Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Navigatie


Index » inginerie » Navigatie
» CODUL MARFURILOR SCDLIDE, TRANSPORTATE IN VRAC, AVAND PROPRIETATI CHIMICE PERICULOASE


CODUL MARFURILOR SCDLIDE, TRANSPORTATE IN VRAC, AVAND PROPRIETATI CHIMICE PERICULOASE


CODUL MARFURILOR SCDLIDE, TRANSPORTATE IN VRAC, AVAND PROPRIETATI CHIMICE PERICULOASE.

(Code of safe practice for Solid Bulk Cargoes - B. C. Code)

21. Care este semnificatia si utilitatea Codului B.C.



Desi transportul marfurilor in vrac, (cereale, carbuni), se practica de mai bine de 100 de ani, numai in ultimele decenii, astfel de transporturi au cunoscut o dezvoltare si o diversificare impresionante.

Milioane de tone de marfuri - cereale, carbuni, concentrate, ingrasaminte, minereuri, etc - fac zi de zi obiectul transportului pe mare. Desi marea majoritate a acestor transporturi se desfasoara fara nici un accident, se cunosc totusi destule cazuri si evenimente de navigatie sau operare, soldate cu pierderea navelor, a marfurilor sau pieredere de vieti pe mare.

Recunoscute inca din 1960, de delegatii participanti la Conferinta Internationala pentru Ocrotirea Vietii pe Mare, problemele cu care se confrunta transportul marfurilor in vrac, la acea vreme s-au gandit si constituit reglementari in legatura cu transportul cerealelor. Este drept, in paragraful 55 al Anexei D a Conventiei acelei Conferinte, se recomanda o participare si acceptare internationala pentru un cod de masuri de siguranta a transporturilor de marfuri in vrac, in totalitatea si diversitatea lor si ca aceasta nobila misiune revine Organizatiei Maritime Internationale, (IMO). Lucrarea a fost preluata de Subcomitetul pentru containere si marfuri si asa inca din 1965 a aparut Codul masurilor de Siguranta in transportul pe mare al marfurilor in vrac (Code of Sea Practice for Solid Bulk Cargoes -BC Code).

Asa cum este deja cunoscut, transportul pe mare al marfurilor periculoase este in principiu guvernat de Capitolul VII al Conventiei Internationale pentru Ocrotirea Vietii pe Mare din 1974, care a intrat in vigoare la 25 mai 1980, inlocuind Conventia din 1960. O revizuire a Capitolului VII a fost realizata in anul 1983 de Comitetul de Securitate Maritima al OMI, amendare care intra in vigoare la data de 1 iulie 1986. Partea A din Capitolul VII guverneaza transportul pe mare al marfurilor periculoase ambalate si in vrac solid.

Ultimele amendamente aduse codului au fost 27/94, 28/96 si 29/98 si include printre altele modificarile aduse regulii 6 privind cerintele de stivuire.

BC Code constituie un ghid adresat administratiilor, armatorilor, incarcatorilor si comandantilor de nave, al standardelor ce trebuie aplicate in asigurarea sigurantei transporturilor pe mare de marfuri solide in vrac. Exceptand granale, care au facut obiectul unor reglementari separate Codul cuprinde indicatii generale privind masurile ce trebuiesc luate la incarcarea, riscurile asociate cu anume materiale, listele cu anumite feluri de marfuri care sunt frecvent incarcate in vrac si detalii ale

actiunilor ce trebuie intreprinse pe timpul transportului, descarcarii ca si detalii ale procedurilor recomandate pentru determinarea diferitelor caracteristici ale marfurilor solide in vrac.

Scopul principal al Codului Marfurilor in Vrac este de a promova stivuirea si transportul marfurilor in vrac prin:

sublinierea riscurilor asociate (dangers associated) cu incarcarea si
transportul unor anume tipuri de marfuri in vrac;

oferirea unei indrumari in ce priveste masurile ce trebuiesc luate in
legatura cu transportul marfurilor solide in vrac;

listarea marfurilor solide in vrac, reprezentative si a indicatiilor specifice in
functie de proprietatile lor, referitoare la manipulare;

descrierea procedurilor de testare care trebuie efectuate pentru
determinarea caracteristicilor marfurilor solide de transportat in vrac

in prima parte a Codului este o definire a termenilor si expresiilor folosite in cuprinsul sau.

in general, riscurile asociate cu imbarcarea materialelor in vrac, pot fi incadrate in urmatoarele categorii:

Avarii la structura navei datorita distributiei incorecte a incarcaturii,

(Structural damage due improper distribution of cargo); indicatii despre acest subiect se gasesc in sectiunea 2 si in anexele B si C.

Pierderea sau reducerea stabilitatii pe durata voiajului, (Loss or
reduction of stability during a voyage);
Acest risc rezulta, in general,din:

- Deplasarea marfurilor la bord, in conditii de vreme rea, corelat cu o
rujare inadecvata si o distribuire improprie a marfii in magaziile navei; Indicatii despre
acest subiect se gasesc in sectiunea 2,5 si 6 ca si in anexele B, C si D2;

- Marfuri care lichefiaza sub efectul vibratiilor si miscarilor navei pe
valurisi apoi alunecarea si curgerea intr-un bord sau altul a magaziei de marfa. Astfe!
de marfuri sunt cerealele de granulatie fina, cat si carbunele fin, incarcat in stare
umeda. Indrumarile in legatura cu aceste aspecte sunt obtinute in sectiunile 7 si 8 ca
si in anexele A si D1.

Reactii chimice (Chemical reactions), in masa incarcaturii (emisiune de
gaze toxice sau explozive, combustie spontana sau efecte corozive
puternice. Lamuriri si indicatii in legatura cu acest subiect se gasesc in
sectiunile 3 si 9 si in anexele B, D4, D5, D6 si E.



Fara cunoasterea proprietatilor fizice si chimice ale materialelor prezentate
pentru incarcare, este dificil, daca nu imposibil, sa se determine ce
precautii, daca e vreuna, sa se aiba in vedere. Este esential, asadar ca
incarcatorul sa prezinte inaintea incarcarii, informatii adecvate despre

astfel de, marfa. Prezentarea detaliata a acestui subiect se afla in sectiunea 4.

Este necesar ca intreg personalul implicat in supravegherea pregatirii,
marfii, incarcarii sau descarcarii si in caz particular, cand se intra in spatiile
care pot fi viciate prin lipsa de oxigen, sau pot contine gaze toxice, sa
respecte avizele si indicatiile continute in sectiunea 3 si anexa F.

Listele cu materialele care se incarca in mod curent in vrac, impreuna cu
sfaturile in legatura cu proprietatile si cu modul de manipulare sun
continute in anexele A, B si C. Este de mentionat si de stiut faptul ca
aceste sfaturi si informatii sunt cu caracter orientativ, trebuind a fi
completate cu detaliile referitoare la proprietatile fizice si chimice ale
materialelor, inainte de inceperea incarcarii.

Detalii referitoare la masurile, sfaturile si metodele de obtinere de
esantioane reprezentative si testele la care sunt supuse, se afla in
cuprinsul sectiunilor 7 si 8 si anexei D ;

Analizele de laborator, la care sunt supuse marfurile solide ce se incarca in
vrac, servesc la determinarea urmatoarelor:

continutul de umiditate (Moisture content), punctul de curgere al
umiditatii (Flow moisture point) si umiditatea limita de transport
(Transportable moisture limit) pentru materialele care pot lichefia;

unghiul de repaus al materialelor granulare (Angle of repose of granular
materials);

auto-descompunerea cu degajare de caldura a ingrasamintelor
continand nitrati, (Self-sustainimg exotermic decomposition of fertilizers
containing nitrates);

descrierea testului de rezistenta la detonare (Description of test of
resistance to detonation);

testul de auto aprindere al mangalului (Self-heating test for charcoal);

Se recomanda ferm ca aceste teste sa fie executate numai de catre
personal instruit. Testele de verificare, ce se efectueaza la bord (cazurile
8.1 si 8.2), vor fi folosite numai in situatii speciale, cand comandantul
navei, are dubii in ce priveste conditiile in care se prezinta materialul de
incarcat si asigurarea securitatii transportului;

La sfarsitul codului exista un index listand toate materialele mentionate, fiin
de folos in obtinerea rapida a informatiei.

Care sunt recomandarile in legatura cu marfurile solide in vrac ?

Unele materiale transportate in vrac sunt capabile de oxidare. Aceasta reactie se poate manifesta prin reducerea cantitatii de oxigen, emisie de fum toxic si marirea temperaturii prin autoincingere.

Alte materiale nu oxideaza dar pot emite fum toxic mai ales in urma umezirii.

Exista materiale care umezite pot manifesta o actiune coroziva la contactul cu pielea, ochii sau membranele mucoasele, sau chiar asupra structurii navei.



incarcatorul va informa pe comandantul navei daca exista riscuri chimice, situatie in care se vor lua masuri de protectie a personalului.

Comandantul navei va studia Anexa B care contine o lista a materialelor transportate in vrac, capabile de reactii chimice periculoase si va lua masuri de precautie mai ales in ce priveste ventilarea spatiilor de marfa si a spatiilor adiacente acestora, care sunt golite de oxigen si asupra spatiilor care contin gaze toxice si axfisiante.

Spatiile de marfa sau tancurile, care au ramas inchise o perioada mai mare de timp, pot contine cantitati foarte mici de oxigen, ce nu permite supravietuirea.

Produsele vegetale, (cereale, produse lemnoase) si carbunii saracesc atmosfera de oxigen in interiorul magaziilor sau tancurilor.

Patrunderea personalului, in aceste compartimente, va fi permisa numai daca in urma testelor efectuate s-a stabilit un continut de oxigen in limitele supravietuirii si ca s-au evacuat, in totalitate, gazele toxice. Se va face o ventilare adecvata, chiar daca in urma testarii spatiul de marfa a fost gasit sigur pentru patrunderea personalului, mai exista mici spatii unde oxigenul continua sa fie deficitar si sa persiste fumul toxic.

Cand se transporta marfuri in vrac care emit gaze toxice sau inflamabile ori pot cauza saracirea cantitatii de oxigen din spatiile de depozitare, aceste spatii vor fi dotate cu instrumente de masurarea concentratiei de gaz sau de oxigen.

Detectorul de gaz inflamabil este recomandat pentru testarea naturii explozive a amestecurilor gazoase.

Persoanele care patrund in spatiile de depozitare vor fi antrenate si dotate cu aparat de respirat autonom si echipament de protectie, fiind permanent supravegheat de un ofiter al navei.

Pentru evitarea imbolnavirilor datorate prafului, in conditiile transportului de marfuri in vrac, care produc praf, se va acorda atentie utilizarii echipamentului de protectie precum si a spalarii acestuia si purtarea de masti contra prafului.

Praful creat de anumite marfuri poate constitui pericol de explozie, mai ales in momentul incarcarii, descarcarii si al curatirii magaziilor. Acest risc minimalizat prin ventilare, previne formarea unei atmosfere bogate in praf. Paiolul magaziilor va fi

curatat prin spalare, evitandu-se maturarea reziduurilor. Monitorizarea atmosferei din aceste spatii se va face prin masurarea indicatorilor de gaz combustibil.

Fumigarea se executa in conformitate cu recomandarile OMI, pentru utilizarea in siguranta a pesticidelor la bordul navelor. O copie a acestor recomandari va exista la bordul navei unde se aplica fumigarea, pentru uzul personalului.

Anumite materiale se pot iichefia, (fluidiza) - concentrate, anumite tipuri de carbuni, etc. in Anexa A a suplimentului Codului IMDG exista o lista a marfurilor care prezinta asemenea proprietati chimice.

in cazul in care umiditatea relativa a marfii depaseste umiditatea limita de transport, se produce fluidizarea si poate avea loc deplasarea incarcaturii in magazii. Acest fenomen poate avea loc si in cazul lichefierii si fluidizarii anumitor marfuri. La incarcare, marfa se prezinta sub forma granulara si poate contine suficienta umiditate pentru a deveni fluida sub actiunea comprimarii si a vibratiilor care apar in timpul voiajului. In starea de fluiditate vascoasa, incarcatura se poate deplasa dintr-un bord in celalalt, rezultand o inclinare a navei, care actionand progresiv, duce la rasturnare.

Ca masuri de precautie pentru navele care nu sunt special destinate transportului de marfuri in vrac, se va evita transportul marfurilor in vrac cu continut de umiditate mai mare decat umiditatea limita de transport.

incarcaturile care contin lichide, altele decat cele transportate in recipienti din tabla, nu vor fi stivuite in aceeasi magazie sau in spatii adiacente acestor marfuri.

23. Care sunt marfurile solide in vrac posedand riscuri chimice

Natura chimica si proprietatile acestor materiale sunt prezentate in Anexa B Suplimentului Codului IMDG, (vol.5). Unele dintre acestea sunt considerate marfuri periculoase, altele sunt materiale care prezinta pericol numai atunci cand sunt transportate in vrac (Materials Hazardous in Bulk only - MHB). O clasificare realizata pe clase de substante, este prezentata in BC Code, aratand in felul urmator:

Clasa 4.1 - Solide inflamabile. Aceste materiale se pot aprinde usor datorita unor surse exterioare (flacari deschise sau scantei), prin aceasta devenind combustibile, contribuind astfel la izbucnirea unui incendiu.

Clasa 4.2 - Solide combustibile spontan. Materialele apartinand acestei clase se incing spontan si se autoaprind.

Clasa 4 3 - Solide periculoase umede. in contact cu apa, aceste substante emana gaze inflamabile iar in anumite cazuri, gazele emanate se pot autoaprinde.

Clasa 5.1 - Agenti oxidanti. Materialele acestei clase chiar daca nu sunt combustibile, pot spori riscul si intensitatea unui incendiu in contact cu alte materiale incompatibile.

Clasa 6.2 - substante infectioase. Aceste materiale contin microorganisme care impreuna cu toxinele pe care le produc, pot imbolnavi animale sau oameni.

Clasa 7 - materiale radioactive. Sunt materiale care emit radiatii cu o activitate specifica mai mare de 70 kBq/kg sau 0,002 p,Ci/gr.



Clasa 8 - Substante corozive. Sunt substante capabile prin natura lor coroziva sa distruga mai mult sau mai putin tesuturi vii.

Clasa 9 - Substante diverse. Riscurile acestor substante sunt diferite de cele prezentate.

Care sunt precautiile la incarcarea de marfuri solide in vrac ?

Este foarte important sa ne asiguram ca marfurile solide in vrac sunt distribuite la bord, in mod corespunzator, pentru a nu afecta structura de rezistenta a navei, fara a creea suprasolicitari, si pentru ca nava sa aiba un standard adecvat de stabilitate. Pentru a se realiza acest deziterat, comandantul navei trebuie sa primeasca de la incarcator informatiile necesare si corecte despre marfa ce va fi imbarcata, (factorul de stivuire, inregistrarea miscarilor si orice alte probleme particulare).

Cand se incarca marfuri solide in vrac, avand un factor de stivuire de 0,56 mc/t sau mai mic, conditiile de incarcare sunt diferite de acelea considerate normale, fiind necesar sa se acorde atentie deosebita distribuirii greutatilor la bord.

O nava pentru marfuri generale este construita pentru a transporta marfuri cu un factor de stivuire ce are valori intre 1,39 - 1,67 mc/t.

De aceea este necesara o buna intelegere de catre comandant si echipaj a distribuirii marfii la bord astfel incat sa nu suprasolicite structura de rezistenta a navei, informatii care se pot obtine consultand documentatia navei si in mod special informatii despre incarcare pentru comandant.

Cand aceste informatii nu sunt disponibile, in cazul imbarcarii la bordul navei de marfuri cu densitate mare, (factor de stivuire mic), se recomanda urmatoarele precautii:

distributia masei de marfa in axul longitudinal al navei nu trebuie sa difere
apreciabil de proportia gasita satisfacatoare pentru marfurile generale;

numarul maxim de tone de marfa incarcate in oricare din magazii trebuie
sa nu depaseasca rezultatul produsului:

0,9 LBD tone

unde:

L = lungimea magaziei, in metri;

B = latimea medie a magaziei, in metri; D = pescajul la linia de vara, in metri;

3. acolo unde marfa este nerujata sau numai partial rujata, inaltimea stivei de marfa incarcata, nu trebuie sa depaseasca :

1,1 x D x factorul de stivuire   

unde:

D = pescajul la linia de vara, in metri;

factorul de stivuire in mc/t, al marfii

inaltimea astfel calculata va fi in metri, masurata de la paiolul magaziei.

daca marfa este rujata in toate magaziile, atunci cantitatea determinata cu
ajutorul formulei (*1), poate fi majorata cu 20%.

in general, marfurile avand o mare densitate se recomanda a fi incarcate
in magaziile inferioare, lasand coridoarele libere, dar cand din oricare
motive este necesar sa se incarce si in coridoare, se va avea in vedere ca
sarcina repartizata pe puntea si pe capacele coridorului sa nu depaseasca
sarcina specifica maxim admisibila, dar si cat va fi afectata stabilitatea ca
urmare a ridicarii centrului de greutate al navei.

in acelasi timp, va trebui sa nu rezulte o inaltime metacentrica excesiv de
mare, in astfel de situatie nava si marfa suferind inclinari violente pe mare
agitata.

inainte de inceperea incarcarii se vor pregati corespunzator spatiile de
marfa, avandu-se in vedere caracteristicile marfurilor de incarcat,
urmaridu-se starea santinelor, tubulaturii de sonde etc, precum si masurile
de protectie impotriva prafului rezultat din marfa in timpul incarcarii si
descarcarii.

Ultimele amendamente aduse Codului IMDG , implica raspunderea
comandantului si a ofiterilor !a culegerea esantioanelor reprezentative de
marfa, adica obligatia de a participa la aceste culegeri de probe.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate