Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
Dimensionarea circuitelor si coloanelor de iluminat si forta


Dimensionarea circuitelor si coloanelor de iluminat si forta




Dimensionarea circuitelor si coloanelor de iluminat si forta

 Scop: alegerea in mod optim a sectiunii conductoarelor, a aparatelor de conectare si a celor de protectie astfel incat sa se satisfaca conditiile de stabilitate termica in regim permanent si de scurta durata la pornire, a receptorului sau grupului de receptoare electrice care trebuie alimentate.

Pasul 1. Curentul de calcul




circuit receptor

unde

Ic - curentul de calcul

kI - coeficient de incarcare

PN - puterea nominala

h - randamentul

cosj - factorul de putere

U ' = Uf tensiunea de faza pentru receptoare monofazate

U ' = Ul tensiunea de linie pentru receptoarele bifazate

pentru receptoare trifazate

circuit utilaj (trifazat)

unde

Pc - puterea ceruta

suma puterilor instalate pentru fiecare circuit afectate de coeficientul de cerere

Pasul 2. Curentul de pornire

IN - curentul nominal al motorului

Kp = 5    - 8 pentru motoare asincrone cu pornire directa

Kp = 1,7 - 2,7 pentru motoare cu pornire stea - triunghi

Kp = 1,1 - 1,3 pentru motoare cu pornire reostatica

Pasul 3. Curentul de varf

Ipmax - curentul de pornire al celui mai mare motor (receptor)

- suma curentilor de calcul mai putin circuitul cu Ipmax

Pasul 4. Alegerea sectiunii conductoarelor

curentul maxim admisibil al conductorului sa fie mai mare sau egal cu curentul de calcul si din tabelul 1 rezulta sectiunea conductorului.

Se verifica sectiunea conductorului (s) in regim de scurta durata la pornire:

jmaxadm=20 A/mm2 pentru conductoare din Al

jmaxadm=35 A/mm2 pentru conductoare din Cu

Tabelul 1

Sectiunea conductorului [mm2]

Ima [A] pentru cablu cu conductoare din :

Cu

Al

Pasul 5.     Alegerea dispozitivelor de protectie


   Solutia clasica este protectia la suprasarcina cu relee termice si la scurtcircuit cu sigurante fuzibile. Aceasta solutie se practica inca pe scara larga dar sunt si alte sisteme de protectie , electronice, presetabile, mult mai eficiente . Regulile dupa care se seteaza valorile acestor dispozitive sunt tot ca la cele clasice.

La suprasarcina - relee termice-

IrT = IN

La scurtcircuit - sigurante fuzibile-

INf >= Iv

Verificarea (care asigura protectia coloanei sau circuitului)

INf <= 3 Imax adm = 3 jmax adm s

Pasul 6.     Verificarea caderii de tensiune


   Valorile caderilor de tensiune, in regim normal de functionare, fata de tensiunea nominala a retelei, trebuie sa fie de cel mult:
    - cand alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de joasa tensiune
        - 3% pentru receptoarele din instalatiile de lumina
        - 5% pentru restul receptoarelor
    - cand alimentarea consumatorului se face din transformatorul sau centrala proprie
        - 8% pentru receptoarele din instalatiile de lumina
        - 10% pentru restul receptoarelor
    - caderea de tensiune la pornire: max 12% 

unde

Wm] conductivitatea conductoarelor alese

Un [V] tensiunea de linie nominala

Pk [W] puterea transportata pe tronsonul k

lk [m] lungimea tronsonului k

sk [m2] sectiunea conductorului de faza pe tronsonul k



REGULI GENERALE

Cateva reglementari din normativul:
Proiectarea si executarea instalatiilor electrice
cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vcc
NP - I7 - 02  -ICECON SA-

  • La proiectarea si executarea instalatiilor electrice se respecta prevederile legii 90/1996 si legii 10/1995 referitoare la cerintele de calitate : rezistenta si stabilitate siguranta in exploatare siguranta la foc igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului izolatie termica, hidrofuga si economie de energie protectie impotriva zgomotului
  •  Instalatiile electrice la consumator trebuie astfel realizate incat sa nu afecteze siguranta utilizatorilor si a bunurilor.
  •  Instalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorita temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii sa nu fie in pericol de a suferi arsuri.
  •  Conductoarele active inclusiv conductorul neutru ale circuitelor electrice trebuie sa fie izolate si protejate impotriva supracurentilor printr-unul sau mai multe dispozitive de protectie.
  •  Instalatiile electrice trebiue dispuse astfel incat sa fie excluse orice influiente intre acestea si celelalte instalatii ale cladirilor.
  •  Toate materialele folosite pentru pentru protectie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare, mascare (placi, capace, dale, etc) suporturi (console, poduri, bride, cleme, etc.)trebuie sa fie incombustibile sau greu combustibile.
  •  Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa apara condens. Fac exceptie instalatiile electrice in executie inchisa cu grad de protectie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de conditii.
  •  Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elemente de distantare care pot fi :
    - straturi de tencuiala de minim 1 cm grosime sau placi din materiale electroizolante incombustibile cu grosime de min 0.5 cm, cu o latime care depaseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul de instalatie electrica
    - elemente de sustinere din materiale incombustibile care distanteaza elementele de instalatie electricaa cu cel putin 3 cm fata de elementul combustibil
    Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica atat la montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatie electrica.
  • Se interzice montarea directa pe elementele de constructie din materiale combustibile a cablurilor armate sau nearmate cu sau fara intarziere la propagarea flacarii, a conductoarelor electrice neizolata sau cu izolatie din materiale combustibile, si a aparatelor electrice cu grad de protectie mai mic decat IP 54.
  • In cazurile in care mai multe dispozitive de protectie se insereaza intr-o distributie, caracteristicile lor se aleg astfel incat sa fie asigurata selectivitatea protectiei. In cazul unei avarii sa functioneze protectia cea mai apropiata de aceasta, izoland doar portiunea respectiva, fara a scoate de sub tensiune intreaga instalatie. Intre curentii nominali ai fuzibililor a doua sigurante consecutive, diferenta sa fie de cel putin doua trepte.
  • Se prevad dispozitive de actionare manuale sau automate pentru asigurarea scoaterii de sub tensiune a conductoarelor active in caz de incendiu. Dispozitivele de protectie, in caz de incendiu, trebuie sa se gaseasca la nivelul echipamentelor de protejat, iar organul de manevra trebuie sa fie usor de recunoscut si usor accesibil.
  • Se interzice traversarea cosurilor si canalelor de fum cu conductoare, cabluri si bare electrice, tuburi de protectie sau alte elemente ale instalatiei electrice.
  • Alegerea metodelor si a mijloacelor de executare a legaturilor electrice trebuie sa se faca in functie de materialul si sectiunea conductoarelor sau barelor si de caracteristicile mediului.
  • Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau tevilor de protectie sau a trecerilor prin elementele de constructie.
  • In incaperile in care in tuburile sau tevile de protectie poate patrunde sau se poate colecta apa de condensatie acestea se monteaza, pe traseele orizontale, in panta de 0,5.1 % intre doua doze.
  • Trebuie evitata montarea tuburilor pe pardoseala combustibila a podurilor. In acest caz tuburile trebuie sa fie metalice.
  • Se interzice montarea dozelor si cutiilor de derivatie pe pardoseala podurilor. Ele se instaleaza in incaperile de la ultimul etaj al cladirii sau daca nu este posibil, pe peretii podurilorsau pe partile laterale ale grinzilor.
  • Se interzice montarea dozelor in incaperi pentru bai sau dusuri, grupuri sanitare..
  • Legaturile conductoarelor electrice trebuie executate numai in doze.
  • Instalatiile electrice interioare se alimenteaza din reteaua publica de joasa tensiune printr-un disjunctor de bransament.
  • Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim 10 A. Se admit intrerupatoare cu un curent nominal de 6A in cazul in care circuitul alimenteaza un corp de iluminat cu o singura lampa fluorescenta.
  • In cladirile de locuit se prevad in fiecare incapere de locuit cel putin doua prize. In dependinte (bucatarie, vestibul, culuar, oficiu, boxa etc) se prevad prize dupa necesitati.
  • Prizele trebuie montate pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite : peste 2m, la scoli, in clase peste 1,5m in camere de copii in crese, gradinite, camine, spitale de copii si alte cladiri similare peste 0,1m, in alte incaperi decat grupuri sanitare, dusuri, bai, spalatorii si bucatarii, indiferent de natura pardoselii 
  • Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperi cu pardoseala conductoare electric (mozaic, ciment, gresie etc). In incaperi din clasa A E 5 (PC) si in incaperi in care se utilizeaza aparatura de calcul.
  • Aparatele de comanda a conectarii si deconectarii circuitelor de forta se aleg si se monteaza astfel incat sa intrerupa simultan toate conductoarele de faza ale circuitului. Se admite intreruperea conductorului neutru numai daca intreruperea lui se realizeaza simultan sau dupa intreruperea conductoarelor de faza.
  • Sigurantele fuzibile trebuie sa fie calibrate si in executie inchisa. Se interzice folosirea sigurantelor fuzibile ca aparate de conectare si deconectare.
  • Sigurantele automate cu filet si intrerupatoarele automate se pot utiliza atat pentru separarea cat si pentru conectare si deconectare sub sarcina.
  • Tablourile cu puteri instalate mai mari de 20 KW inclusiv si tablourile santierelor, se prevad cu disjunctor general.
  • Este admisa racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominala pana la 2 KW. Receptoarele cu puteri peste 2 KW, se pot racorda prin prize sau prin racorduri fixe, iar pentru conectarea si deconectarea acestora, receptoarele se prevad cu dispozitive de actionare (de exemplu contactoare) pe circuitul fix de alimentare, daca receptorul nu este echipat cu intrerupator de catre producator.
  • Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de circuitele de prize.
  • Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat, prize, de comanda si semnalizare, daca circuitele respective functioneaza la aceeasi tensiune.
  • Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de cele ale iluminatului de siguranta.
  • De regula puterea maxima instalata pe circuit (de iluminat normal) este de 3 kW pentru un circuit monofazat si de 8 kW pentru un circuit trifazat.
  • Corpurile de iluminat echipate cu lampi cu descarcari in vapori metalici se prevad cu dispozitive pentru imbunatatirea factorului de putere.
  • Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, de tavan, bolturi, dibluri etc) se aleg astfel incat sa poata suporta fara deformari o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat respectiv, dar nu mai putin decat 10 kg.
  • Alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor electric de forta trebuie sa se faca prin circuit separat. Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de forta de aceeasi natura printr-un circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit, daca puterea totala instalata a acestor receptoare nu depaseste 15 kW.
  • Pornirea motoarelor se face : direct pana la 4kW / 220V si 5,5 kW / 380V cu aparate de pornire peste aceste puteri / tensiuni 
  • Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebiue prevazute pe toate fazele cu dispozitive automate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile etc) si cu dispozitive de comanda si detectie automata a suprasarcinilor (contactoare cu relee termice etc).
  • In incaperi cu bai sau dusuri echipamentele si aparatele electrice trebuie sa aiba cel putin urmatoarele grade de protectie : volumul 0 : IPX7, volumul 1 : IPX4, volumul 2 : IPX 3.
  • In volumele 0, 1 si 2 nu este permisa amplasarea dozelor de legaturi.
    Incapere de baie.JPG (11482 bytes)
  • In volumul 3 se adminte instalarea prizelor numai in una din urmatoarele variante : alimentate individual prin transformator de separatie alimentate cu o tensiune foarte joasa de protectie protejate printr-un dispozitiv de protectie la curent diferential rezidual de cel mult 30 mA 
  • Nici un intrerupator sau priza nu trebuie sa se gaseasca la mai putin de 0,60 m de usa deschisa a unei cabine de dus.
  • Circuitele pentru alimentarea instalatiilor jacuzzi trebuie prevazute cu protectie diferentiala de cel mult 30 mA.
  • In cladirile noi care urmeaza sa fie dotate cu firme luminoase se prevad firide speciale in care se amplaseaza dispozitivele de conectare si comanda.
  • La blocurile de locuinte, coloana pentru alimentarea tabloului principal al ascensorului trebuie racordata la tabloul comun de lumina si forta, fara a se prevedea intrerupator de tablou.

REALIZAREA PRACTICA

Dupa stabilirea unor aspecte teoretice (tema data de proprietar, schema de ansamblu, schema izometrica, dimensionarea circuitelor si coloanelor etc.), se realizeaza dupa caz urmatoarele operatii:

  • Instalatii sub tencuiala

Trasarea pe perete a locului viitoarei instalatii electrice cu stabilirea locurilor de intrerupator, priza, doze de ramificatie, etc. detalii

   Se stabilesc locurile pentru prize, intrerupatoare, corpuri de iluminat, tabloul  general, in functie de preferintele proprietarului si respectind regulile de montare ale acestora, sau se respecta proiectul existent.

    Tuburile si tevile se instaleaza pe trasee verticale si/sau orizontale. Nu se admit trasee oblice decat in cazuri speciale (ex. casa scarilor)

trasarea.JPG (16289 bytes)

    2. Executarea trecerilor prin pereti. detalii

Se realizeaza prin perforarea acestora cu ajutorul unui burghiu cu diametrul mai mare sau egal cu cel al tubului PVC de trecere. Daca peretele este din caramida sau alte materiale nu foarte dure, se poate folosi o teava crenelata si ciocanul     3. Realizarea coturilor din PVC (daca este cazul). detalii

La instalatiile aparente se recomanda folosirea coturilor din PVC, care pot fi realizate din bucati de tub PVC prin incalzire cu o lampa cu gaz sau cu benzina si, cu oarecare indemanare, se curbeaza la unghiul dorit. Se realizeaza mufarea pieselor (tronsoane de tuburi si coturi) prin acelasi procedeu de incalzire si modelare. La celelalte tipuri de instalatii se pot folosi tuburi flexibile atat pentru realizarea coturilor cit si pentru realizarea traseelor drepte.     4. Practicarea canalelor pentru circuite si a locurilor pentru doze (de ramificatie si de aparat) in tencuiala. detalii

Se realizeaza in modul clasic cu dalta si ciocanul, respectand dimensiunile tuburilor si dozelor.
    De asemenea se pot realiza folosind unelte mai evoluate; polizor unghiular, masina de gaurit cu percutie, freze speciale etc.
Montarea sectiunilor de tub, cu conductoarele introduse, a dozelor si fixarea lor. detalii

1. Se masoara traseul care urmeaza a fi executat (intre doze), pe canalul din tencuiala.     2. Se sectioneaza din tubul flexibil o bucata de lungime determinata la punctul 1 sau se construieste acea sectiune din tub PVC si coturi PVC (daca este cazul).     3. Se introduc conductoarele (in numar corespunzator) de lungime egala cu cea a tubului plus 20 cm la fiecare capat.     4. Se fixeaza aceste tuburi  in canalul dintre cele doua doze cu ajutorul unor prize din gips.     5. Se fixeaza dozele in locasurile din tencuiala tot cu gips. Capetele tubului trebuie sa ajunga pana in doza (pentru ca inlocuirea ulterioara a conductoarelor sa se faca cu usurinta).

montarest.jpg (12643 bytes)     6. Realizarea legaturilor in dozele de ramificatie. detalii

1. Se scurteaza toate conductoarele la 15 - 20 cm astfel incat sa fie egale.     2. Se dezizoleaza toate conductoarele pe o portiune de 5 - 6 cm, avand grija sa nu se ciupeasca conductorul.     3. Se realizeaza legaturile prin rasucirea cu patentul a celor 2,3 max 4 conductoare (din Cu) care  urmeaza sa faca contact electric.     Legaturile se pot executa cu ajutorul clemelor de legatura.

    Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele din cupru se fac prin rasucire si matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule speciale.     Legaturile conductoarelor din cupru executate prin rasucire si matisare trebuie sa aiba minim 10 spire, o lungime a legaturii egala cu 10 ori diametrul conductorului dar de cel putin 2 cm si se cositoresc.

Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele din aluminiu se fac prin cleme speciale cu suprafete de strangere striate si elemente elastice. Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire.

    Legaturile intre conductoare de cupru si conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale (cupal).

    In ambele cazuri trebuie sa se realizeze un contact electric bun cu o rezistenta electrica de contact cat mai mica, astfel incat sa se evite incalzirea acestora in sarcina.     In capitolul scheme utile sunt prezentate cele mai reprezentative situatii particulare ale unei instalatii electrice si conexiunile necesare.     4. Se formeaza capetele (se taie drept) si se izoleaza cu doua straturi de banda de izolat (daca nu se folosesc cleme).     7. Montarea aparatelor si receptoarelor (intrerupatoare, prize, corpuri de iluminat, tablou general etc.) detalii

Aparatele de obicei au borne de legatura.     1. La cele cu doua borne (intrerupator simplu, priza fara contact de protectie, lustra simpla etc.) ; doua borne - doua fire - fara comentarii.     2. La aparatele cu trei borne         - la prize cu contact de protectie acesta se leaga la conductorul de protectie (impamantare) al instalatiei care este de culoare verde-galben. Celelalte doua borne (asezate simetric) se vor conecta la firul de faza si respectiv de nul.         - la intrerupatoare duble, lustre cu comanda dubla, etc. trebuie identificata borna comuna (cu ohmetrul) dupa care se conecteaza ca in schema.     Prinderea aparatelor si a receptoarelor trebuie sa fie realizata corespunzator folosindu-se dispozitivele de prindere aflate in dotarea fiecarui aparat.     Se monteaza toate capacele si aparatorile de protectie.



La capetele libere ale tuburilor si tevilor metalice care intra in corpuri de iluminat sau in echipamente electrice se monteaza tile pentru protejarea izolatiei conductoarelor.

    8. Verificarea instalatiei. detalii

  • I. Verificarea prin examinarea vizuala urmareste daca: au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva electrocutarii au fost instalate bariere sau alte elemente impotriva propagarii focului alegerea si reglajul dispozitivelor de protectie s-au executat corect au fost prevazute dispozitivele de separare si comanda materialele, aparatele si echipamentele au fost alese si folosite corespunzator conexiunile conductoarelor au fost realizate corect
  • II. Verificarea prin incercari se efectueaza de preferinta in urmatoarea ordine: continuitatea conductorului de protectie rezistenta de izolatie a conductoarelor separarea circuitelor alte incercari impuse de proiect

Procedurile de verificare sunt detaliate in normativul I7 - 2002     9. Punerea sub tensiune. ( !!!! ) detalii

Punerea sub tensiune se realizeaza prin legarea circuitului sau coloanei la tabloul de alimentare (faza, nul, impamantare) si cuplarea sigurantelor automate sau disjunctorului general. Sigurantele trebuie sa fie calibrate si de valoarea stabilita in proiect.

!!! Respectati regulile de protectie a muncii !!!

  • Instalatii pe tencuiala (aparente

    1. Trasarea pe perete a locului viitoarei instalatii electrice cu stabilirea locurilor de intrerupator, priza, doze de ramificatie, etc.  detalii     2. Executarea trecerilor prin pereti. detalii     3. Realizarea coturilor din PVC (daca este cazul). detalii     4. Montarea dozelor de ramificatie prin fixare cu dibluri si hotsuruburi.     5. Montarea bratarilor de sustinere a instalatiei. vezi bratara originala     6. Montarea sectiunilor de tub, cu conductoarele introduse si prinderea acestora cu bratarile.     7. Realizarea legaturilor in dozele de ramificatie. detalii     8. Montarea aparatelor si receptoarelor (intrerupatoare, prize, corpuri de iluminat, tablou general etc.) detalii     9. Verificarea instalatiei. detalii     10. Punerea sub tensiune. ( !!!! ) detalii

  • Instalatii sub rigips

    I. Inainte de a monta placile din rigips:     1. Trasarea pe perete a locului viitoarei instalatii electrice cu stabilirea locurilor de intrerupator, priza, doze de ramificatie, etc. Se noteaza coordonatele locurilor de intrerupator, priza, doza de ramificatie pentru identificarea lor dupa montarea placilor de rigips.  detalii     2. Executarea trecerilor prin pereti. detalii     3. Montarea cablurilor (cu sau fara tuburi de protectie) sub scheletul de sustinere al placilor din rigips, pentru traseele prevazute pe pereti si pentru cele prevazute pentru tavan. Se lasa rezeve de cablu la capete suficiente pentru a ajunge in dozele montate pe placa de rigips.

    II. Dupa montarea placilor din rigips:     1. Se practica gauri circulare de diametru egal cu cel al dozelor speciale pentru rigips, in locurile date de coordonaatele de la punctul I.1.     2. Se monteaza dozele de ramificatie si de aparat, care sunt de acelasi tip.     3. Realizarea legaturilor in dozele de ramificatie. detalii     4. Montarea aparatelor si receptoarelor (prize, intrerupatoare, spoturi etc). detalii     5. Verificarea instalatiei. detalii     6. Punerea sub tensiune ( !!!! ) detalii

SCHEME UTILE

Priza.JPG (10813 bytes)

Intrerupator1.JPG (12207 bytes)

Intrerupator2.JPG (16673 bytes)

Intrerupator3.JPG (15869 bytes)

Intrerupator hol.JPG (20590 bytes)

Scheme de tratare a conductoarelor: nul de lucru si de protectie.

IT.JPG (19145 bytes)

TT.JPG (24521 bytes)

TN_C.JPG (22979 bytes)

TN_S.JPG (21983 bytes)

EXEMPLE

Exemplul 1: Instalatia electrica pentru 2 camere de locuit.

  • Tema: Sa se proiecteze si sa se realizeze instalatia electrica in 2 camere de locuit (fig. 1) cu urmatoarele dotari:     - in prima incapere:         - un corp de iluminat, comandat de un intrerupator la intrare         - doua prize duble     - in a doua incapere:          - trei corpuri de iluminat, comandate astfel: doua dintre ele de un intrerupator dublu la intrare si celalalt de un intrerupator simplu situat in apropierea corpului de iluminat         - patru prize duble     - aparatele electrice care vor fi utilizate sunt: fier de calcat, filtru de cafea, frigider, televizor.     - instalatia electrica va fi aparenta

2 camere de locuit.jpg (9562 bytes)
fig

  • Dimensionarea coloanei

Ic=Pc/Ucos(o)med

    consideram cos(o)med=0,85 ;     Pc=KcPi cu coeficientul de cerere Kc=1, cazul cel mai defavorabil ;     Pi tv = 80 W; Pi fier de calcat = 2000W; Pi filtru cafea = 800W; Pi iluminat = 400W.

    Ic=(80+2000+800+400)/(220*0,85)=17,54 A

    Se adopta conductor din Cu masiv cu sectiunea de 2,5 mm2 (FY 2,5)     Se monteaza o siguranta fuzibila  de 20A (LFI 25/20)

  • Dimensionarea circuitelor

Circuit fier de calcat (prize)     Ic=2000/220 = 9,09 A

    Circuit de iluminat     Ic=100/220 = 0,45 A

    Se adopta (din motive de rezistenta mecanica) conductor din Cu masiv cu sectiunea de 1,5 mm2 (FY 1,5) pentru circuitele de iluminat si conductor din Cu masiv cu sectiunea de 2,5 mm2 (FY 2,5) pentru circuitele de priza.

  • Realizarea schemei de principiu si a schemei izometrice.

    Se adopta schema de pricipiu din fig.2 si corespunzator schema izometrica din fig. 3.

2 camere de locuit I1.jpg (19975 bytes)
fig.2

2 camere de locuit I2.jpg (21468 bytes)
fig

  • Necesar de materiale:

tabelul

Nr crt

Denumire

UM

Cantitate

Doze pe tencuiala PT

buc

Tub PVC O14

m

Conductor FY 2,5 culoare - verde-galben (pt priza de pamant)

m

Conductor FY 2,5 culoare - maro

m

Conductor FY 2,5 culoare - albastru

m

Conductor FY 1,5 culoare - rosu

m

Banda de izolat

buc

Diblu cu Hotsurub 4x50

buc

Bratari sau tablite de prindere

buc

Priza dubla PT

buc

Intrerupator simplu PT

buc

Intrerupator dublu PT

buc



Corp de iluminat (lustra, aplica etc)

buc

  • Scule necesare

    Masina de gaurit, burgiu O8 cu placuta vidia, lampa de benzina (pentru realizarea coturilor din tub PVC), patent, cutit sau cleste de dezizolat, surubelnite, burghiu O20 sau teava crenelata si ciocan (pentru realizarea celor doua treceri prin perete), manusi, indicator de tensiune, indicator de continuitate sau in locul ultimelor doua, un multimetru.

  • Realizarea efectiva

    Se vor executa in ordine urmatoarele operatii:     1. Trasarea pe perete a locului viitoarei instalatii     2. Executarea trecerilor prin perete     3. Realizarea coturilor din tub PVC     4. Montarea dozelor     5. Montarea bratarilor     6. Realizarea si montarea sectiunilor de tub cu conductoarele introduse
    7.
Realizarea legaturilor in doze
    8.
Montarea aparatelor si receptoarelor; intrerupatoare, prize, corpuri de iluminat     9. Verificarea instalatiei     10. Punerea sub tensiune !!!! )

    Toate aceste operatii sunt descrise detaliat in capitolul realizarea practica la sectiunea instalatii aparente, de aceea nu vom insista decat asupra punctelor 6 si 7 unde apar cateva situatii particulare.

    6. Conform schemei din fig. 3 numarul, tipul si culoarea conductoarelor pe sectiuni este urmatoarea:

tabelul

Nr crt

De la - pana la

Numar de conductoare si culoarea

tabloul general - doza 1
doza 1 - priza 1
doza 1 - doza 2
doza 2 - priza 2
doza 3- doza 4
doza 5 - priza 3
doza 6 - priza 4
doza 6 - doza 7
doza 7 - priza 5
doza 7 - doza 8
doza 8 - priza 6

3 conductoare FY 2,5:
1 verde-galben
1 albastru
1 maro

doza 2 - lampa 1
doza 3 - intrerupatorul 1
doza 5 - lampa 2
doza 6 - lampa 3
doza 8 - doza 9
doza 9 - intrerupatorul 3
doza 9 - lampa 4

2 conductoare FY 1,5 culoarea rosie

doza 2 - doza 3
doza 5 - doza 6

3 conductoare FY 2,5:
1 verde-galben
1 albastru
1 maro
1 conductor FY 1,5 culoare rosie

doza 4 - doza 5

3 conductoare FY 2,5:
1 verde-galben
1 albastru
1 maro
2 conductoare FY 1,5 culoare rosie

doza 4 - intrerupatorul 2

3 conductoare FY 1,5 culoare rosie

Explicatii :     - Tronsoanele de la punctul 1 din tabelul de mai sus au nevoie de cele trei conductoare pentru a realiza alimentarea prizelor si de a transmite mai departe alimentarea cu energie electrica (faza - maro, nul - albastru, pamantare - verde galben).     - Tronsoanele de la punctul 2 au nevoie dedoua conductoare pentru ca alimenteaza corpurile de iluminat sau realizeaza legarea intrerupatoarelor simple.     -Tronsoanele de la punctul 3 au nevoie de cele trei conductoare ca la punctul 1 pentru a transmite mai departe alimentarea cu energie electrica iar celalalt conductor realizeaza comanda corpului de iluminat 1 respectiv 3.     - Tronsonul 4 are nevoie de cela trei conductoare care transmit mai eparte alimentarea si de inca doua, unul pentru comanda corpului de iluminat 2, iar celalalt pentru transmiterea comenzii corpului de iluminat 3.     - Tronsonul 5 are nevoie de cele trei conductoare pentru conectarea corespunzatoare a intrerupatorului 2, pentru a comanda corpurile de iluminat 2 si 3.     Schema de principiu se poate vedea in fig. 4.

2 camere det 1.jpg (20594 bytes)
fig

Exemplul 2: Instalatia electrica a unui magazin (florarie)

  • Tema: Sa se modifice instalatia existenta in urma lucrarilor de modernizare (tavan fals din rigips, bolta despartitoare intre camere) - in prima incapere     - inlocuirea corpului de iluminat vechi cu 6 spoturi ingropate in tavan     - adaugarea unei prize - montarea a doua spoturi pe bolta - in a doua incapere     - inlocuirea corpului de iluminat vechi cu 4 spoturi ingropate in tavan

florarie1.jpg (11023 bytes)
fig. 5 Plan florarie

  • Nu se redimensioneaza circuitele considerandu-se corespunzatoare
  • Realizarea schemelor de principiu si a celor izometrice

florarie2.jpg (12413 bytes)
fig

florarie3.jpg (14103 bytes)
fig

florarie5.jpg (22496 bytes)
fig

florarie4.jpg (22496 bytes)
fig

  • Necesar de materiale:

tabelul

Nr crt

Denumire

UM

Cantitate

Doze sub tencuiala ST

buc

Doza aparat

buc

Cablu 3x2,5

m

Cablu 2x1,5

m

Tub PVC O12

m

Cleme 4mm

buc

Banda de izolat

buc

Spoturi ingropate

buc

Spoturi aplicate (cu picior)

buc

Intrerupator simplu ST

buc

Priza dubla ST

buc

Ipsos

kg

  • Scule necesare

    Masina de gaurit, freza (pentru realizarea gaurilor in rigips), patent, cutit sau cleste de dezizolat, surubelnite, ciocan si dalta (pentru realizarea traseelor sub tencuiala), indicator de tensiune, indicator de continuitate sau in locul ultimelor doua, un multimetru.

  • Realizarea efectiva

    Se vor efectua in ordine urmatoarele operatii:         1. Se scoate de sub tensiune instalatia (se scot sigurantele) si se verifica lipsa tensiunii. ( !!!! )         2. Se traseaza traseele si locul dozelor de ramificatie si de aparat.         3. Se sapa in tencuiala traseele, locul dozei de ramificatie si al dozelor de aparat pentru priza si intrerupator.         4. Se monteaza dozele si tuburile PVC cu cablurile introduse.         5. Se demonteaza corpurile de iluminat vechi.         6. Se prelungeste cablul de alimentare al fiecarui corp de iluminat, folosindu-se cate doua cleme de legatura; (sau se inlocuieste complet, varianta recomandata)         7. Se monteaza tavanul fals, se finiseaza, se practica gaurile pentru spoturi etc.         8. Se introduc cablurile de alimentare pentru spoturi conform schemelor (fig. 8 sau fig. 9)         9. Se monteaza spoturile folosind cleme pentru legarea cablurilor de alimentare.         10. Se monteaza priza si intrerupatorul.         11. Se realizeaza legaturile in doza de ramificatie.         12. Se verifica instalatia.         12. Se pune sub tensiune. ( !!!! )

    Legaturile in doza se fac ca in fig. 10

florarie6.JPG (14919 bytes)
fig

BIBLIOGRAFIE

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
Ministerul Sanatatii si Familiei

Norme generale de protectie a muncii

Institutul de Cercetari pentru Echipamente si Tehnologii in Constructii ICECON SA

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vcc NP - I7 - 02

E. Impuls Bucuresti 2002

Sora C.

Bazele electrotehnicii

EDP Bucuresti 1982

Comsa D s.a.

Proiectarea instalatiilor industriale

EDP Bucuresti 1980

Bianchi C s.a.

Proiectarea instalatiilor de iluminat

ET Bucuresti 1981

Dinculescu P. , Sisac F.

Instalatii si echipamente electrice

EDP Bucuresti 1981








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate