Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Navigatie


Index » inginerie » Navigatie
» Pregatirea observatiilor de seara


Pregatirea observatiilor de seara


Pregatirea observatiilor de seara

Momentul cel mai favorabil al zilei pentru determinarea pozitiei navei cu observatii astronomice se ofera dupa apusul Soarelui, pe timpul crepusculului de seara. Masurarea inaltimilor la astri, in aceasta situatie, se face cu atat mai precis, cu cat orizontul se vede mai clar, ceea ce inseamna ca observatiile trebuie efectuate la un interval de timp cat mai redus posibil dupa apusul Soarelui, astfel ca sa se mentina o luminozitate suficienta.

Intervalul de timp al crepusculului nautic, spre sfarsitul caruia orizontul vizibil ofera conditii la limita pentru masurarea inaltimilor, este relativ redus si aceasta,

indeosebi, in zonele aflate la latitudini mici (vezi cap. 17, § 3). Daca observatorul asteapta sa-i apara mai intai astrii in vedere, sa procedeze la identificarea lor si apoi sa execute observatiile, el va constata ca, practic, orizontul a devenit insuficient conturat, cand masurarea inaltimilor este aproximativa.



Pentru a se asigura conditii optime de observatie, navigatorul trebuie sa proce­deze din timp la pregatirea observatiilor de seara, care consta in determinarea azimuturilor si inaltimilor aproximative ale astrilor, corespunzatoare pozitiei navei in momentul apusului Soarelui. Operatiunea este simpla si se executa cu navisfera, astfel (fig. 21-1):

se calculeaza ora bordului pentru momentul apusului Soarelui si pozitia navei pentru acest moment;

se calculeaza timpul sideral al locului ts pentru momentul apusului Soarelui;

se orienteaza sfera (1) pentru momentul apusului Soarelui, in functie de latitu­dinea j a observatorului si timpul sideral al locului ts pentru acest moment, efec­tuand operatiile a-d indicate mai sus la punctul 2. Sfera '(1) astfel orientata prezinta aspectul cerului pentru momentul apusului Soarelui;

tinand seama de marimea aparenta a astrilor, de criteriile azimuturilor si inaltimilor pentru determinarea pozitiei navei (vezi cap. 23), se aleg astrii care ofera conditiile cele mai favorabile de observatie. Pentru a face posibila si pregatirea observatiilor la planete, se recomanda ca pozitiile acestora sa fie trecute (cu creionul) pe sfera, cu ajutorul coordonatelor ecuatoriale, scoase din tabla zilnica a efemeridei;



se roteste apoi succesiv semicercul inaltimilor (3) in dreptul astrilor alesi si se citesc azimuturile si inaltimile loe aproximative.

Dupa apusul Soarelui, folosind compasul pentru determinarea azimuturilor (relevmentelor) si sextantul pentru controlul inaltimilor sau chiar numai cu ochiul liber, se procedeaza la gasirea pe sfera cereasca a astrilor alesi pentru executarea observatiilor.

Pentru a se proceda direct la gasirea astrilor alesi si masurarea inaltimilor, se recomanda urmatorul procedeu: se regleaza sextantul pentru inaltimea aproximativa a astrului, determinata in modul aratat mai sus; se priveste prin lunetr. sextantului in azimutul astrului, controlat cu compasul, si in apropierea orizontului apare imaginea dublu reflectata a astrului cautat, dupa care se masoara inaltimea lui.

Procedeul este foarte comod si eficient, cu rezultate exceptionale in practica navigatiei astronomice. Astfel, in cateva minute, in conditiile optime de luminozi­tate, se pot executa 3-4 observatii la astri, practic inainte de sfarsitul crepusculului civil.

Acelasi procedeu se poate aplica pentru cautarea planetei Venus pe timpul zilei sau pentru recunoasterea astrilor, in scopul invatarii lor (asa cum s-a aratat, mai sus, la punctul 3).







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate