APLICAREA TEORIEI LUI GARDNER IN PROCESUL DE EVALUARE LA CAPITOLUL CURENT ELECTRIC

APLICAREA TEORIEI LUI GARDNER IN PROCESUL DE EVALUARE LA CAPITOLUL CURENT ELECTRIC . RETELE ELECTRICE .

Sa pregatesti tanara generatie pentru o lume complexa, inseamna sa-i dai sansa de a se regasi si de a trai in aceasta lume . De aceea, profesorul care coopereaza cu elevul in realizarea procesului de instruire are obligatia de a invata el insusi in mod continuu, pentru a fi capabil sa dea cea mai buna utilizare metodelor de predare .

Complexitatea personalitatii umane, a modurilor diferite de abordare a realitatii, a condus la ideea unei game variate de oportunitati de invatare vizand amplificarea performantei scolare . Limitarea sanselor la experientele de invatare, poate duce la reducerea inteligentei, stiut fiind ca acele zone ale creierului uman care nu sunt folosite se dezactiveaza, ducand in mod evident la reducerea potentialului de invatare .

Dezvoltarea gandirii critice este un important obiectiv pe care profesorul trebuie sa-l atinga si care se poate realiza prin folosirea cu precadere a unor strategii activ-participative . A activiza inseamna , deci a mobiliza, a angaja intens toate fortele psihice de cunoastere ale elevului, pentru a obtine in procesul didactic performante maxime insotite constant de efecte instructiv - educative optimale in toate componentele personalitatii .

Este loc, prin urmare, pentru manifestarea creativitatii si imaginatia profesorului, cu efecte pozitive nu numai asupra elevului ci si asupra sa .

Din punctul acesta de vedere ne-am gandit sa folosim teoria inteligentelor multiple la evaluarea cunostintelor acumulate de elevi in urma procesului de invatare la capitolul Electrocinetica . Cunoasterea si aplicarea teoriei este importanta pentru cadrele didactice din tara noastra din perspectiva reformei educationale, intrucat presupune reconsiderarea stilului didactic si actualizarea acestuia .

Teoria inteligentelor multiple a fost elaborata de Howard Gardner in 1985 si considerata drept cea mai importanta descoperire in domeniul pedagogiei dupa Jean Piaget . Gardner, profesor de teoria cunoasterii, educatiei si de psihologie la Universitatea Harvard, dar si profesor de neurologie la Facultatea de Medicina din Massachusetts, a fost initial socat de lista lunga a celebritatilor care, desi au avut rezultate scolare slabe au reusit in viata remarcabil:Darwin, Freud, Ghandi, Churchill, Mozart, Einstein, Spilberg, Picasso, etc . In teoria sa el porneste de la ideea ca unii elevi cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la scoala, fiind considerati destepti doar elevii cu note mari . Gardner considera ca modelul inteligentelor multiple a putut fi elaborat numai prin abandonarea cailor conventionale de corectare a inteligentei . De asemenea, apreciaza ca cea mai importanta contributie a modelului sau consta in noua interpretare pe care o avanseaza in evaluarea inteligentei . In esenta, noua strategie face distinctie intre inteligentele individuale conferite de structura neurofiziologica, inteligentele specifice nivelelor de competenta atinse in diferite discipline si inteligentele specifice campurilor de modificare sociala a valorilor .

Teoria lui Gardner arata ca elevii nu invata in acelasi mod, ca au stiluri si atitudini diferite fata de invatare, ca au nevoie de un tratament diferit, individualizat pe tot parcursul procesului de instruire .

Pe baza unor studii amanuntite, Gardner distinge urmatoarele opt tipuri de inteligenta:

Lingvistica . Elevii care poseda acest tip dominant de inteligenta gandesc in cuvinte si folosesc cu usurinta limba pentru a exprima realitatea . Ei au sensibilitate foarte mare pentru intelesul si ordinea cuvintelor, sonoritatea si ritmurile limbii . Isi vor alege mai tarziu cariera pe baza capacitatilor lingvistice .

Logico-matematica . Elevii care poseda acest tip dominant de inteligenta au abilitate foarte mare in a calcula, cuantifica, evalua, efectua operatii logice complexe;au capacitati de gandire deductiva si inductiva, capacitati critice si creative de rezolvare de probleme . Isi vor alege mai tarziu meserii de contabil, matematician, fizician .

Muzicala . Cei care au acest tip dominant de inteligenta gandesc in sunet, ritmuri, melodii, fiind sensibili la tonalitatea, intensitatea, inaltimea sunetului, recunosc, creeaza si reproduc muzica .

Spatiala . Cei care au acest tip dominant de inteligenta gandesc in imagini si percep foarte profund lumea vizuala . Au abilitatea de a gandi in trei dimensiuni si de a recrea aspecte ale experientei vizuale . Ei vor fi pictori, arhitecti, fotografi .

Naturalista . Elevii la care aceasta inteligenta este dominanta inteleg lumea naturala, iubesc plantele si animalele, interactioneaza eficient cu creaturi vii, discern cu usurinta fenomene legate de fortele naturii . Ei pot deveni biologi, ecologi, astronomi .

Kinestezica . Cei care o poseda dominant, gandesc in miscari si isi folosesc corpul pentru a exprima realitatea in moduri sugestive si complexe . Ei vor fi dansatori, sculptori, sportivi, actori .

Interpersonala . Inseamna a gandi despre alte persoane si a le intelege fiind sensibili la motivele, intentiile si starile lor . Elevii cu inteligenta interpersonala vor fi psihologi, conducatori, comercianti .

Intrapersonala . Implica o gandire si o intelegere de sine, implica a fi constient    de punctele slabe, a planifica eficient obiectivele, a controla eficient gandurile si emotiile .

Gardner a descoperit si al noulea tip de inteligenta-cea existentiala, caracteristica filozofilor si oamenilor de spirit, dar pentru ca nu a reusit sa determine care zona a creierului este responsabila de activarea acesteia ea nu este recunoscuta .

Fiecare elev sau persoana poseda cele opt inteligente intr-o forma unica:unii au un inalt grad de dezvoltare a tuturor inteligentelor, foarte putini prezinta un nivel scazut de dezvoltare a lor, iar cei mai multi au majoritatea inteligentelor foarte dezvoltate si una sau doua slab dezvoltate .

In acest contex, profesorul e dator sa gaseasca modalitati de dezvoltare a inteligentelor, sa inteleaga interactiunea inteligentelor si sa creeze situatii de invatare care favorizaeza aceasta interactiune .

In vederea utilizarii celor prezentate mai sus, propunem evaluarea activitatii didactice a temei: Curentul electric-retele electrice, pe care o accesam pe diferite canale ce apeleaza la multiplele inteligente ale elevilor .

Obiectivele unitatii instructionale sunt:

Identificarea si definirea marimilor fizice caracteristice studiului electrocineticii si a circuitelor de curent continuu;

Verificarea experimentala a unor legi ale circuitelor si maurarea unor marimi caracteristice circuitelor in diferite tipuri de montaje;

Modelarea unor fenomene si aplicarea modelului creat in rezolvarea de probleme;

Aplicarea legilor si a notiunilor studiate pentru determinarea principiilor de functionare ale unor instrumente, dispozitive, aparate .

Discutarea impactului fenomenelor studiate in viata cotidiana .

In vederea evaluarii cunostintelor, propunem urmatoarele sarcini pentru elevi:

1 . Sarcini pentru elevii cu inteligenta dominanta logico-matematica:

Inventariati materialele necesare studiului electricitatii;

Realizati referate ale experientelor de laborator vizand:

Verificarea legilor lui Ohm si Kirchhoff;

Determinarea rezistentei electrice a unui consumator;

Stabilirea expresiilor de calcul a gruparilor serie si paralel a rezistoarelor si generatoarelor;

Masurarea intensitatii si tensiunii electrice in diverse montaje .

Manevrati inlantuiri de rationamente in rezolvarea de probleme utilizand cunostintele asimilate .

2 . Sarcini pentru elevii cu inteligenta dominanta lingvistica .

Realizati interviuri scrise, purtate cu rezolvitorii de probleme;

Creati jocuri de cuvinte utilizand termenii studiati;

Creati poezii indicand si folosirea legilor studiate;

Participati la grupul braingstorming cu tema:Analiza retelelor de curent continuu .

Realizati stenograme ale discutiilor purtate intre elevi pe baza observatiilor experimentale;

Creati cuvinte incrucisate rezolvate, pe teme de electrocinetica .

3 . Sarcini pentru elevii cu inteligenta dominanta spatiala .

Realizati fotografii ale circuitelor electrice efectuate;

Realizati desene cu tema:Trecerea curentului electric prin solide, lichide si gaze .

Realizati o cercetare privind ce place si ce nu place elevilor din tema propusa si apoi reprezentati grafic rezultatele;

Realizati conexiuni vizuale intre indicatiile instrumentelor de masura si marimile studiate .

4 . Sarcini pentru elevii cu inteligenta dominanta interpersonala .

Predati o lectie cu tema propusa de noi;rezolvati in grup probleme;

Participati la grupul brainstorming;

Conduceti un proiect de evaluare cu tema studiata;

Organizati echipe pentru studiu experimental si pentru rezolvarea de probleme si cereti-le sa-si indeplineasca sarcinile;

Alcatuiti documente ale proiectelor realizate;

Realizati rapoarte ale proiectelor;

Descrieti intr-un articol tot ceea ce fac echipele pe care le-ati format pentru indeplinirea sarcinilor .

5 . Sarcini pentru elevii cu inteligenta dominanta intrapersonala .

Realizati un eseu cu titlul :Descoperirea electricitatii .

Identificati modele de gandire pentru diverse tipuri de probleme de electricitate;

Legati conceptele studiate de viata reala,

Urmareste-ti trecerea de la o stare la alta in timp ce rezolvi probleme de electricitate;observa cauzele schimbarii de stare si noteaza-le;

Propuneti activitati de auto-evaluare;

Realizati grafice ale propriului progres .

Spre placuta noastra surprindere majoritatea elevilor s-au achitat de sarcini cu constiinciozitate, cu placere chiar, ceea ce ne-a condus la gandul , cunoscut de altfel, ca fiecare elev este in sine o personalitate care trebuie in primul rand sa fie descoperita si apoi incurajata sa se dezvolte si sa se afirme . Din acest punct de vedere, teoria inteligentelor multiple ofera un numar mare de instrumente didactice a caror utilizare asigura centrarea demersului didactic pe elev . Experienta pe care elevii au avut-o privind atractivitatea noii modalitati de evaluare impletita armonios cu modalitatea clasica i-a determinat sa inteleaga si sa iubeasca fizica, sa pretuiasca scoala si profesorul .

Bibliografie:

1 . Instruire diferentiata . Aplicatii ale inteligentelor multiple .     H . Gardner .

2 . Manuale alternative de clasa a X-a .

3 . Cursul de la Berkeley, vol . 2, E . M . Purcell .