Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
» Punerea la punct a aprinderii


Punerea la punct a aprinderii




Punerea la punct a aprinderii

Momentul aprinderiise stabileste la montarea motorului dupa montarea distribuitorului, in cazul cand a fost demontat pentru revizie sau reglare, precum si in cazul functionarii defectuoase a motorului din cauza instalatiei de aprindere. Totodata, aprinderea se mai regleaza dupa demontarea reparatiei pompei de ulei, in cazul cand axul distribuitorului este antrenat de catre axul pompei de ulei.

Ordinea operatiilor este urmatoarea:

-se aduce corectorul octanic al aprinderii in pozitia zero, prin rotirea piulitelor 9 si 10 (figura 17), astfel incat indicatorul de avans 4 sa ajunga in pozitia mijlocie;




-se slabeste surubul de strangere care fixeaza corpul ruptorului-distribuitor;

-se roteste arborele cotit pana cand pistonul nr.1 ajunge in pozitia corespunzatoare declansarii scanteii. Aceasta pozitie, este de regula, marcata prin repere pe volant sau fulia de pe arborele cotit. In (figura 18) se reprezinta cazul intalnit la motoarele autoturismelor Dacia 1100 si Dacia 1300, unde reperul 1 se afla pe fulia arborelui cotit, iar indexul fix 2 pe capacul destributiei;

Fig. 18. Punerea la punct a aprinderii la motoarele Dacia

-rotind corpul distribuitorului, se aduce cama ruptorului in pozitia pentru care are loc deschiderea contactelor. Pozitia se determina cu ajutorul lampii de control, care se conecxteaza la borna circuitului de joasa tensiune a bobinei de inductie si la masa. Lampa de control se aprinde in momentul aprinderii contactelor;

-se fixeaza corpul distribuitoruluiin aceasta pozitie. Borna (plotul) spre care este indreptat rotorul distribuitorului corespunde cilindrului nr.1, aflat in pozitia corespunzatoare pentru punerea la punct a aprinderii;

-se monteaza acpacul ruptorului-distribuitor sise face legatura conductelor de la bujii, corespunzator ordinii de functionare (aprindere) a motorului.

Verificarea punerii la punct a aprinderii motorului pe automobil in tompul parcursului se face pe un drum neted, orizontal, cu viteza de 20-25km/h, pentru autocamioane, si 30-40km/h pentru autoturisme, apasandu-se brusc pedala de acceleratiesi marindu-se viteza la 50-60km/h. Cutia de viteze se afla in priza directa. Indiciul saupra punerii la punct a aprinderii este apa.

Cutia de viteze se afla in priza directa. Indiciul asupra punerii la punct a aprinderii este aparitia in aceasta situatie a unor detonatii slabe. Daca detonatia nu se manifesta deloc sau este prea puternica, atunci fie se mareste avansul la aprindere (in primul caz),fie se micsoreaza (in ultimul caz).

Stabilirea avansului la aprindere se efectuiaza cu ajutorul unei lampi stroboacopice. In general, aceasta operatie se efectuiaza astfel:

-se porneste motorul la relanti;

-se indreapta fascicolul luminos al lampii stroboscopice asupra fuliei arborelui cotit.

Daca avansul la aprindere este corect, reperul de la fulia arborelui cotit trebuie sa apara imobil in dreptul reperului de pe capacul distributiei;in caz contrar, inseamna ca avansul la aprindere este dereglat sau defect.

Verificarea avansului centrifug se face astfel (figura 19):

-se    aduce reperul fuliei arborelui cotit in dreptul indexului A de pe capacul distributiei;

Fig. 19. Verificarea avansu­lui la aprindere Ia motoarele Dacia.

-se traseaza cu creta un semn B la distanta C egala cu 38 mm, dupa fulia arborelui cotit;

-se desface priaza de depresiune a ruptorului-distribuitor;

-se pune motorul in functiune si se apropie lampa stroboscopica de fulie;

-se accelereaza progresiv; in fascicolul luminos la lampii stroboscopice, semnul de creta B de pe fulie trebuie se inceapa sa se deplasezespre indexul A de pe capacul distributiei (cand turatia motorului este de 1·1000 rot/min pentru autoturismul Dacia)

Verificarea avansului prin depresiune se face la fel ca pentru avansul centrifug cu deosebirea ca semnul B va fi trasat la distanta C, egala cu 23mm. Pentru aceasta:

-se racordeaza priza de depresiune a ruptorului-distribuitor la un depresuometru (vacuummetru).

-se porneste motorul la turatia de 750 rot/min;

-se actioneaza asupra depresiometrului si linia trasata cu creta va trebui se deplaseze spre indexul A de pe capacul distributiei, cand depresiunea atinge valoarea de 1,1·10 N/m˛ si sa fie in dreptul indexului A, cand depresiunea atinge o valoare de (4,4.4,5)·10 N/m˛

Light bulb icon



Norme de tehnica si securitate

a muncii

La repararea si intretinerea motoarelor cu ardere interna pot avea loc diferite accidente daca nu sunt respectate normele de protectia muncii si reglementarile de prevenire si stingere a incendiilor.

In functie de marimea motoarelor, incaperea atlierului trebuie prevazuta cu cai de rulare suspendate si instalatii de ridicat care pot fi actionate electric sau manual.

Se interzice folosirea de improvizatii ca sirme, lanturi, fringhii etc. ,care se pot rupe si provoca accidente.

Pentru lucrarile absolut necesare de efectuat in partea inferioara a motorului aflat pe cadru si in lipsa canalelor de vizitare, muncitorii vor folosi carucioare (paturi) de lemn construite special in acest scop. Aceste interventii vor fi facute dupa ce in prealabil au fost luate toate masurile impotriva deplasarii autovehiculelor.

Motoarele inainte de a fi introduse in atelierul de reparatii trebuie degresate si spalate in spatii special amenajate pentru aceasta operatie - spalarea si degresarea se va face cu apa, motorina, petrol sau detergenti.

La lucrarile de degresare si spalare a motoarelor, subansamblelor si a pieselor, elementele de spalare ca: motorina, petrol, detergenti, uleiuri minerale etc., vor fi colectate in vase, iar continutul acestora se va deserta in vase special amenajate pentru a evita imprastierea acestora in spatiile de lucru unde prezinta pericol de accidente si incendii. Vasele respective vor fi prevazute cu capace metalice etanse astfel ca pericolul de incendiu sa fie evitat.

La operatiile de montare sau demontare a motoarelor sau de inlocuire a unor piese sau subansamble se vor utiliza numai scule calibrate, interzicandu-se folosirea sculelor deteriorate sau uzate.

Piesele cu masa mai mare ca: carter, chiulasa, arbore motor, vor fi ridicate, manipulate si depozitate pe capre sau rafturi special amenajate cu ajutorul instalatiilor de ridicat in scopul reducerii efortului fizic si al inlaturarii pericolului eventualelor accidente sau cu ajutorul carucioarelor.

Demontarea partilor componente ale instalatiei electrice a motorului se va face numai dupa demontarea bateriei de acumulatoare.

Probarea pentru rodajul motoarelor la rece si la cald trebuie sa se faca in incaperi special amenajate pe standuri rigide, cu fundatii special amenajate.

Peretii interiori ai atelierelor de rodaj trebuiesc captusiti cu materiale fonoabsorbante care sa poata prelua si diminua nivelul de zgomot produs de functionarea motoarelor.

Atelierele in care se executa rodajul la banc al motoarelor vor avea pardoseala neteda, canalele tehnologice vor fi acoperite cu capace rezistente la nivelul solului si vor fi dotate cu diferite instalatii corespunzatoare fiecarei intreprinderi.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate