Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» BAZELE ORGANIZARII CONTABILITATII LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI


BAZELE ORGANIZARII CONTABILITATII LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI




BAZELE ORGANIZARII CONTABILITATII LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI

1. TEHNOLOGIA SI ORGANIZAREA ACTIVITATII LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI




In cadrul Sucursalei “PETROM” Pitesti contabilitatea de gestiune se organizeaza pe faze ale procesului de productie pentru cheltuielile activitatii de baza si pe activitati pentru cheltuielile activitatilor auxiliare.

Procese tehnologice de baza in extractia titeiului si gazelor :

Extractia titeiului si gazelor este un proces tehnologic in flux continuu, omogen, cu urmatoarea desfasurare pe faze succesive de productie si prelucrare :

- Extractia si separarea titeiului si gazelor asociate: Din zacamant se extrag titei si gaze asociate, impreuna cu impuritati (apa si nisip). Acest amestec se separa prin procedee tehnologice speciale.

- Pompare, depozitare, tratare si livrare titei;

- Extractia de gaze libere, comprimarea si transportul gazelor asociate si libere;

- Producerea gazolinei la statiile de degazolinare, prin separarea acestui produs din gaze.

- Producerea etanului, asemanator procesului de producere a gazolinei.

- Imbunatatirea recuperarii titeiului din zacamintele petroliere : Factor final de recuperare.

Fazele procesului de productie sunt :

Activitatile de baza sunt :

1.Productie titei si gaze :

Se cuprind cheltuielile cu extractia titeiului si gazelor.

Separare, pompare, depozitare interna titei :

In aceasta faza se colecteaza cheltuielile efectuate pentru separarea productiei obtinute, depozitarea interna in rezervoarele parcurilor de productie si pomparea titeiului catre statia de tratare.

3.Tratare titei:

Aceasta faza cuprinde totalitatea cheltuielilor pentru separarea impuritatilor si aducerea titeiului la parametri prevazuti de STAS.

4.Imbunatatire debite strate :

Cuprinde cheltuielile efectuate pentru procesele de crestere a factorului de recuperare : injectie apa, abur, dioxid de carbon, gaze, agenti chimici ; combustie subterana.

5.Colectarea, epurare, injectie ape reziduale :

Se refera la acele cheltuieli efectuate cu colectarea apelor reziduale, epurarea acestora si injectia in strat, precum si cu refacerea energiei de zacamant.

7.Comprimarea si transportul gazelor :

Este o alta faza a procesului de productie ce cuprinde cheltuielile efectuate la statiile de compresoare, precum si cele cu transportul gazelor catre beneficiarii produsului.

8. Producere gazolina

9. Producere etan

Activitatile auxiliare sunt :

1.Interventii la sonde :

Sunt reflectate cheltuielile ocazionate de lucrarile de interventie : schimbari de pompe de fund, schimbari de pistoane, spargeri de tevi de extractie, retrageri si coborari de material tubular, .

Reparatii capitale la sonde

Cuprind cheltuielile angajate pentru repararea capitala a sondelor.

3.Reparatii utilaj de suprafata :

In aceasta activitate se includ cheltuielile ocazionate de repararea cu forte proprii a urmatoarelor utilaje : capete de pompare, unitatide pompare, pompe 2PN, turle, prevenitoare, capete de eruptie, reductoare, capete de injectie .

4.Productie, pompare apa :

Cuprinde totalitatea cheltuielilor cu extragerea, colectarea, tratarea si pomparea apei potabile si industriale.

5.Productie abur :

Inglobeaza cheltuielile efectuate pentru producerea aburului industrial de la bateriile de cazane situate in parcurile de separare si grupuri industriale.

6.Transport propriu :

Colecteaza cheltuielile cu transportul marfa si de persoane necesar fazelor de productie si activitatilor auxiliare enuntate mai sus, precum si cheltuielile cu utilajele grele : trolii , instalatii speciale de interventie la sonde IC5, .

7.Ateliere : Mecanic, Reparatii pompe, Reconditionare material tubular

Colecteaza cheltuielile cu reviziile tehnice si reparatiile curente de utilaje, confectii de atelier pentru necesitatile interne, precum si comenzi ocazionale executate pentru terti.

8.Activitatea sociala

Colecteaza cheltuielile pentru dotarea cu cazarmament, obiecte de inventar pentru cazarea personalului in baracamente si camine de nefamilisti, cheltuielile cu igienizarea si intretinerea acestora, precum si alte cheltuieli legate de crearea unor conditii normale de viata personalului angajat.

Caracteristici ale activitatii de productie :

La Sucursala “PETROM” Pitesti structura productiei este omogena, fiind sistematizata dupa criterii compatibile ca si veniturile :

1.Venituri din exploatare, formate din :

Venituri din vanzari de produse : titei, gaze, gazolina , etan, apa si abur;

Venituri din prestari de servicii diverse : redevente, locatii de gestiune, chirii; transporturi; alte venituri din exploatare;

Venituri din productia stocata;

Venituri din productia de imobilizari (activitate de probe productie);

Venituri financiare;

3. Venituri exceptionale.

Astfel, in functie de locul generator, productia se grupeaza in :

Productia de baza, aceasta fiind acea productie ce cuprinde, potrivit procesului tehnologic, fabricarea produselor ce formeaza obiectul activitatii principale a unitatii : extragerea titeiului si gazelor naturale, producerea gazolinei si etanului ;

Productia auxiliara, din care fac parte acele activitati ce deservesc productia de baza si se refera la :

-producerea apei;

-producerea aburului;

-prestatii ale atelierului mecanic;

-prestatii ale sectiei de transporturi, etc .

Capacitatea de productiei a Sucursalei “PETROM” Pitesti este constituita din constructii speciale, executate prin lucrari de foraj, denumite sonde, din parcuri de separatoare, din conducte, instalatii speciale de tratare, rezervoare speciale, statii de degazolinare si o instalatie de deetanizare.

Sucursala “PETROM” Pitesti din componenta S.N.P. “PETROM” S.A. Bucuresti este subunitate fara personalitate juridica cu autonomie limitata. Ea are in folosinta mijloace fixe si mijloace ciculante, are buget de venituri si cheltuieli proprii si dispune de forta de munca necesara pentru indeplinirea programelor de productie, activitatilor comerciale si financiar-contabile cei revin, realizand atributiile si competentele stabilite prin Regulamentul de Organizare si Functionare al Societatii Nationale a Petrolului “PETROM” S.A. Bucuresti, aprobat de Ministerul Industriei si Comertului, cu urmatoarele limitari de competenta:

nu poate incheia direct operatiuni financiare pentru obtinerea de subventii de la bugetul de stat;

nu poate efectua operatiuni de comert exterior;

nu poate vinde, concesiona, inchiria sau licita locatii de gestiune decat cu aprobarea conducerii S.N.P. “PETROM” S.A. Bucuresti.

Sucursala “PETROM” Pitesti are ca obiect de activitate:

explorarea si exploatarea zacamintelor de petrol si gaze, din raza sa de activitate;

degazolinarea si deetanizarea gazelor;

transportul si comercializarea produselor rezultate si altor produse petroliere, prin statii proprii;

cresterea gradului de recuperare al titeiului din zacaminte;

lucrari de interventii, punerea in productie si reparatii capitale la sonde;

aprovizionarea tehnico-materiala;

forajul sondelor;

cercetarea si proiectarea;

lucrari de constructii-montaj;

transport propriu auto;

activitate medicala si sociala pentru salariatii proprii;

investigatii geologice si geofizice.

Sucursala “PETROM” Pitesti are in componenta sa trei schele de productie: Schela de Petrol Pitesti, cu sediul in Pitesti, judetul Arges, Schela de Petrol Ciuresti, cu sediul in comuna Potcoava, judetul Olt, si Schela de Petrol Dragasani, cu sediul in orasul Dragasani, judetul Valcea, stabilite prin Decizia S.N.P. “PETROM” S.A. Bucuresti, nr. 258/1997, pe care le coordoneaza, le verifica si raspunde de activitatea desfasurata de acestea.

Pentru Schela de Petrol Pitesti la sucursala se tin toate evidentele financiar-contabile, tehnice de specialitate deoarece aceasta nu are decat un compartiment de productie.

Aceste subunitati, necesare realizarii obiectului de activitate, nu au personalitate juridica, iar relatiile dintre ele si Sucursala PETROM Pitesti sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare si Functionare al S.N.P. PETROM S.A. Bucuresti. Modalitatea si criteriile de constituire a sucursalei si schelelor sunt stabilite prin Normele de structura privind organizarea subunitatilor din componenta S.N.P. “PETROM” S.A. Bucuresti.

Sucursala PETROM Pitesti are evidenta operativa, subcont deschis la Banca Comerciala Pitesti, beneficiaza de credite bancare in numele societatii nationale, are relatii economico-financiare si juridice cu alte unitati prin delegare in limitele competentelor acordate de S.N.P. “PETROM” S.A. Bucuresti, incheie contracte cu persoane fizice si juridice, de asemenea pe baza imputernicirii de reprezentare data de societate.

ORGANIZAREA STRUCTURALA A CONTABILITATII LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI

1. PRINCIPII SI CONDITII DE ORGANIZARE SI CONDUCERE A CONTABILITATII

Pe plan mondial contabilitatea, ca parte a sistemului informational economic a devenit pe plan mondial un instrument de informare, control si previziune de neinlocuit. Actiunea de organizare a contabilitatii pe plan mondial si-a propus urmatoarele obiective:

imbunatatirea organizarii si conducerii contabilitatii diferitelor tari;

mai buna intelegere a informatiilor contabile si controlul lor;

compararea informatiilor contabile in timp si in spatiu.

Realizarea acestor obiective presupune:

- definirea de norme si principii generale, bazate pe teminologie precisa si identica oentru toti utilizatorii informatiei contabile;

- stabilirea de legaturi precise intre nevoile de gestiune, specifice fiecarei intreprinderi si legislatia economico-financiara a fiecarei tari;

- concretizarea mijloacelor necesare pentru elaborarea contabilitatii nationale;

- posibilitati de adaptare a diferitelor ramuri si sectoare economice la regulile generale de conducere a contabilitatii finaniare.

La organizarea si conducerea contabilitatii ca sistem informational si de gestiune s-a conturat un set de conventii si reguli ca rezultat al practicilor de contabilitate, delimitat in cele mai multe cazuri prin apelatia ‘’principii contabile general admise‘’. Aceste principii sunt subordonate obiectivului fundamental al contabilitatii, cel al imaginii fidele asupra patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor. Sa fie ‘’acceptat‘’ fiecare principiu trebuie sa furnizeze o informatie obiectiva si pertinenta, si aceasta in cadrul mijloacelor disponibile de culegere si de prelucrare a datelor.

Directiva a IV-a a C.E.E. formuleaza urmatoarele principii

societatea este prezumata a-si continua activitatea;

modalitatile de evaluare nu pot fi modificate de la un exercitiu la altul;

trebuie sa se tina cont de principiul prudentei in orice situatie;

trebuie tinut cont de cheltuielile si veniturile exercitiului la care se refera conturile fara a lua in considerare data de plata sau de incasare a acestor cheltuieli sau venituri;

elementele de la posturile de activ si de pasiv trebuie evaluate separat;

bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda bilantului de inchidere a exercitiului precedent.

Studiul acestor principii releva diversitatea lor, precum si interdependenta lor si rolul pe care il au in conceptualizarea contabilitatii. Existand o literatura a principiilor sau conventiilor contabile foarte abundenta se ridica astfel problema optiunii pentru o schema sau alta. Fiind rezultate din practica aceste principii se modifica odata cu practica si cu utilizarea lor. Se creeaza unele principii noi, altele tind a se invechi, iar unele sunt chiar contradictorii. Aceasta releva faptul ca realitatea economica are multiple aspecte si ca principiile trebuiesc aplicate in raport cu campul de actiune al contabilitatii.

Din ansamblul principiilor contabile, Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilitatii retine pentru unitatile economice din Romania pe urmatoarele sase:

- principiul prudentei,

- principiul permanentei metodelor,

- principiul continuitatii activitatii,

- principiul independentei exercitiului,

- principiul intangibilitatii bilantului de deschidere,

- principiul necompensarii.

Principiul prudentei conform caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior.

In aplicarea principiului prudentei trebuie avute in vedere urmatoarele reguli:

la inchiderea exercitiului, se contabilizeaza datoriile si pierderile probabile, si nu se contabilizeaza activele si profitul probabile;

la data inchiderii exercitiului, pot fi inscrise in bilant doar beneficiile realizate;

trebuie tinut cont de toate riscurile previzibile si eventualele pierderi care au luat nastere, in cursul exercitiului sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca aceste riscuri sau pierderi, nu sunt cunoscute decat intre data inchiderii bilantului si data la care el este intocmit;

trebuie sa se tina cont de deprecieri, chiar daca exercitiul se soldeaza cu o pierdere sau un deficit.

De precizat faptul ca exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, crearea unor rezerve oculte sau a unor provizioane excesive, prin subevaluarea deliberata a activelor sau a veniturilor, sau supraevaluarea deliberata a pasivelor sau a cheltuielilor deoarece situatiile financiare nu ar mai fi neutre si in consecinta nu ar mai poseda calitatea de fiabilitate.

Principiul prudentei este legat organic de evaluarea patrimoniului iar intelegerea modului de operare solicita prezentarea regulilor generale de evaluare aplicabile elementelor patrimoniale, datoriile, la valoarea lor nominala (stipulata in contract, comanda factura sau un alt document).

In rezumat, apreciem, ca exista patru momente ale evaluarii elementelor patrimoniale.

- evaluarea la data intrarii in patrimoniu;

- evaluarea la data inventarierii;

- evaluare la data inchiderii conturilor;

- evaluare la data iesirii din patrimoniu.

Primele doua momente creeaza premisele aplicarii prudentei iar cel de al treilea realizeaza efectiv aplicarea acestuia.

Principiul permanentei metodelor consta in continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind elaborarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

Acest principiu pare paradoxal pentru lumea contabila romaneasca, deoarece ne obisnuisem cu o singura metoda pentru rezolvarea unei probleme. Altfel spus, normalizarea in contabilitate s-a caracterizat prin rigiditate. Noul sistem, in schimb, se caracterizeaza prin flexibilitate. Contabilul unei intreprinderi va putea in multe cazuri, sa aleaga pentru solutionarea unei probleme o metoda dintr-un evantai de posibilitati. Este evident ca acesta ar trebui s-o aleaga pe cea care convine cel mai bine realizarii obiectivului de imagine fidela tinandu-se totusi cont ca in decursul activitatii intreprinderilor pot interveni o serie de factori de influenta (modificari de legislatie fiscala , restructurarea intreprinderii etc.) care conduc la necesitatea schimbarii unor metode practicate.

In alte cazuri schimbarea metodelor intervine numai in interesul asigurarii imaginii fidele a realitatii economice, iar actiunea face obiectul unei mentiuni speciale in anexa la bilant cu descrierea efectelor asupra situatiei patrimoniului, rezultatului, inclusiv cel fiscal, exemplu, evaluarea stocului la iesirea din patrimoniu.

Permanenta metodelor nu trebuie absolutizata, exista anumite limitele de aplicare a permanentei metodelor. Practica releva o serie de evenimente economice, financiare sau sociale in care contabilitatea unei intreprinderi este obligata sa-si schimbe o parte din metode.

Principiul continuitatii activitatii potrivit caruia unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a intra in stare de lichiditate sau de reducere sensibila a activitatii. Starea de continuitate sau non-continuitate are multiple consecinte:

asupra metodelor de evaluare:

in situatia de stare de continuitate, evaluarea patrimoniala si determinarea rezultatelor se fac tinand cont de valoarea actuala;

- in situatia de stare de non-continuitate se recurge la alte valori de utilitate (valori lichidative);

asupra unor practici contabile: decuparea vietii intreprinderii in exercitiile financiare, etalarea unor cheltuieli asupra mai multor exercitii financiare etc.;

asupra altor principii. 

Atunci cand continuitatea activitatii poate fi asigurata, cazul cel mai simplu, fiind intalnit in marea majoritate a intreprinderii, conturile anuale sunt intocmite in mod normal, altfel spus, in spiritul respectului celorlalte conventii contabile de baza si principiilor contabile general admise.

Atunci cand continuitatea activitatii nu mai este asigurata, cazul cel mai frecvent pentru intreprinderile aflate in dificultate, conturile anuale trebuie stabilite pe baza valorii lichidative.

Principiul independentei (autonomiei) exercitiului presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera. Exemplu, cheltuielile si veniturile constatate in avans in cursul exercitiului financiar, dupa care se repartizeaza direct la rezultatul exercitiului urmator, precum si cheltuielile efectuate in cadrul exercitiului financiar, dar de repartizat sistematic pe mai multe exercitii ulterioare.

Exercitiul contabil, in mod normal are o durata de un an. Fac exceptii cazurile referitoare la inceputul, sfarsitul activitatii, fuziune sau dizolvare, cand durata exercitiului contabil poate fi mai mica de un an.  Aplicarea principiului independentei are o serie de consecinte, (cum ar fi: practicarea unui activitati de angajamente, utilizarea conturilor de regularizare, necesitatea calcularii amortizarii si provizioanelor la sfarsitul fiecarui exercitiu etc.), regulamentul nostru contabil face referire numai la primele doua dintre acestea.

Sintetizand, se poate afirma ca principiul specializarii exercitiilor, ‘’personalizeaza’’ fiecare exercitiu in raport cu cel anterior si cu cel ce urmeaza. In cazul in care veniturile si cheltuielile generate intr-un exercitiu vizeaza exercitiul urmator, se considera ca acestea sunt datorii si creante ale exercitiului in curs vizavi de exercitiul urmator.

Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere potrivit caruia bilantul de deschidere a unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent. In consecinta acesta presupune interzicerea imputarii efectelor schimbarilor de metode sau ale corectarii unor erori asupra capitalurilor proprii cu care unitatea patrimoniala isi incepe un nou exercitiu financiar.

Pe langa aspectul pur tehnic al corespondentei (identitatii) intre situatia patrimoniala la inceputul exercitiului curent si cea existenta la sfarsitul exercitiului precedent, aspect ce faciliteaza verificarea integritatii patrimoniale, respectarea principiului in cauza este solicitata si de corecta informare a utilizatorilor externi din informatii: efectele schimbarilor de metode si ale corectarilor de erori trebuie sa fie transparente in documentele de sinteza ale anului incheiat.

Principiul necompensarii conform caruia se interzice compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv, intre creante si datorii, intre posturile de cheltuieli si venituri asigurand transparenta informatiei si implicit evaluarea si inregistrarea separata in contabilitate a elementelor patrimoniale de activ si pasiv, cheltuieli si venituri.

Este cunoscut faptul ca relatiile intreprinderii cu tertii au la baza contracte incheiate intre cele doua parti.

Respectarea principiului necompensarii implica aprecierea rezultatului beneficiar sau deficitar la nivelul fiecarui contract, nepermitandu-se compensarea pierderilor cu care se soldeaza un contract, cu beneficiile altuia.

Se poate aprecia ca aplicarea acestui principiu presupune:

1. necompensarea creantelor cu datoriile fata de acelasi tert;

necompensarea plusului de valoare cu minusurile de valoare, in contextul aplicarii principiului prudentei;

3. necompensarea intre elementele valorice neomogene (de exemplu intre valoarea de intrare si provizionul pentru depreciere).

Nu trebuie absolutizat principiul necompensarii el fiind opozabil numai in cazul in care activele si pasivele, datoriile si creantele, cheltuielile si veniturile constituie structuri.

Aceasta precizare vizeaza problematica compensarii creantelor cu datoriile, daca sunt indeplinite simultan conditiile:

n       intreprinderea are capacitatea de a insista asupra decontarii nete;

n       capacitatea de a insista este dincolo de orice dubiu;

n       intreprinderea nu suporta un grad semnificativ de risc, beneficiul atasat uneia dintre ele nu duce la schimbarea de sens contrar a celeilalte.

In acest sens Standardul de Contabilitate International nr. 11 prevede:

‘’Poate sa apara ca necesara considerarea ca un ansamblu unic a contractelor incheiate cu acelasi client sau cu clienti diferiti, in masura in care aceste contracte sunt negociate ca un singur ansamblu sau ele se ataseaza unuia si aceluiasi proiect‘’.

PROBLEME GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII

Organizarea si conducerea contabilitatii se realizeaza, de regula, in cadrul unor diviziuni organizatorice denumite compatimente distincte conduse de catre directorul financiar-contabil sau contabilul sef, sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Mai poate fi organizata si de persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil.

Contabilitatea se organizeaza si conduce, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, cade in raspunderea administratorului, ordonatorului de credite sau altor persoane ce au obligatia gestionarii patrimoniului. In situatia cand contabilitatea se tine de alte persoane decat cele autorizate, raspunderea revine patronului.

Fiecare unitate patrimoniala trebuie sa asigure: intocmirea documentrlor justificative pentru toate operatiile care ii afecteaza patrimoniul; inregistrarea cronologica si sistematica a tuturor oeratiilor consemnate in documente; inventarierea patrimoniului; intocmirea bilantului contabil; controlul asupra operatiilor economice efectuate; furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si a rezultatelor exercitiilor.

Unitatile patrimoniale au totodata obligatia: sa inregistreze fiecare operatie economica , simultan, in debitul unui cont si creditul altui cont, sa determine periodic totalul sumelor debitoare si a celor creditoare, precum si a soldului final al fiecarui cont; sa intocmeasca balanta de verificare a conturilor sintetice; bilantul contabil si contul de profit si pierdere la finele fiecarui exercitiu.

In organizarea si conducerea contabilitatii generale sau financiare trebuie sa se aiba in vedere normele unitare, obligatorii pentru toate unitatile patrimoniale , norme precizate prin Legea Contabilitatii nr. 82/1991 si Regulamentul de aplicare al acestei legi, din care rezulta ca, prin conceptia sa de organizare contabilitatea sa fie in masura sa furnizeze informatiile utile procesului conducerii eficiente a activitatii in interior, precum si in relatiile acesteia cu asociatii sau actionarii, cu furnizorii, clientii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice.

Oganizarea si conducerea contabilitatii generale sau financiare este influentata si de o serie de factori, cum sunt:

forma de proprietate: Sucursala PETROM Pitesti este componenta a S.N.P. “PETROM” S.A. Bucuresti si functioneaza pe baza imputernicirii de reprezentare in toate domeniile. Avand in vedere aceasta conturile de venituri si cheltuieli nu se inchid prin contul 121 “Profit si pierdere” ci prin contul 4814 “Decontari privind avizare venituri si cheltuieli”. Totodata patrimoniul unitatii poate fi micsorat, respectiv marit, prin hotararea Consiliului de Administratie al S.N.P. PETROM S.A. Bucuresti.

Sucursala Petrom Pitesti administreaza, in conditiile legii, bunurile aflate in patrimoniul sau, in scopul realizarii obiectului sau de activitate.

Forma juridica de constituire: este subunitate fara personalitate juridica, cu auronomie limitata. Ea este organizata si functioneaza pe baza de gestiune economica proprie si autonomie financiara in conformitate cu prevederile Regulamentului de Organizare si Functionare a S.N.P. PETROM S.A. Bucuresti.

Marimea si profitul unitatii patrimoniale: Asa cum am mai mantionat, in cadrul contului 121 “Profit si pierdere” nu exista sume, dar facand diferenta intre veniturile si cheltuielile totale pot afirma ca valoarea profitului este de 203.095.147 mii lei.

Marimea profitului sucursalei influenteaza alegerea formei de organizare centralizata a contabilitatii.

Delimitarea, dimensionarea a unitatilor (unitati patrimoniale mici sau mijlocii si mari) influenteaza alegerea si utilizarea uneia din cele doua variante de organizare a sistemului contabil[2]:

a) varianta de baza care se adopta de unitatile patrimoniale mari, asa cum se precizeaza de noul sistem contabil si are urmatoarele caracteristici: se utilizeaza conturile sintetice de gradul I si II simbolizate cu trei, respectiv patru cifre; se intocmeste bilantul contabil in sistem de baza; se utilizeaza atat metoda inventarului permanent cat a celui intermitent pentru inregistrarea stocurilor si a productiei in curs de executie; se exercita operatiile de verificare si certificare a bilantului contabil de catre persoane autorizate;

b) varianta somplificata folosita de unitatile mici si mijlocii presupune: organizarea contabilitatii cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I; intocmirea bilantului contabil in sistem simplificat (cu un numar mai mic de posturi bilantiere); utilizarea metodei de inregistrare “inventar intermitent” pentru stocuri si productia in curs de executie; nu se exercita operatii de verificare si certificare a bilantului contabil de catre experti contabili sau contabili autorizati.

Varianta de organizare a sistemului contabil la Sucursala PETROM Pitesti este cea de baza: se utilizeaza conturi sintetice de gradul I si II, simbolizate cu trei, patru, cinci si chiar sase cifre; se intocmeste bilant contabil in sistem de baza; se utilizeaza atat metoda inventarului permanent cat a celui intermitent pentru inregistrarea stocurilor si a productiei in curs de executie.

- Structura elementelor patrimoniale de activ si pasiv precum si nevoile de informare a conducerii intreprinderii, mijloacele utilizate pentru realizarea functiei financiar-contabile sunt de asemenea factori care influenteaza organizarea contabilitatii generale (financiare), cu implicatii directe si asupra costului tinerii unei astfel de contabilitati.

3. ORGANIZAREA CONTABILITATII LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI

Sucursala PETROM Pitesti are delimitate in structura sa functionala urmatoarele functii de baza: functia de cercetare-dezvoltare, de productie, comerciala, de personal si functia financiar-contabila.

In ceea ce priveste functia finaciar-contabila, aceasta antreneaza doua genuri de activitati: activitatea financiara si activitatea contabila. Conform prevederilor legislatiei din tara noastra, cadrul de realizare a acestei importante functii a intreprinderilor se asigura prin structura organizatorica de catre Directia financiar-contabila, condusa de directorul financiar-contabil sau contabilul sef, sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Structura organizatorica a Directiei finaciar-contabile este redata la anexa nr. 1.

Sectorul financiar-contabil poate fi organizat in doua compartimente, si anume:

compartimentul financiar, care la randul sau, in functie de volunul lucrarilor, se poate structura pe grupe de lucrari;

compartimentul contabilitate, care se atructureaza si el pe compartimente de activitate care executa lucrari omogene.

Compartimentul financiar-contabil se organizeaza in functie de marimea unitatii patrimoniale, in servicii sau birouri, de contabilitate si financiar.

Serviciul (biroul) contabilitate are ca principale atributii:

consemnarea si inregistrarea corecta si la timp, cronologic si sistematic, pe baza documentelor justificative, a tuturor operatiilor economice;

controlul operatiilor patrimoniale efectuate si inregistrate;

inventarierea patrimoniului si intocmirea registrului inventar;

intocmirea documentelor de sinteza;

furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor privind patrimoniul si rezultatele obtinute;

evidenta cheltuielilor si calculatia costurilor;

determinarea si analiza rentabilitatii pe produse su lucrari si servicii exeutate.

Compartimentele de lucru organizate in cadrul serviciului contabilitate executa lucrari omogene dupa forma:

- compartimentul – registrul jurnal general, bilant si contul de profit si pierdere, ce asigura contabilitatea cronologica a tuturor operatiilor economice prin intermediul registrului-jurnal; controleaza exactitatea inregistrarilor ce s-au efectuat si consemnat in conturi prin intocmirea balantei de verificare; asigura intocmirea, verificarea, certificarea, aprobarea si publicarea documentelor de sinteza etc.;

- compartimentul contabilitatea imobilizarilor, organizeaza si realizeaza contabilitatea sintetica, evidenta analitica a activelor imobilizate; stabileste si aplica sistemul de amortizare a mijloacelor fixe; intocmeste planul de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale si necorporale etc.;

- compartimentul contabilitatea stocurilor, organizeaza si conduce contabilitatea sintetica si evidenta operativa si analitica a stocurilor si productiei in curs de executie, stabileste si aplica metodele de evaluarei si de evidenta analitica a stocurilor, participa la evaluarea stocurilor inventariate in vederea intocmirii bilantului etc.;

- compartimentul inventariere si evaluarea patrimoniului, coordoneaza si realizeaza impreuna cu celelalte compartimente si servicii, inventarierea patrimoniului, evaluarea la sfarsitul exercitiului a elementelor patrimoniale, in vederea stabilirii valorii lor reale, ca apoi sa se estimeze si sa se determine deprecierile, in scopul calcularii si inregistrarii amortismentelor si provizioanelor.

Serviciul financiar are urmatoarele obiective:

- programarea, urmarirea si evidenta mijloacelor si a valorilor de trezorerie ale unitatii patrimoniale, asigurarea capitalului si a fondurilor necesare desfasurarii unei activitatii normale;

- organizeaza si conduce evidenta veniturilor pe feluri de activitati si furnizeaza informatii pentru elaborarea documentului de sinteza “contul de profit si pierere”;

- efectueaza la timp si in bune conditii operatiile de incasari si plati;

- calcularea si videnta drepturilor banesti ale personalului;

- tine evidenta imprumuturilor, creditelor, a decontarilor cu tertii,

- asigura incasarea debitelor de orice natura etc.

Si in cadrul acestui serviciu pot exista compartimente specializate, si anume:

biroul trezorerie-portofoliu;

biroul decotari terti – venituri;

TVA;

biroul gestiunea capitalului – fonduri;

biroul buget – finantare;

biriul salarii si alte drepturi de personal etc.

In cadrul serviciului financiar se organizeaza si reaizeaza evidenta contabila a elementeloe si a tuturor categoriilor de operatii ce privesc: capitalul, fondurile, creditele, imprumuturile, decontarile cu tertii, salariatii si cele ce privesc trezoreria.

Fata de deceniile anterioare in care sistemul contabil era de ajuns sa furnizeze informatii exacte, complete, in prezent, caracteristica principala a acestora va fi pertinenta, altfel spus utilitatea acestora in momentul luarii deciziilor. Deci, acesta formulare 'furnizarea de informatii utile', care are caracter de noutate, este foarte utilizata in aceasta perioada de tranzitie la economia de piata in care toate acestea sunt folosite atat de utilizatorii interni, cat si de utilizatorii externi care sunt foarte importanti pentru economia romaneasca

In perioada anterioara beneficiarii documentelor contabile de sinteza erau cei din conducerea unitatii. In prezent aria acestora s-a extins inclusiv la utilizatorii externi, asa cum am mai mentionat, motiv pentru care documentele contabile de sinteza fac obiectul unei publicari anuale prin care se asigura transparenta acestora. Necesitatea transparentei documentelor de sinteza vine in sprijinul diversificarii gamei de utilizari.

In conformitate cu Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii, Sucursala “PETROM” Pitesti organizeaza si conduce contabilitate interna de gestiune in functie de specificul activitatii sale, avand ca obiective principale :

calculul costului total ;

stabilirea rezultatelor si rentabilitatii produselor si serviciilor executate ;

intocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli pe feluri de activitati, urmarirea si controlul executarii acestuia in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale.

Contabilitatea de gestiune este destinata in principal inregistrarii operatiunilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitati, sectii, faze de fabricatie, etc., decontarea productiei, precum si calculul costului de productie efectiv al produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate. Organizarea contabilitatii de gestiune are in vedere stabilirea si nominalizarea nivelurilor, respectiv pozitiilor din structura de productie care devin centre de costuri si codificarea acestora. Prin centru de cost se intelege orice subunitate a societatii care are ca obiect de activitate producerea de produse, semifabricate sau executarea unor lucrari sau prestatii pentru terti sau pentru alte sectii interne unde se fac si se colecteaza cheltuieli si se stabilesc costuri de productie in vederea stabilirii corecte a costurilor produselor finite.

Obiectul calculatiei il constituie produsele si fazele parcurse in procesul de fabricatie, costurile de productie fiind inregistrate in conturi deschise lunar pe fiecare faza, astfel ca la finele perioadei de gestiune, prin cumularea tuturor cheltuielilor in ultima faza de productie sa se obtina costul efectiv al produsului finit.

In cadrul Sucursalei “PETROM” Pitesti contabilitatea de gestiune se organizeaza pe faze ale procesului de productie pentru cheltuielile activitatii de baza si pe activitati pentru cheltuielile activitatilor auxiliare.

3. MIJLOACE DE CONDUCERE SI ORGANIZARE A CONTABILITATII LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI

3.1. FORMA DE INREGISTRARE CONTABILA UTILIZATA LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI

Sucursala 'PETROM' Pitesti utilizeaza pentru inregistrarea documentelor forma de contabilitate pe jurnale - varianta din Romania, care are ca trasatura de baza folosirea jurnalelor multiple pentru inregistrarea cronologica si sistematica in creditul conturilor dezvoltat pe conturi corespondente debitoare. Pe langa acest jurnal privind operatiile pe credit se intocmesc Situatii pentru operatiile pe debit (pentru debitul conturilor de casa si banca in ambele inregistrarile efectuindu-se in tot cursul lunii, direct pe baza documentelor justificative (stornarile).

Tipurile de jurnale multiple si situatii pentru debitul unor conturi utilizate de sucursala sunt: Jurnal - situatie privind operatiile de casa si banca (J1 si J2); Jurnal privind decontarile cu furnizorii (J3/0, J3/1, J11); Jurnal privind operatiile diverse (J4); Jurnal - situatie privind operatiile contabile (J5, J13); Jurnal privind consumurile si alte iesiri de materiale (J6, J6/1, J7, J7/1); Situatia privind miscarea materialelor si cheltuielilor de transport-aprovizionare (J6/3, J6/4); Jurnal privind salariile si contributia la asigurarile sociale (J8); Jurnal privind vanzarea produselor si alte iesiri (J9); Situatiile privind avansurile spre decontare (J10A); Situatia incasarilor-achitarii facturilor (J10B).



La Sucursala 'PETROM' Pitesti contabilitatea analitica se tine direct pe jurnale (pentru unele conturi) sau prin intermediul altor formulare specializate in acest sens, cum ar fi: Fise de cont pentru operatii diverse, Fise de cont analitic pentru valori materiale etc.

Pe baza jurnalelor multiple se intocmeste Registrul-jurnal general sau Centralizator, formularele contabile (articole contabile) centralizatoare stabilindu-se direct pe baza jurnalelor multiple conduse pentru creditul conturilor.

La sfarsitul lunii se intocmeste Cartea mare care este utilizata pentru stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice din planul de conturi. Aceasta se intocmeste prin preluarea rulajului creditor din coloana de credit a fiecarui jurnal, iar rulajul debitor se determina prin totalizarea sumelor preluate din coloanele de conturi corespondente ale jurnalelor.

Contabilitatea analitica se tine pe calculator. Prin intermediul calculatorului, pe baza datelor introduse, se obtin: 'Jurnalele multiple', 'Fisa de cont pentru operatii diverse', 'Fisa de cont analitic pentru valori materiale', 'Cartea mare (sah)', 'Balanta de verificare analitica', ' Balanta de verificare sintetica'. Balanta de verificare folosita este cea cu patru egalitati, care include: total sume precedente (solduri initiale numai la inceputul anului), rulaje lunare, total sume cumulate si soldurile finale.

3. SISTEMUL DE DOCUMENTE PRIMARE SI DE EVIDENTA OPERATIVA SI ANALITICA UTILIZAT IN ORGANIZAREA CONTABILITATII VENITURILOR SI REZULTATULUI EXERCITIULUI LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI

Datele si informatiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate in cadrul documentelor contabile. In cadrul unitatilor patrimoniale, documentele contabile utilizate trebuie sa consituie un sistem unitar si rational, care sa aiba la baza reguli precise cu privire la intocmirea, folosirea, circulatia si evidenta fiecarui document.

Legea contabilitatii prevede la art.6 (2) ca, 'orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de 'Document justificativ'. In continuare, in art. 6 (3) din lege se precizeaza ca 'documentele justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, ori inregistrat in contabilitate, dupa caz.'

Documentele justificative trebuie sa cuprinda, de regula urmatoarele elemente :

- denumirea documentului;

- denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul;

- numarul si data intocmirii acestuia;

- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei patrimoniale;

- continutul operatiei patrimoniale;

- datele cantitative si valorice;

- numele, prenumele si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat;

- alte elemente care se considera necesare.

Pentru inlesnirea folosirii unor documente justificative comune in activitatea financiar-contabil, Ministerul Finantelor a intocmit un nomenclator privind modelele registrelor si formularelor tipizate.

La Sucursala “PETROM” Pitesti sistemul de documente primare si de evidenta oprativa si analitica utilizat in organizarea contabilitatii veniturilor cuprinde:

Factura fiscala - este instrumentul principal folosit in decontarile fara numerar care intervin intre cumparatorul de materiale sau marfuri si furnizorul lor. Se intocmeste in 3 exemplare: originalul se transmite clientului personal odata cu ridicarea marfii, se expediaza clientului prin posta, sau insoteste marfa, anexat la documentele de expeditie; exemplarele II si III servesc ca evidenta operativa furnizorului, pentru urmarirea incasarii facturii.

Facturile sunt prezentate la anexa nr.

Chitanta fiscala - se intocmeste in 2 exemplare de catre furnizor iar clientul are obligatia sa achite c/val marfii in momentul emiterii acesteia, respectiv ridicarii marfii;

Dispozitie de livrare - aviz de expediere - se intocmeste:

- in 2 exemplare cand produsele sau alte valori materiale livrate sunt insotite pe timpul transportului de 1 exemplar al facturii;

- in 3 exemplare in cadrul unitatilor care nu pot intocmi factura in momentul livrarii, iar produsele, marfurile sau materialele livrate sunt insotite de 1 exemplar al dispozitiei de livrare - aviz de expediere.

Acest document este intocmit de catre furnizor si insoteste marfa pe timpul transportului de la acesta la schela.

Nota de debitare-creditare - este documentul de comunicare a operatiilor de decontare intervenite intre unitati si organul ierarhic superior, unitate si subunitati care tin contabilitate proprie, precum si intre subunitati ale aceleiasi unitati care tin contabilitate proprie. Se intocmeste in doua exemplare de compartimentul financiar-contabil, pe baza actelor justificative care stau la baza operatiei.

Pentru evidentierea rezultatului exercitiului la Sucursala “PETROM” Pitesti se intocmeste formularul 20 “Contul de profit si pierdere incheiat la . ” din cadrul formularelor de Bilant Contabil, si formularul 01 “Rezultate financiare la data de . ” din cadrul formularelor de raportare contabila la semestru.

Declaratia privind impozitul pe profit se intocmeste la nivelul S.N.P. “PETROM” S.A. Bucuresti.

3.3. REGISTRELE DE CONTABILITATE UTILIZATE LA SUCURSALA “PETROM” PITESTI IN ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII

Registrele de contabilitate - sunt documente contabile obligatorii in care unitatile patrimoniale inregistreaza periodic, cronologic si sistematic operatiile economice si financiare consemnate in documente justificative, care produc modificari in patrimoniul acestora.

Dintre registrele folosite in contabilitate la Sucursala “PETROM” Pitesti, mentionam:

Registrul-jurnal - este un document contabil obligatoriu, in care se inregistreaza zilnic, prin articole contabile, in mod cronologic operatiile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate. operatiile de aceeasi natura, privind acelasi loc de activitate (atelier, sectie) pot fi recapitulate intr-un document centralizator care sta la baza inregistrarii in registrul-jurnal.

Forma in care se prezinta registrul-jurnal la Sucursala “PETROM” Pitesti este:

- registrul-jurnal general in care sunt centralizate lunar sumele totale din registrele-jurnale auxiliare;

- registre-jurnale auxiliare pentru operatii patrimoniale de aceeasi natura ca: operatii de casa si banca, decontarile cu furnizorii, iesiri de materiale si operatii de transport-aprovizionare, salarii si contributii la sigurari sociale, repartizarea si decontarea cheltuielilor de productie, vanzarea produselor si alte iesiri, avansuri spre decontare, operatii diverse, etc.

Registrul-jurnal serveste ca:

- document obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a miscarii patrimoniului societatii;

- proba de litigiu.

In registrul-jurnal se trec toate operatiile economice privind miscarea patrimoniului unitatii indiferent daca acestea au loc in numerar sau prin contul de virament de la banca, netinandu-se seama daca a avut loc plata.

Registrul-jurnal este numerotat si snuruit. este parafat de catre organele in drept la inceperea activitatii, precum si ori de cate ori este cazul.

Registrul-inventar - este document contabil obligatoriu, in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, inventariate potrivit normelor legale.

Elementele patrimoniale inscrise in registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil.

Registrul-inventar serveste ca:

- document contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a rezultatelor patrimoniale;

- proba de litigiu.

Registrul-inventar are urmatoarea structura:

- numarul curent al fiecarei operatiuni inregistrate cronologic;

- obiectul inventarierii, respectiv a conturilor de valori maretiale pe gestiuni, a conturilor privind debitorii, creditorii, provizioane, etc.;

- valoarea din contabilitate privind conturile supuse inventarierii;

- valoarea de inventar a elementelor patrimoniale, stabilita de membrii comisiei de inventariere (pe baza listelor de inventariere si a proceselor verbale de inventariere);

- diferente din evaluare, de inregistrat, calculate ca diferenta intre valoarea contabila si valoarea de inventar;

- cauzele diferentelor: deprecieri, schimbarea structurii productiei, etc.

Potrivit cerintelor Legii 31/1990 privind societatile comerciale pe actiuni, acestea trebuie sa tina:

4. ANALIZA ACTIVITATII SUCURSALEI “PETROM” PITESTI, SISTEMUL DE INDICATORI DE EXPRIMARE A EFICIENTEI ECONOMICE FURNIZAT DE CONTABILITATE PENTRU CONDUCEREA ACTIVITATII

Analiza economico-financiara este ansamblul de concepte, tehnici si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe, in vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unui agent economic, la nivelul si calitatea performantelor sale la gradul de risc intr-un mediu concurential extrem de dinamic.

Analiza financiara urmareste sa evidentiaze, pe de o parte, modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant si, pe de alta parte, treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierderi). Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire, pe perioada considerata. Informatia comuna, care se intalneste in cele doua documente de sinteza, este rezultatul net (profitul sau pierderea), ca o reflectare a rentabilitatii intreprinderii (intrari, prelucrari, iesiri) si a noii stari patrimoniale a acesteia.

Obiectivele analizei financiare sunt complexe si se individualizeaza in functie de subiect si scopul urmarit. Aceasta complexitate decurge din varietatea de pozitii ocupate de cei care o realizeaza si, ca o consecinta din diversitatea de puncte de vedere, de obiective pe care si le propun, respectiv de informatii la care au acces.

Analiza economico-financiara este, totodata, deosebit de complexa, deoarece in economie:

- acelasi efect poate fi generat de cauze diferite;

- efecte diferite se pot combina dand o rezultanta a complexului de actiuni sau forte;

- complexitatea si intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului dat, ci si calitatea lui;

in fenomenul analizat pot aparea insusiri pe care anterior nu le avusese nici unul din elementele fenomenului;

in realitatea efectiva insusirile esentiale se combina cu cele neesetiale, secundare sau intamplatoare.

Obiectivul analizei patrimoniale il constituie dinamica patrimoniului si a raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale si a schimbarilor intervenite in situatia mijloacelor si surselor, care sunt determinate de activitatea derulata in cursul unui exercitiu.

Realizarea obiectivului analizei patrimoniale are la baza ultimul bilant al firmei, pe baza caruia se formuleaza concluzii legate de pozitia particulara a intreprinderii in raport de situatia generala a ramurei din care face parte, si a concurentei. De asemenea, o semnificatie si importanta practica o are si ponderea elementelor patrimoniale, cat si a surselor de finantare.

Indiferent de profil, orice activitate desfasurata de un agent economic, implica consumuri de resurse, genereaza fluxuri de venituri si cheltuieli, deci afecteaza in mod direct situatia financiara a intreprinderii. Pentru realizarea unei analize pertinente a situatiei sunt implicate si aspecte nefinanciare cum sunt: timpul de munca, gradul de utilizare a capitalului financiar, numarul de contracte si comenzi, partea de piata etc., precum si aspecte calitative: calificarea salariatilor, calitatea productiei si a serviciilor, calitatea comunicarii interne si externe etc. Astfel, cauzele dificultatilor unei intreprinderi nu sunt numai cauze de natura financiara, ci pot fi generate de orice tip sau segment de activitate al intreprinderii.

La nivelul agentilor economici, finalitatea oricarui tip de activitate se exprima cu ajutorul indicatorilor economico-financiari, care reprezinta instrumentul operational fundamental al analizei. Evaluarea starii sI evolutiei unui agent economic se realizeaza cu ajutorul a zeci de indicatori, care la randul lor sunt comparati, descompusi, grupati in concordanta cu scopul analizei.

Indicatorii economico-financiari pot fi grupati in:

- indicatori ai resurselor (umane, materiale, financiare, informationale);

- indicatori ai consumului de resurse (indicatori ai cheltuielilor);

- indicatori de rezultate (efecte) cunoscuti si sub denumirea de solduri intermediare de gestiune (T.S.I.G.);

- indicatori de eficienta (rate) care se obtin prin compararea eforturilor depuse pentru o activitate cu efectele (rezultatele) obtinute.

Documentele de sinteza, bilantul contabil si anexele sale raspund multor cerinte de ordin juridic, contabil si fiscal. Pentru a obtine bilantul financiar plecand de la bilantul contabil, se procedeaza la o serie de regrupari a datelor. Se vor opera corectari atat in activ cat si in pasiv.

Bilantul a fost si este considerat ca un document care permite sa se cunoasca, la un moment dat, patrimoniul unui comerciat, persoana fizica sau juridica, patrimoniu definit ca ansamblul drepturilor si obligatiilor acestui comerciant.

Analiza activitatii SUCURSALEI “PETROM “ PITESTI este redata cu ajutorul “Raportului Explicativ “ , privind activitatea economico­financiara.

In activitatea practica se insumeaza clasa 6 de conturi din balanta la nivelul rulajului cumulat ( suma fiind 79.638.655.212,07 lei ) si clasa 7 de conturi din balanta de verificare a conturilor sintetice , luna 12, an 2002 (suma fiind 283.261.385.103,05 lei ). Pentru reconstituirea cheltuielilor nu se ia in calcul contul 6583 – “CHELTUIELI AFERENTE LIVRARILOR IN SISTEM EXTRACTIE “ - . Deci , rezulta :

Cheltuieli totale = 79.638.655.212,07 +

858.664.111.694

lei ~ 938.30767 mii lei

Venituri totale 283.261.385.103,05 +

858.664.111.694

1.141.925.496.797,05 lei ~ 1.141.925.497 mii lei

Pentru stabilirea exacta a situatiei economico – financiare a Sucursalei “PETROM”Pitesti s-a procedat la reconstituirea veniturilor si cheltuielilor reale, respectiv nu s-a tinut cont de livrari in sistem S.N.P. sau in afara sistemului, profitul ramanand insa neschimbat.

Situatia realizarii veniturilor in luna decembrie si cumulat 12 luni /2002 este prezentata la anexa nr. 3.

Astfel, in anul 2002 Sucursala “PETROM”Pitesti a realizat veniturile in proportie de 130,8 % cu un plus de 269.025.497 mii lei si a efectuat cheltuieli in proportie de 156,3 %, cu un plus de 337.846.207 mii lei. Depasirea programului cheltuielilor s-a compensat prin realizarea unor venituri mai mari decat cele planificate, obtinandu-se astfel un profit de 203.62730 mii lei, rentabilitatea fiind 21,7%.



Depasirea cheltuielilor a devansat plusul obtinut la venituri, ceea ce a condus implicit la nerealizarea profitului transmis prin Bugetul de Venituri si cheltuieli aprobat de Societatea Nationala a Petrolului “PETROM” – S.A. Bucuresti.

Nr.

Explicatii

PROGRAM

REALIZAT

Dif.+/-

Crt.

VENITURI TOTALE

CHELTUIELI TOTALE

REZULTAT

Situatia principalilor indicatori se prezinta astfel:

Realizarea indicatorilor fizici

Nr.

PRODUSUL

U.M.

PROGRAM

REALIZAT

Dif.+/-

Crt.

TITEI EXTRAS

tone

-din sonde vechi

tone

-din sonde noi

tone

GAZE EXTRASE

mii Nmc

- asociate

mii Nmc

- libere

mii Nmc

Din situatia prezentata rezulta nerealizarea programului indicatorilor fizici, respectiv titei si gaze, datorita urmatoarelor cauze :

Pentru titei :

- scaderea productiei din sonde vechi, datorita declinului natural al acesteia ; la finele anului 2002 declinul a fost mai mare decat cel luat in calcul la fundamentarea Bugetului de Venituri si Cheltuieli, datorita influentei unor factori naturali asupra carora nu se poate interveni;

neintrarea in productie din foraj a 2 sonde noi, cu un aport de 40 tone/zi, datorita accidentelor tehnice survenite.

Pentru gaze :

iesirea din productie a unei sonde, cu un debit de 300 miiNmc/zi, datorita accidentului tehnic survenit in cursul anului 2002 ; desi s-a intervenit la aceasta, nu s-a reusit repunerea in productie pana la sfarsitul anului 200

Situatia veniturilor si cheltuielilor

1. Venituri

In perioada raportata situatia veniturilor se prezinta astfel:

Nr.

Explicatii

PROGRAM

REALIZAT


Dif.+/-

Crt.

VENITURI DIN EXPLOATARE

- Productia marfa facturata

- Venituri din probe productie

VENITURI FINANCIARE

VENITURI EXCEPTIONALE

TOTAL VENITURI

Desi productia fizica nu a fost realizata, evolutia favorabila a preturilor de livrare efective fata de cele utilizate la fundamentarea Bugetului de Venituri si Cheltuieli , precum si prestarea de servicii marfa anexe, respectiv venituri din livrarea de apa extrasa din surse proprii, venituri din livrarea de abur produs in unitate la bateriile de cazane, executarea de lucrari in ateliere proprii, realizarea unor venituri din activitati diverse : prestari de transporturi, venituri din chirii, etc . a condus la depasirea programului veniturilor la toate categoriile, plusul total fiind de 269.025.497 mii lei.

Cheltuieli

Situatia cheltuielilor pe elemente se prezinta astfel :

Nr.

Elemente de cheltuieli

Program

Realizat

DIF.+/-

Crt

A

CHELTUIELI TOTALE(A1+A2+A3+A4)

A1

CHELTUIELI DE EXPLOATARE (I+II+III)

I.

CHELTUIELI DE OPERARE (I.1++I.4)

I.1

CHELTUIELI MATERIALE(1+2++8)

Materii prime

Materiale auxiliare

Piese de schimb

Alte materiale consumabile

Combustibil

Energie si apa

Cheltuieli cu marfurile

Alte cheltuieli materiale

I.2

Chelt cu lucr. si serv. exec. Terti (9+17)

Intretinere, reparatii curente

R.K.

Transport titei CONPET



Alte cheltuieli cu transportul

Servicii cimentari si operatii speciale

Servicii carotaj si perforari

Servicii executate cu sucursale din S.N.P.

Alte servicii executate de terti

Servicii diverse  612+613+614+621+622

I.3

CHELTUIELI CU PERSONALUL(1821)

Cheltuieli cu remuneratiile - din care

- salarii

- premii

-contract colectiv impozabil

Chelt. priv.contributia unit. la asig.soc.

Chelt. priv.contributia unit. la aj.somaj

Alte chelt.priv.asig.si protectia sociala

din care: -contract colectiv neimpozabil

I.4

ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Pierderi din creante

Alte cheltuieli de exploatare

Chelt.de exploatare privind provizioanele

II.

CHELTUIELI DE DEZVOLTARE(24+25)

Amortizare

Cota de dezvoltare, modernizare

III.

CHELT.CU IMPOZ.,TAXE SI ALTE

VARSAMINTE ASIMILATE

Chelt.cu impozitul pe salarii(imp.suplim)

Chelt.cu alte impoz.,taxe si vars.asim.

din care: -impozit titei

-impozit gaze

-taxa activit.exploatare 3%

-redeventa titei si gaze

- fond de solidaritate

-alte impozite si taxe locale

A.2

CHELTUIELI FINANCIARE

A.3

CHELTUIELI EXCEPTIONALE

A.4

CH. REPARTIZ.INTRE SUC.SNP

Din situatia prezentata rezulta un plus de 337.846.207 mii lei la total cheltuieli.

La cheltuielile cu materialele si la cele cu lucrarile si serviciile executate de terti depasirea programului se datoreaza cresterii preturilor la materiale, precum si a tarifelor pentru lucrarile si serviciile prestate de catre terti fata de cele luate in calcul la elaborarea Bugetului de Venituri si Cheltuieli aprobat.

La cheltuielile cu personalul programul transmis prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli aprobat este neacoperitor, avand in vedere efectivul de salariati in anul 2002 si drepturile salariale aferente conform Contractului Colectiv de Munca.

Cheltuielile de dezvoltare au fost depasite la elementul cheltuieli cu cota de dezvoltare – modernizare datorita evolutiei ascendente a pretului de livrare la titei, precum si datorita faptultui ca la elaborarea Bugetului de Venituri si Cheltuieli s-a luat in calcul cota de 25%, iar in realizari 35% din pretul de livrare in conditia franco – schela.

Cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate au fost depasite la datorita evolutiei ascendente a preturilor de referinta transmise de Agentia Nationala de Resurse Minerale, luate in calculul redeventei petroliere si a taxe de exploatare a zacamintelor petroliere, acestea devansand preturile de livrare in conditia franco - schela folosite la fundamentarea acestor taxe pentru elaborarea Bugetului de Venituri si Cheltuieli.



Barbacioru Victoria, Contabilitatea intreprinderii, Reprografia Universitatii din Craiova, vol. I, 1998, pag. 28

Barbacioru Victoria, Contabilitatea intreprinderii, Reprografia Universitatii din Craiova, vol. I, 1998, pag. 29

Barbacioru Victoria, Contabilitatea intreprinderii, Reprografia Universitatii din Craiova, vol. I, 1998, pag. 30








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate