilor totale:

Δ Vt = [Vt1 - (Ch0 + Ip0)] - [Vt0 - (Ch0 + Ip0)];

2. Influenta modificarii cheltuielilor totale:

Δ Ch = [Vt1 - (Ch1 + Ip0)] - [Vt1 - (Ch0 + Ip0)];

3. Influenta modificarii impozitului pe profit:

Δ Ip = [Vt1 - (Ch1 + Ip1)] - [Vt1 - (Ch1 + Ip0)].

Influentele stabilite prin metodologia de mai sus sunt urmatoarele:

Sinteza analizei factoriale a rezultatului net al exercitiului

Tabelul 1.19.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia rezultatului net din care datorita:

ΔRn

Variatiei Vt

ΔVt

Variatiei Ch

ΔCh

Variatiei Ip

ΔIp

Societatea studiata inregistreaza profit net pe parcursul perioadelor analizate. În anul 2011 are loc cea mai mare crestere a rezultatului net si anume acesta se majoreaza cu 8.616.861 lei fata de anul 2010, sub influenta modificarii urmatorilor factori:

  • veniturile totale cresc avand o influenta favorabila asupra indicatorului, determinand majorarea acestuia cu 39.778.438 lei;
  • cheltuielile totale de asemenea cresc influentand rezultatul net in sensul diminuarii acestuia cu 32.965.648 lei;
  • scaderea impozitului pe profit are ca influenta cresterea profitului net cu 1.804.071 lei.

Un alt model de analiza factoriala a rezultatului net al exercitiului este cel prin descompunerea in rate explicative:

Rn/Ca - rata de rentabilitate comerciala

Evolutia rezultatului net al exercitiului se prezinta astfel:

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.20.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Venituri totale

Vt

lei

Cheltuieli totale

Cht

lei

Rezultatul brut al exercitiului

Rb

lei

Impozitul pe profit

Ip

lei

Rezultatul net al exercitiului

Rn

lei

Cifra de afaceri

Ca

lei

Rata de profitabilitate comerciala

Rn/Ca

Modificarea rezultatului net  se explica astfel:

;

Influenta modificarii cifrei de afaceri:

Influenta modificarii ratei de profitabilitate comerciala:

Influentele stabilite prin metodologia de mai sus sunt urmatoarele:

Sinteza analizei factoriale a rezultatului net al exercitiului

Tabelul 1.21.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia rezultatului net din care datorita:

ΔRn

Modificarii cifrei de afaceri

ΔCa

Modificarii ratei de profitabilitate comerciala

ΔRn/Ca

În perioadele studiate, rezultatul net al exercitiului inregistreaza valori pozitive si in crestere. În anul 2011 indicatorul se majoreaza fata de anul 2010 cu 8.616.861 lei (inregistrand si cea mai mare crestere in comparatie cu perioadele anterioare), datorita:

  • cresterii cifrei de afaceri cu 33.737.657 lei, in marimi absolute, fapt ce a determinat sporirea rezultatului net cu 4.110.207 lei;
  • cresterii profitabilitatii comerciale cu 1,97%, conducand la majorarea indicatorului analizat cu 4.506.654 lei.

Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri

În cazul intreprinderilor care desfasoara activitate de productie (industriala), pentru analiza de tip factorial a profitului aferent cifrei de afaceri se recomanda urmatorul model:[3]

Pentru exemplificare, folosim datele din tabelul 1.22.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.22.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Cifra de afaceri neta

lei

Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

lei

Cifra de afaceri exprimata in preturile perioadei precedente

lei

Cifra de afaceri exprimata in costurile perioadei precedente

lei

Profit aferent cifrei de afaceri

Pr

lei

Influentele factoriale, impreuna cu relatiile lor de determinare se prezinta astfel:

1. Influenta modificarii volumului fizic al productiei vandute:

2. Influenta modificarii structurii productiei vandute:

3. Influenta modificarii costurilor complete unitare:

4. Influenta modificarii preturilor de vanzare:

Influentele stabilite prin metodologia de mai sus se prezinta in tabelul 1.23.

Sinteza analizei factoriale a profitului aferent cifrei de afaceri

Tabelul 1.23.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia profitului aferent cifrei de afaceri din care datorita:

ΔPr

modificarii volumului fizic al productiei vandute

Δqv

modificarii structurii productiei vandute

Δgi

modificarii costurilor complete unitare

Δci

modificarii preturilor de vanzare

Δpi

Pentru societatea analizata in perioada 2009-2010, profitul aferent cifrei de afaceri a crescut. Studiind influentele factorilor, se constata urmatoarele:

  • cresterea volumului productiei vandute a avut ca efect cresterea profitului aferent cifrei de afaceri cu 20.781.682 lei. Influenta volumului productiei vandute releva faptul ca pentru productia intreprinderii exista cerere, respectiv piata nu este saturata.
  • structura productiei vandute a influentat profitul in sensul scaderii cu 28.294.380 lei. Situatia se explica prin diminuarea ponderii produselor vandute la care rata rentabilitatii comerciale este mai mare decat rata medie comerciala pe total intreprindere si a crescut ponderea produselor ce inregistreaza rate de rentabilitate mai mici decat rata medie comerciala la nivel de intreprindere.
  • costurile complete unitare au exercitat a influenta negativa asupra profitului aferent cifrei de afaceri, determinand scaderea acestuia cu 20.801.753 lei, situatie determinata de depasirea costurilor produselor ce detin ponderea principala in totalul vanzarilor. Cresterea costurilor, chiar daca determina scaderea profitului, se apreciaza ca justificata deoarece consumul suplimentar de resurse se reflecta in imbunatatirea calitatii produselor si cresterea preturilor de vanzare, efectul obtinut (sporul de venituri) fiind mai mare decat efortul facut (cresterea cheltuielilor).
  • preturile de vanzare au fost mai mari fata de nivelul prevazut la sortimentele care detin ponderea majoritara in cifra de afaceri si au determinat cresterea masei profitului cu 38.506.905 lei. Aceasta situatie este determinata de efortul intreprinderii pentru imbunatatirea calitatii produselor.

În perioada urmatoare 2010-2011 profitul aferent cifrei de afaceri scade sub influentele nefavorabile ale structurii productiei vandute si costurilor complete unitare.

Analiza diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate

Analiza ratelor de rentabilitate comerciala

În tabelul 1.24. este prezentata metodologia de calcul a ratelor de rentabilitate comerciala:

Calculul ratelor de rentabilitate comerciala

Tabelul 1.24.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Cifra de afaceri

Ca

lei

Rezultat din exploatare

Re

lei

Excedent brut de exploatare

EBE

lei

Rezultat net

Rn

lei

Rezultat brut

Rb

lei

Rata marjei brute a exploatarii

EBE/Ca

Indicele de crestere a Rmbe

IRmbe

Rata marjei brute

Rb/Ca

Indicele de crestere a Rmb

IRmb

Rata marjei nete de exploatare

Re/Ca

Indicele de crestere a Rmne

IRmne

Rata marjei nete comerciale

Rn/Ca

Indicele de crestere a Rmnc

IRmnc

Rata marjei brute a exploatarii inregistreaza o tendinta de scadere in ultimii doi ani ai perioadei analizate, ceea ce inseamna ca scade EBE ce revine la 100 unitati monetare de cifra de afaceri, reflectand o inrautatire a situatiei costurilor exploatarii.

Rata marjei brute inregistreaza o crestere pe parcursul perioadei studiate, atingand valoarea cea mai mare in anul 2011, si anume 16,08%.

Rata marjei nete de exploatare, care reflecta profitul din exploatare ce revine la 100 unitati monetare cifra de afaceri a avut o evolutie oscilanta, atingand un nivel minim in anul 2010 de 14,86% si un nivel maxim in anul 2011 de 18,34%.

Rata marjei nete comerciale a cunoscut o tendinta de crestere in perioada 2009-2011.

Influenta factorilor implicati asupra acestei rate a rentabilitatii comerciale poate fi aprofundata pe baza modelului:

Majoritatea autorilor considera ca ordinea in care actioneaza factorii asupra ratei rentabilitatii comerciale este urmatoarea:

structura productiei vandute;

preturile medii de vanzare;

costurile de productie unitare.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.25.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Cifra de afaceri neta

lei

Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

lei

Cifra de afaceri exprimata in preturile perioadei precedente

lei

Cifra de afaceri exprimata in costurile perioadei precedente

lei

Profit aferent cifrei de afaceri

Pr

lei

Rata rentabilitatii comerciale (5/1*100)

Rc

Metodologia de analiza si cuantificarea influentei factorilor se prezinta astfel:

1. Influenta modificarii structurii productiei vandute:

2. Influenta modificarii preturilor medii de vanzare:

3. Influenta modificarii costurilor de productie unitare:

Influentele stabilite prin metodologia de mai sus sunt urmatoarele:

Sinteza analizei factoriale a ratei rentabilitatii comerciale

Tabelul 1.26.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia ratei rentabilitatii comerciale, din care datorita:

ΔRc

modificarii structurii productiei vandute

Δg

modificarii pretului de vanzare pe produs

Δp

modificarii costului complet unitar

Δc

Rata rentabilitatii comerciale a inregistrat in perioada 2009-2011 un trend descrescator, determinat de influenta nefavorabila a structurii productiei vandute si pe cresterea costurilor de productie.

Modificarile din structura vanzarilor au determinat o reducere a ratei cu 3,49% in perioada 2009-2010, respectiv cu 12,73% in perioada 2010-2011, datorita diminuarii ponderii produselor mai profitabile decat media pe intreprindere (fapt justificat in conditiile modificarii cererii si ofertei pe piata).

O influenta importanta o are evolutia preturilor de vanzare, care a dus la cresterea ratei rentabilitatii comerciale cu 14,08%, respectiv cu 19,92%. Cresterea preturilor de vanzare poate fi determinata de imbunatatirea calitatii productiei vandute, de inflatie sau de influenta unor factori conjuncturali (scaderea puterii concurentilor, cresterea puterii de cumparare etc.)

Cresterea costurilor de productie unitare a determinat o reducere a ratei rentabilitatii comerciale cu 10,63%, in perioada 2009-2010 si cu 17,48% in perioada 2010-2011. Aceasta majorare apare ca efect al cresterii costurilor de achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile si a costurilor de distributie.

Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate

În tabelul 1.27. este prezentata metodologia de calcul a ratei rentabilitatii resurselor consumate:

Calculul ratei rentabilitatii resurselor consumate

Tabelul 1.27..

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Rezultat din exploatare

Re

lei

Rezultat brut

Rb

lei

Cheltuieli de exploatare

Che

lei

Cheltuieli totale

Ch

lei

Rata rentabilitatii resurselor consumate

Rc=Rb/Ch

Indicele de crestere a Rc

IRc

Rata rentabilitatii resurselor consumate in exploatare

Rce=Re/Che

Indicele de crestere a Rce

IRce

Rata rentabilitatii resurselor consumate inregistreaza o evolutie oscilanta, atingand nivelul maxim in anul 2011 (18,38%, respectiv 21,71%).

Pentru analiza factoriala a acestei rate de rentabilitate, folosim datele din tabelul 1.28.

Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabelul 1.28.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Cifra de afaceri neta

lei

Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

lei

Cifra de afaceri exprimata in preturile perioadei precedente

lei

Cifra de afaceri exprimata in costurile perioadei precedente

lei

Profit aferent cifrei de afaceri

Pr

lei

Rata rentabilitatii resurselor consumate (5/2*100)

Rrc

Modificarea ratei rentabilitatii resurselor consumate fata de perioada precedenta se explica astfel:

1. Influenta modificarii structurii productiei vandute:

2. Influenta modificarii costurilor complete unitare:

3. Influenta modificarii preturilor de vanzare:

Influentele stabilite prin metodologia de mai sus sunt urmatoarele:

Sinteza analizei factoriale a ratei rentabilitatii resurselor consumate

Tabelul 1.29.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia ratei rentabilitatii resurselor consumate, din care datorita:

ΔRrc

modificarii structurii productiei vandute

Δg

modificarii costului complet unitar

Δc

modificarii pretului de vanzare pe produs

Δp

În perioada analizata se constata, de asemenea o scadere a ratei resurselor consumate cu 0,10% in perioada 2009-2010 si cu 19,28% in perioada 2010-2011. Acest lucru s-a intamplat ca urmare a depasirii costurilor prevazute pe produse si modificarii structurii vanzarilor, in timp ce cresterea preturilor a influentat in sensul sporirii ratei rentabilitatii resurselor consumate.

Structura vanzarilor a influentat rata rentabilitatii resurselor consumate in sensul scaderii acesteia cu 7,18%, respectiv cu 23,13%, situatie ce se explica prin diminuarea ponderii produselor vandute care au rate de rentabilitate mai mari decat rata medie a resurselor consumate pe total intreprindere.

Costurile unitare complete au exercitat o influenta negativa asupra ratei determinand scaderea acesteia cu 21,82% in perioada 2009-2010 si cu 27,59% in perioada 2010-2011, situatie determinata de depasirea costurilor produselor ce detin ponderea principala in totalul vanzarilor. Influenta costurilor se apreciaza ca justificata cu conditia ca efortul suplimentar facut sa fi fost recuperat pe seama preturilor de vanzare, ca urmare a obtinerii unor produse superioare din punct de vedere calitativ.

Preturile de vanzare au fost mai mari fata de nivelul prevazut la sortimentele care detin ponderea majoritara in cifra de afaceri si au determinat cresterea ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 28,90%, respectiv cu 31,44%. Aceasta situatie este determinata de imbunatatirea calitatii produselor, caz in care aprecierea este pozitiva si ca urmare a actiunii factorilor conjuncturali (oferta mai mica decat cererea, inflatia etc.)

Analiza ratei rentabilitatii economice

Analizand evolutia ratei rentabilitatii economice, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Evolutia ratei rentabilitatii economice

Tabelul 1.30.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Cifra de afaceri

Ca

lei

Rezultatul brut al exercitiului

Pb

lei

Active circulante

Ac

lei

Active imobilizate

Ai

lei

Active totale

At

lei

Randamentul activelor imobilizate

Ca/Ai

Rotatia activelor circulante

Ca/Ac

Rata rentabilitatii comerciale

Pb/Ca

Rata rentabilitatii economice

Re=Pb/At

Pentru analiza factoriala vom folosi urmatorul model:

Metodologia de analiza factoriala conform acestui model presupune a calcula influentele modificarii:

1. Randamentului activelor imobilizate (ra):

2. Rotatiei activelor circulante (vr):

3. Ratei rentabilitatii comerciale (rc):

Rezultatele stabilite prin metodologia de mai sus sunt urmatoarele:

Sinteza analizei factoriale a ratei rentabilitatii economice

Tabelul 1.31.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia ratei rentabilitatii economice, din care datorita:

ΔRe

modificarii randamentului activelor imobilizate

ΔCa/Ai

modificarii rotatiei activelor circulante

ΔCa/Ac

modificarii ratei rentabilitatii comerciale

ΔPb/Ca

Conform acestui model factorii care explica marimea si evolutia ratei rentabilitatii economice sunt:

modificarea randamentului activelor imobilizate. În cele doua perioade de analiza reducerea randamentului activelor imobilizate a avut efecte negative asupra indicatorului analizat si anume a determinat scaderea acestuia cu 0,19% in perioada 2009-2010, respectiv cu 1,3% in perioada 2010-2011.

modificarea vitezei de rotatie activului total. Reducerea vitezei de rotatie a activelor totale este determinata de: modificarea structurii capitalului investit in active imobilizate (randamentul activelor imobilizate scade determinand diminuarea ratei rentabilitatii economice cu 0,19% in perioada 2009-2010 si cu 1,30% in anii 2010-2011) si active circulante (modificarea activelor circulante determina la randul sau scaderea ratei rentabilitatii economice cu 0,12% in perioada 2009-2010 si cu 0,02% in anii 2010 si 2011).

modificarea ratei rentabilitatii comerciale  a determinat crestere ratei rentabilitatii economice pe intreaga perioada studiata. Acest fapt s-a datorat modificarii structurii productiei in favoarea produselor ce au o rentabilitate mai mare.

Analiza ratei rentabilitatii financiare

Model de analiza:

, unde:

Vt - venituri totale;

At - activul total;

Vt/At - viteza de rotatie a activului total exprimat prin numar de rotatii;

Kp - capitalul propriu;

At/Kp - factorul de multiplicare al capitalului propriu (bratul parghiei financiare);

Pn - profitul net;

Pn/Vt - profit net la 1 leu venituri.

În continuare vom analiza rata rentabilitatii financiare folosind datele din urmatoarele tabelul 1.32.:

Calculul ratei rentabilitatii financiare

Tabelul 1.32.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Active totale

At

lei

Capitalul propriu

Kp

lei

Venituri totale

Vt

lei

Profit net

Pn

lei

Rata rentabilitatii financiare

Pn/Kp

Viteza de rotatie a activelor totale

Vt/At

Factorul de multiplicare al capitalului propriu

At/Kp

Profitul net la 1 leu venituri totale

Pn/Vt

Modificarea ratei rentabilitatii financiare fata de perioada precedenta se explica astfel:

Metodologia de analiza factoriala conform acestui model implica determinarea influentelor:

1. Vitezei de rotatie a activelor totale:

2. Factorului de multiplicare a capitalului propriu:

3. Profitului net la 1 leu venituri totale:

Rezultatele stabilite prin metodologia de mai sus sunt urmatoarele:

Sinteza analizei factoriale a ratei rentabilitatii financiare

Tabelul 1.33.

Specificatie

Simbol

Perioada comparata

Variatia ratei rentabilitatii financiare, din care datorita:

ΔRf

modificarii vitezei de rotatie a activelor totale

ΔVt/At

modificarii factorului de multiplicare al capitalului propriu

ΔAt/Kp

modificarii profitului net la 1 leu venituri totale

ΔPn/Vt

Analizand comparativ cele doua perioade, la societatea luata in studiu, se observa ca rata rentabilitatii financiare se situeaza in jurul valorii de 12%.

Cei trei factori au influentat in proportii diferite nivelul ratei rentabilitatii financiare:

Viteza de rotatie a activelor totale a dus la reducerea ratei rentabilitatii financiare cu 0,004, respectiv cu 0,012, ceea ce ne arata o ineficienta in utilizarea activelor.

Factorul de multiplicare a determinat scaderea ratei rentabilitatii financiare cu 0,003 in perioada 2010-2011, in timp ce in perioada 2009-2010 acesta a determinat cresterea ratei cu 0,001.

De asemenea profitul la 1 leu venituri totale a condus la majorarea ratei rentabilitatii financiare pe intreaga perioada analizata, aspect ce evidentiaza eficienta exploatarii activitatii.

Efectul de levier financiar

Utilizand baza informationala oferita de bilantul contabil si contul de profit si pierdere, precum si valorile determinate anterior ale rentabilitatii economice si financiare, se obtin urmatoarele rezultate:

Calculul efectului de levier financiar

Tabelul 1.34.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Capital propriu

Cp

lei

Datorii totale

Dt

lei

Cheltuieli financiare

Chf

lei

Rentabilitatea economica

Re

Grad de indatorare (levierul)

Gi=Dt/Cp

Cota de impozit pe profit

i

Rata dobanzii

d

Efectul de levier

Lf

Rentabilitatea financiara Rf=Re+Lf

Rf=Re+Lf

În cazul analizei la societatea luata in studiu se constata ca pe parcursul celor trei exercitii financiare, Re>d (rentabilitatea economica fiind superioara costului mediu al datoriei), atunci Rf este superioara Re, ceea ce se apreciaza ca fiind o situatie favorabila pentru intreprindere. Daca aceasta urmareste maximizarea ratei rentabilitatii financiare - lucru absolut logic avand in vedere necesitatea maximizarii valorii actionarilor sai - atunci ea se poate indatora atata timp cat costul indatorarii (rata medie a dobanzii) este inferior rentabilitatii economice. Mai mult decat atat, rata rentabilitatii financiare va fi, in aceasta situatie, cu atat mai mare cu cat raportul Dt/Cp va fi mai ridicat.

Analiza externa performantelor intreprinderii de catre

institutia de credit

Analiza situatiei financiare pe baza modelului BRD este prezentata in tabelul 1.35.

Determinarea indicatorilor de bonitate conform modelului BRD

Tabelul 1.35.

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

UM

Perioada analizata

Active circulante

Ac

lei

Datorii curente

Dcrt

lei

Capital propriu

Cpr

lei

Activ total

At

lei

Profit brut

Pb

lei

Cifra de afaceri

Ca

lei

Profit net

Pn

lei

Pasiv total

Pt

lei

Lichiditatea generala

Ac/Dcrt

Lichiditatea generala

Lg

puncte

Solvabilitatea patrimoniala

Cpr/At

Solvabilitatea patrimoniala

Sp

puncte

Rata profitului brut

Pb/Ca

Rata profitului brut

Rpb

puncte

Rata rentabilitatii financiare

Pn/Cpr

Rata rentabilitatii financiare

Rrf

puncte

Grad de indatorare

Dcrt/Pt

Grad de indatorare

Gi

puncte

TOTAL PUNCTAJ

PUNCTE

În perioada analizata punctajul determinat conform modelului BRD a inregistrat valori cuprinse in intervalul 95-100 puncte.

Societatea se incadreaza astfel in categoria A de bonitate. Acest lucru atrage dupa sine concluzia ca firma inregistreaza performante financiare foarte bune, care permit achitarea la scadenta a dobanzii si a ratei. Totodata se prefigureaza mentinerea si in perspectiva a performantelor financiare la un nivel ridicat.

ANEXE

În urma calculelor intermediare, bilantul financiar al societatii analizate se prezinta astfel:

Bilantul financiar pentru perioada 2009-2011

ACTIV (NEVOI)

Perioada de analiza

I. ACTIV IMOBILIZAT NET (>1AN)

1. Imobilizari necorporale

2. Imobilizari corporale

3. Imobilizari financiare

II. ACTIVE CIRCULANTE

1. Stocuri

2. Creante*

3. Investitii pe termen scurt

4. Disponibilitati

TOTAL NEVOI (ACTIV)

Operatiuni de corectare a activului

Majorate cu cheltuielile in avans

PASIV (RESURSE)

Perioada de analiza

I. CAPITALURI PROPRII

1. Capital social

2. Prime de capital

3. Rezerve

4. Rezultatul exercitiului

5. Rezultatul reportat

6. Repartizarea profitului

7. Subventii

6. Provizioane

Patrimoniul public

II. DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG (> 1 AN)

III. CAPITALURI PERMANENTE

IV. DATORII PE TERMEN SCURT (<1AN)**

TOTAL RESURSE (PASIV)

Operatiuni de corectare a pasivului

**Majorate cu venituri inregistrate in avans

BILANTUL CONTABIL

lei

Denumirea indicatorului

Nr. rd.

Perioada analizata

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZARI NECORPORALE

II. IMOBILIZARI CORPORALE

III. IMOBILIZARI FINANCIARE

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL

(rd. 01 la 03)

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI

II. CREANTE

III. INVESTITII PE TERMEN SCURT

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL

(rd. 05 la 08)

C. CHELTUIELI ÎN AVANS

D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE ÎNTR-O PERIOADA DE PÂNA LA UN AN

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE

(rd. 09 + 10 - 11 - 18)

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

(rd. 04 + 12)

G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE ÎNTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

H. PROVIZIOANE

I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17 + 18),

din care:

- subventii pentru investitii

- venituri inregistrate in avans

J. CAPITAL SI REZERVE

I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care:

- capital subscirs varsat

- capital subscris nevarsat

- patrimoniul regiei

II. PRIME DE CAPITAL

III. REZERVE DIN REEVALUARE

IV. REZERVE

Actiuni proprii

Castiguri  legate de instrumentele de capitaluri proprii

Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT (A)

Sold C

Sold D

VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR

Sold C

Sold D

Repartizarea profitului

CAPITALURI PROPRII - TOTAL

(rd. 19 + 23 + 24 + 25 - 26 + 27 - 28 + 29 -30 + 31 - 32 - 33)

Patrimoniul public

CAPITALURI - TOTAL (rd. 34 + 35)

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

lei

Denumirea indicatorului

Nr. rd.

Perioada analizata

1. Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 05)

Productia vanduta

Venituri din vanzarea marfurilor

Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile

al caror obiect de activitate il constituie leasingul

Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete

2. Venituri aferente costului de productie in curs de executie

Sold C

Sold D

3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata

4. Alte venituri din exploatare

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL

(rd. 01 + 06 - 07 + 08 + 09)

5. a) Cheltuieli cu materiile prime si

materialele consumabile

Alte cheltuieli materiale

b) Alte cheltuieli externe (cu energie si apa)

c) Cheltuieli privind marfurile

6. Cheltuieli cu personalul (rd. 16 + 17),

din care:

a) Salarii si indemnizatii

b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

7. a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale

(rd. 19 - 20)

a.1) Cheltuieli

a.2) Venituri

b) Ajustari de valoare privind activele circulante

(rd. 22 - 23)

b.1) Cheltuieli

b.2) Venituri

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28)

8.1 Cheltuieli privind prestatiile externe

8.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

8.3 Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate

Cheltuieli privind dobanzile de refinantare inregistrate de entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul

Ajustari privind provizioanele

(rd. 30 - 31)

- Cheltuieli

- Venituri

CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 11 la 15 + 18 + 21 + 24 + 29)

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE

- Profit

(rd. 10 - 32)

Pierdere

(rd. 32 - 10)

9. Venituri din interese de participare

- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate

10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din

activele imobilizate

- din care , veniturile obtinute de la entitatile afiliate

11. Venituri din dobanzi

- din care , veniturile obtinute de la entitatile afiliate

Alte venituri financiare

VENITURI FINANCIARE - TOTAL

(rd. 35 + 37 + 39 + 41)

12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante (rd. 44 - 45)

- Cheltuieli

- Venituri

13. Cheltuieli privind dobanzile

- din care, cheltuielile in relatia cu entitatile afiliate

Alte cheltuieli financiare

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL

(rd. 43 + 46 + 48)

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR (A)

- Profit

(rd. 42 - 49)

Pierdere

(rd. 49 - 42)

14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT (A)

- Profit

(rd. 10 +

Pierdere

(rd. 32

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA

- Profit

(rd. 54 - 55)

Pierdere

(rd. 55 - 54)

VENITURI TOTALE

(rd. 10 + 42 + 54)

CHELTUIELI TOTALE

(rd. 32 + 49 + 55)

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA

- Profit

(rd. 58 - 59)

Pierdere

(rd. 59 - 58)

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET (A) A EXERCITIULUI FINANCIAR

- Profit

(rd. 60 - 61 - 62 - 63)

Pierdere

(rd. 61



Valceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiza economico-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2005, p. 370

Eros-Stark, L., Pantea, I.M., Analiza situatiei financiare a firmei, Editura Economica, Timisoara, 2001, p. 81, citat de   Buglea, A., Analiza situatiei financiare a intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2004, p. 328

Valceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiza economico-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2004, p. 261







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate