Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
SISTEME DE SEMNALIZARE RUTIERE


SISTEME DE SEMNALIZARE RUTIERE




SISTEME DE SEMNALIZARE RUTIERE

Clasificare

- Capitolul I

- Introducere




- Capitolul II

(Rol,conditii,clasificare)

- 2.1. Rolul instalatiei de semnalizare optica si acustica a automobilului

- Conditiile tehnice generale impuse echipamentului electric auto

- 2.3. Conditii determinate de influenta mediului si modului de exploatare

2.4. Conditii determinate de functionarea fiecarui element

in ansamblul instalatiei electrice

- Capitolul III

(Constructia si functionarea

Instalatiei de semnalizare optica si acustica a automobilului)

- 3.1. Instalatia farurilor

- 3.2. Constructia si clasificarea farurilor

- 3.3. Conexiunile instalatiei electrice a farurilor

- 3.4. Lampile pentru iluminarea interioara,

exterioara si semnalizare optica

- 3.5. Lampile pentru iluminarea exterioara

- Lampile pentru semnalizarea optica

- Conexiunile si circuitele instalatiei electrice

de iluminare si semnalizare optica

- 3.8. Instalatia electrica a claxoanelor

- 3.9. Constructia claxoanelor

- 4.1. Intretinerea si reglarea claxoanelor

- 4.2. Defectiuni,cauze si modul de remediere

SISTEME DE SEMNALIZARE RUTIERE

CAPITOLUL I.

INTRODUCERE

Modernizarea si dezvoltarea constructiei de automobile , inclusiv a echipamentului electric auto , prin cresterea numarului si a puterii consumatorilor electrici , al gradului de automatizare, prin utilizarea pe scara a componentelor din ce in ce mai mare a aparatelor electronice de constructie moderna, a componentelor electronice ( cu un grad mai mare de sensibilitate ) etc., impun cunoasterea temeinica a functrionarii , exploatarii si intretinerii corecte a echipamentului electric cu care este dotat automobilul.

Din aceste considerente , in constructia instalatiei de semnalizare optica si acustica.

CAPITOLUL II.

ROL, CONDITII, CLASIFICARE

Rolul instalatiei de semnalizare optica si acustica a automobilului

Instalatia de semnalizare optica si acustica a automobilului are rolul de a asigura iluminarea drumului pe timp de noapte sau ceata , de a semnala prezenta autovehicului si de arata intentia de efectuare a anumitor manevre (depasiri, franari, etc.) in scopul evitarii pericolelor si producerii accidentelor. De asemenea asigura iluminatul in interiorul automobilului precum si avertizarea optica si acustica la bordu autovehicului, pentru masurarea si controlul diferitilor parametri ai functionarii motorului si a automobilului.

La montarea pe automobile, elementele instalatiei sunt interconectate de obicei in cadrul unui singur circuit general alimentata cu toti cu toti consumatorii de la acumulatorul autovehiculului. Conductoarele electrice folosite pentru conexiuni intre subansamblele instalatiei de semnalizare optica si acustica difera. Trebuie sa indeplineasca o serie de conditii si anume:

Sa reziste la solicitari mecanice frecari, flexiuni ridicate existente in functie de tipul si de destinatia autovehicului si de gradul de expunere a portiunii respective de circuit la solicitari mecanice suplimentare;

Sa reziste la temperaturi coborate care pun probleme in special in privinta calitatii materialelor izolante;

Sa reziste la temperaturi ridicate, avandu-se in vedere in special cablajele montate pe motor sau pe alte organe cu temperatura ridicata;

Sa reziste la actiunea uleiului, benzinei si motorinei.

Terminalele conductoarelor (papuci, fise plate etc.) trebuie sa asigure un contact electric bun, cadere de tensiune redusa, incalzire mica si sa reziste la actiunea factorilor mecanici si chimici.

Conductoarele se executa din cupru multifilar pentru a avea flexibilitatea necesara. Sectiunea conductoarelor se alege astfel, incat sa nu se depaseasca caderea de tensiune admisa pentru circuitul respectiv, dupa care se face verificarea prin calcul a incarcarii din punct de vedere termic in limitele de temperatura prescrise de producatorul cablului.

De obicei primul criteriu - cel al caderii de tensiune - este determinant. Indiferent de rezultatul calcului de dimensionare, din considerente mecanice, nu se utilizeaza conductoare cu sectiunea sub 0,5 mm2.

Pentru usurarea montajului conductoarelor, in functie de traseul de pe automobil, acestea se grupeaza in manunchiuri (fascicule) numite cablaje sau cabluri, care sunt stranse si protejate prin infasurare cu banda sau introduse in tuburi care sunt executate de obicei din masa plastica. Fixarea cablajelor pe automobil se face cu ajutorul clemelor, scoabelor, garniturilor si mansoanelor, de buna fixare a cablajului pe traseul ales depinzand de evitare adeteriorarii izolatiilor datorita vibratiilor. Din cablaj ies, dupa necesitati, o serie de conductoare sau fascicule de conductoare separate numite ramuri care se racordeaza (imbina) in cadrul insatalatiei de semnalizare optica sau acustica cu subansamblele acesteia (lampi, claxon, intrerupatoare, riglete, cutie sigurante fuzibile etc.).

Realizarea acestor conexiuni se efectueaza comform schemelor in care sunt indicate prin semne conventionale aparatele care intrain componenta instalatiei conductoarelor de legatura, culorile acestora, cat si alte indicatii utile pentru a facilita interventiile in cadrul schemei co ocazia verificarilor sau depanarilor.

De asemenea in schemele de montaj se mai indica si alte date necesare executarii operatiilor de montaj si anume: pozitia de montaj a aparatelor pe automobil, pisele de montaj (suporti, cleme, suruburi, piulite, saibe etc.

2.2. Conditiile tehnice generale impuse echipamentului electric auto

Echipamentul electric al automobilelor cuprinde totalitatea aparatelor si masinilor electrice avand drept scop alimentarea cu energie electrica , la o tensiune de lucru aproape constanta a receptoarelor si consumatorilor automobilului, atat in timpul rularii cat si in timpul stationarii acestuia. De asemenea, cu ajutorul echipamentului electric se asigura pornirea si functionarea motorului, , marirea sigurantei in circulatie si a gradului de confort in timpul conducerii, prin reconditionarea si incalzirea aerului, urmarirea functionariisau semnalizarea unor defectiuni (avarii), la diferite instalatii, semnalizarea optica si acustica exterioara iluminarea optima a drumului pe timp de noapte sau alte cerinte care usureaza conducerea automobilului la orice regim de lucru si in orice conditii climatice.

Spre deosebire de alte produse electrotehnice utilizate in instalatiile stabile, echipamentul electric auto trebuie sa faca fata unor solicitari deosebite, care depind pe de o parte de influenta mediului (climatul regiunii) si a modului de exploatare , iar pe de alta parte de functionarea aparatelor in ansamblul instalatiei electrice de pe automobil astfel :

2.3. Conditii determinate de influenta mediului si modului de exploatare

In functie de nmediul respectiv, de climatul regiunii si de modul de exploatare, aparatele , receptoarele si accesoriile electrice auto trebuie sa corespunda la diferite conditii in ceea ce priveste functionarea la variatii de temperatura , lainfluenta radiatiilor solare , la umezeala , la praf , la solicitarile mecanice . acesti factori actioneaza atat in timpul functionarii cat si atunci cand produsele sunt in repaus.

Temperatura ambianta pentru functionarea echipamentului electric se considera  20 + 5 ( uneori 25 + 5 C ).La locul de montare al aparatelor pe automobil ,temperatura este diferita in functie de radiatiile motorului , radiatiile solare si conditiile de ventilatie.Astfel pentru spatiul motorului se admite o temperatura maxima de 80-95 C ,, pentru spatiul pasagerilor - max. 65 C , iar pentru spatiul exterior - max. 45 C. In ceea ce priveste temperaturile scazute se prescrie in general ca produsele sa functioneze sigur pana la -20 C si sa functioneze limitat pana la -40 C , cu exceptia pornirilor (care de obicei se asigura la -18 C la automobile si -5 C la tractoare ).

Umiditatea relativa in timpul exploatarii echipamentului electric al automobilelor este cuprinsa intre 10% si 80% . Incercarile echipamentului electric in hidrostat se fac de obicei la umiditate de 95+3% , dupa care se verifica rezistenta de izolatie si daca este cazul capacitatea de functionare .

Pentruaparatele destinate regiunilor cu climat tropical umed , respectiv tropical uscat , se asigura functionarea si se prevad incercari la actiunea caldurii umede , ceata salina , mucegai, microorganisme si radiatii solare .

Protectia impotriva patrunderii corpurilor straine

In functie de modul de amplasare pe automobil si de categoria de drum, echipamentul electric este mai mult sau mai putin expus la patrunderea corpurilor straine , in special a prafului , a noroiului si apei.

In ceea ce priveste modul de protectie se utilizeaza diferite executii. Astfel executia deschisa se intalneste la unele puiese sau subansamble simple , de exemplu regletele si casetele cu borne de legatura cat si bornele unor aparate .Dintre produsele cu executie protejata fac parte alternatoarele si dinamurile , avand scuturi gaurite pentru asigurarea racirii prin ventilatie .La produsele la care nu este permisa patrunderea corpurilor straine , pentru a nu influenta functionarea unor elemente cu rulmenti , contacte ,perii etc., se utilizeaza executia inchisa . Tipurile de protectie sunt standardizate.

2.4. Conditii determinate de functionarea fiecarui element

in ansamblul instalatiei electrice

Conditiile generale impuse echipamentului electric de semnalizare optica si acustica pot fi impartite in mai multe grupe si anume :

Conditii legate de unificarea elementelor componente.

tensiunea nominala - In general se prescriu urmatoarele tensiuni de lucru :6 v pentru motociclete , 12 v pentru autovehicule normale si motoare stabile  (autoturisme) si 24 v pentru autovehicule de puteri mari si speciale avand puterea generatoarelor de 500w.

Legarea la masa - In prezent se utilizeaza aproape in exclusivitate legarea la masa a polului negativ din motive de unificare la masa cu aparatele electronice ( relee regulatoare , tahometre , relee semnalizare schimbare de directie , casetofoane , radio receptie, etc.), la care nu se admite scimbarea polaritatii. In trecut se utiliza uneori legarea la masa a polului pozitiv , solutie care prezinta unele avantaje ,in special in ceea ce priveste producerea scanteilor la bujii printr-o ionizatre mai buna a spatiului intre electrozii acestora.

Regimul de lucru - se stabileste in functie de destinatia acestora . Astfel , echipamentului electric de semnalizare optica si acustica face parte din categoria aparatelor cu regim de lunga durata pentru elementele de: conductoare electrice, lampi semnalizare .Dintre aparatele cu regim intermitent fac paret : claxoanele ,releele de semnalizare , intrerupatoarele de stop , etc., iar pentru produsele cu regim de functionare de scurta durata fac parte demaroarele, bricheta electrica, spalatorul electric de parbriz ,etc.

Conditii privind cresterea duratei de functionare a echipamentului electric.

a.) Izolatia partilor conductoare ale masinilor si aparatelor electrice trebuie sa-si pastreze proprietatile dielectrice, in timpul functionarii pe automobil, sub actiunea factorilor externi: umiditate, temperatura etc. De aceea se impun conditii privind rezistenta de izolare si rigiditatea dielectrica, care sunt severe in special pentru produsele sistemului de aprindere.

b.) La stabilirea supratemperaturilor admise se tine seama de caracteristicile materialelor izolante (clasa de izolatie), cat si de conditiile de functionare a echipamentului electric (regim de lucru, ventilatie temperatura ambianta).

c.) In general, se considera ca cea mai mare parte a echipamentului electric trebuie sa asigure functionarea fara defectiuni grave pe intreaga durata de viata a automobilului sau cel putin pana la prima reparatie capitala cu conditia respectarii prescriptiilor de intretinere s exploatare.

d.) Becurile utilizate in cadrul sistemului de ilumunat au o durata de functionare care depinde in special de tensiunea de alimentare si de vibratiile de pe automobil. Pentru becurile obisnuite ale farurilor se considera o durata medie de functionare de 200-500 de ore. Durata de functionare este mai mare la becurile far sau la lampile cu iod. In cadrul instalatiei de semnalizare optica si acustica componentele constituite prin imbinari cu contacte, in general se defecteaza mai repede. Pentru eliminarea acestor deficiente in prezent exista tendinta de a utiliza solutii contructive noi.

e.) Sunt conditii care urmaresc cresterea securitatii si sigurantei circulatiei. Constructia automobilelor cat si elementele sale componente inclusiv ecipamentul sau electric trebuie sa corespunda normelor europene si internationale. Astfel de exemplu farurile si filamentele fazei scurte (de intalnire) trebuie sa fie construite cu lumini asimetrice astfel incat acestea sa asigure iluminarea optima inclusiv partea dreapta a drumului pe timp de noapte, fara a roduce insa orbirea celor care vin din sens opus. De asemenea pentru evitarea orbirii soferului de catre lumina farurilor automobilelor din spate, oglinda retrovizoare din habidaclu trebuie sa aiba posibilitatea sa fie inclinata in doua pozitii, pentru circulatia pe timp de noapte sau zi.

f.) De asemenea s-au stabilit puterea si intensitatea becurilor, corpurilor de ilumunare, si semnalizare si avertizare pentru faruri, lampi semnalizare, franare, schimbare directie, lampi pozitie, mers inapoi etc., culorile geamurilor dispensoare si in general caracteristicile constructive si functionale ale echipamentului electric care concura la securitatea si siguranta circulatiei rutiere .Aceste prescriptii prezinta importanta si din punct de vedere al unificarii elementelor componente ale echipamentului electric pe plan international.

CAPITOLUL III.

CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA

INSTALATIEI DE SEMNALIZARE OPTICA SI ACUSTICA A AUTOMOBILULUI

Instalatia de semnalizare optica si acustica a automobilului se compune din :

Instalatia farurilor,





Lampile pentru iluminarea interioara, exterioara si semnalizare optica,

Instalatia electrica a claxoanelor.

Intrerupatoare, comutatoare, relee si casete cu sigurante,

INSTALATIA FARURILOR

Iluminarea drumurilor pe timp de noapte sau in conditii de vizibilitate redusa se realizeaza cu ajutorul farurilor. Buna functionare a cestora constituie o conditie absolut necesara pentru a conferi automobilului siguranta si securitate in circulatie.

In conformitate cu "Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr.328/1966 privind circulatia pe drumurile publice, republicat in temeiul 111 din Hotararea Consiliului de Ministri nr.114 din 28 iunie 1984,autovehiculele trebuie sa fie prevazute in fata cu:

-cel putin doua faruri cu lumini albe sau galben selectiv cu doua faze:faza lunga (lumina de drum) , care sa poata lumina in mod eficace drumul noaptea, pe timp senin, pe o distanta minima de 100m si faza scurta(lumina de intalnire)care sa poata lumina drumul,in aceleasi conditii,pe o distanta minima de 30 m, fara sa impiedice vederea celorlalte persoane care folosesc drumul;de asemenea autovehiculele pot fi prevazute cu doua lumini de ceata albe sau galben selectiv;

-doua lanterne de pozitie cu lumini albe vizibile noaptea,pe timp senin,la o distanta de 150 m, fara sa impiedice vederea celorlalte persoane care folosesc drumul;

-doua semnalizatoare cu lumina intermitenta,alba sau portocalie,pentru semnalizarea schimbarii directiei de mers.Sursele de lumina pentru semnalizarea schimbarii directiei de mers pot fi situate si pe partile laterale,de o parte si de alta a autovehiculului.In acest caz ele pot fi:

a) brat mobil,care depaseste lateral gabaritul autovehiculului,avand o lumina portocalie,continua, cand se afla in pozitie orizontala;

b) pozitie fixa, cu lumina portocalie intermitenta.

Conform prevederilor aceluiasi Regulament de circulatie, autovehiculele,remorcile si semiremorcile trebuie sa fie prevazute in spate cu :

-doua lanterne de pozitie , cu lumini rosii,vizibile noaptea , pe timp senin,de la o distanta de cel putin 150 m , care sa se aprinada concomitent cu lanternele de pozitie , luminile de drum si de intalnire din fata;

-doua lanterne stop , cu lumini rosii care sa se aprinda atunci cand intra in actiune frana de serviciu,iar intensitatea lor luminoasa sa fie mai mare decat a luminilor de lanternele de pozitie;

-o lanterna cu lumina alba proiectata pe numarul de imatriculare, care sa permita citirea numarului noaptea , pe timp senin , de la o distanta de 20 m;

-doua lanterne cu lumina intermitenta , rosie sau portocalie , pentru semnalizarea directiei de mers, i n cazul cand autovehiculul nu este prevazut cu semanalizatoare laterale de schimbare a directiei;

-una sau doua lumini, prevazute prin constructie pentru semnalizarea mersului inapoi.

Este interzisa montarea la autovehicule , remorci sai semiremorci a altor lumini, a luminilor de alta culoare decat cele stabilite prin Regulamentul de circulatie , ori de alta intensitate decat cea prevazuta prin constructie.Se excepteaza de la aceste dispozitii autovehiculele militiei , cele apartinand salvarii, pompierilor, autovehiculele de gabarite sau tonaje depasite ori care insotesc asemenea autovehicule, cele care transporta substante periculoase,cele destinate intretinerii,repararii sau executarii unor lucrari de drumuri, curateniei strazilor, dezapezirii sau tractarii autovehiculelor ramase in pana , precum si alte autovehicule apartinand societatilor care sunt autorizate de organele de militie.

3.2. Constructia si clasificarea farurilor

Farurile automobilelor sunt formate din sursa de iluminare primara sau becul, elementul optic format din dulie, reflector si dispersor si corpul sau carcasa farului cu rama.

Becurile auto (Fig.) sunt formate din doua filamente incandescente (bilux) : unul pentru faza scurta (2) si unul pentru faza lunga(3), cu electrozii suport incorporati in izolatorul de sticla ; balonul care inchide sistemul incandescent si soclul cu flansa metalica (6) .

Din punct de vedere al tensiunii de alimentare becurile farurilor pot fi de 6, 12 si 24 v. De asemenea ele se executa pentru diferite puteri intre 25 si 55w. Filamentul de 45 w se utilizeaza pentru faza lunga iar filamentul de 40 w pentru faza scurta.

Filamentul 3 al fazei lungi se afla in focarul elementului optic , de aceea razele luminoase ale fazei lungi sunt concentrate intr-un fascicul ingust, dirijat aproape paralel cu axa reflectorului, respectiv cu axa drumuluisi lumineaza puternic la distante mari de 100- 200 m.Filamentul 2 al fazei scurte este plasat in fata focarului oglinmzii si este prevazut la partea inferioara cu un ecran metalic special 1.Acesta are rolul de a dirija fascicolul luminos spre partea superioara a oglinzii, dupa care este proiectat in jos, pana la distanta de 30-50 m.

Balonul becului, in forma de bulb inchide ermetic filamentul becului, avand un gaz rarefiat avand drept scop ridicarea tensiunii efective de lucru, cresterea puterii si eficacitatii luminoase , respectiv randamentul luminos.

Soclurile becurilor sunt elemente de legatura care asigura montajul becului, centrarea fata de elementul optic cat si conectarea la retea a filamentelor prin intermediul bornelor. Balonul este rigidizat de soclu cu ajutorul unui lac.

Farurile pot fi clasificate dupa forma corpului, locului de montare si numarului acestora in:

Faruri aparente, acestea au in mod obligatoriu carcasa, sunt de sine statatoare si au o forma geometrica bine determinata. Se utilizeaza in special; la tractoare, motociclete.

Farurile ingropate, pot fi cu sau fara carcasa. Ele se incorporeaza estetic si aerodinamic. Ele reprezinta tipul constructiv cel mai utilizat in prezent.

Faruri duble, sunt de tip ingropat si se aplica la unele autoturisme.

Faruri dreptunghiulare, la acestea reflectorul nu mai este un paraboloidde revolutie ca la farurile descrise mai sus , el este format din suprafete parabolice racordate. In afara de forma estetica mai adecvata mastilor masinilor moderne, ele realizeaza o distributie mai buna a fascicolului luminos , pretandu-se mai bine la luminatul asimetric. El este folosit la autoturismul Dacia 1310.

Farurile pot fi clasificate din punct de vedere al utilizarii pe automobile astfel :

faruri pentru iluminatul drumului,

faruri pentru ceata ,

faruri de cautare,

Farurile de ceata se caracterizeaza prin aceea ca utilizeaza razele de lumina galbena (exista si constructii cu radiatii infrarosii), distanta focala a reflectorului este mai mica decat a fazei de incrucisare, pentru concentrarea fascicolului luminos pe distanta mica , iar dispersorul prezinta o ingrosare importanata la partea superioara. In ceea ce priveste pozitionarea farurilor de ceata, distanta de la sol trebuie sa fie de maxim 0,25 m, iar distanta de la marginea laterala a caroseriei nu trebuie sa depaseasca 0,40 m.

Farurile de cautare echipeaza in general autovehiculele cu destinatie speciala . Pentru obtinerea unui fascicul concentrat, care sa lumineze la distanta cat mai mare, se foloseste un reflector de tip adinc si un dispersor cu lentila condensator.

***Farurile pentru iluminatul drumului trebuie sa corespunda , ca numar si pozitie , prevederilor Regulamentului de circulatie.Ele au rolul sa lumineze drumul pentru a face posibila circulatia pe timpul noptii.

Farul se compune din:corpul metalic cu rama 1,reflectorul 5,dispersorul (geamul difuzor) 3, becul 6 si dulia 2.

Reflectorul 5 are rolul de a concentra si dirija razele de lumina ale becului.Forma reflectorului este parabolica pentru a se obtine eficacitatea luminoasa maxima.

Reflectorul este confectionat din tabla de otel,avand suprafata interiaora acoperita cu un strat de metal cu capacitate mare de reflectare a razelor luminoase , operatie realizata prin argintare, cromare, nichelare, aluminare.Argintulare capacitatea de reflectare mare , dar se oxideaza si se innegreste; cromul si nichelul au o capacitate de reflectare mai mica; aluminiul are o capacitate de reflectare mai apropiata de cea a argintului (se utilizeaza cel mai frecvent la automobile ).

Dispersorul 3 are rolul de a uniformiza si de a dispersa lumina lateral si in sus intr-un anumit mod, pentru a se obtine iluminarea verticala si laterala a drumului. Dispersorulse compune din diferite lentile cu fete paralele, cilindrice sau prismatice si ondulate in asa fel incat sa rezulte o dispersare a luminii.

Dupa modul cum se realizeaza dispersarea luminii la conectarea fazei mici pentru incrucisari sau pentru circulatia in localitati , iluminatul poate fi (Fig .) : simetric sau asimetric.

Pentru a se putea obtine cele doua faze , la faruri se folosesc becuri speciale , cu doua filamente.

Becul este montat in dulie in asa fel, incat filamentul fazei mari sa fie asezat in focarul reflectorului, iar filamentul fazei mici, prevazut cu paravan metalic, sa fie situat in fata focarului.

Farurile pot fi montate in afara caroseriei sau la caroseria automobilului (de obicei in aripi), in care caz nu mai au corp separat, pentru montare, ci se fixeaza cu ajutorul unui inel

in caroserie.

3.3. Conexiunile instalatiei electrice a farurilor

Conectarea farurilor in instalatia electrica a automobilului, respectiv alimentarea acestora de la sursele de curent (baterie sau generator), se realizeaza in general prin intermediul urmatoarelor elemente : comutatorul cu cheie de contact, comutatorul central de lumini, patru sigurante , conductoare electrice , regletele sau casetele cu borne si accesoriile necesare.

La automobilele cu patru faruri , in momentul conectarii celor patru filamentea 45 W corespunzatoare fazei lungi, acestea consuma un curent de 15-16 A. Un astfel de curent poate sa deterioreze contactele comutatorului central de lumini, calculat pentru o valoare a curentului de 8A. De aceea faza lunga a farurilor se conecteaza printr-un releu suplimentar, numit releu de comanda a farurilor, ale carui contacte sunt capabile sa suporte un curent de 20 A, iar prin contactele comutatorului central de lumini trece numai curentul de alimentare a infasurarii releului, care nu depaseste 0,3 A.

Conectarea fazelor se realizeaza astfel :

- Faza scurta ; se conecteaza comutatorul de lumini la prima pozitie aferenta fazei scurte prin rotire si actionare in jos -circuitul se inchide pe urmatorul traseu : -borna ,,+ '' a acumulatorului, sau borna corespunzatoare a alternatorului, -caseta de distributie ,- bornele ,,INT'' ale comutatorului cheii de contact,- intrerupatorul luminilor exterioare - conductorul de legatura ( de obicei culoare verde) -comutatorul central de lumini- sigurante fuzibile ( 2 buc) - filamentele becurilor fazei scurte a farurilor ( doua conductoare de culoare gri sau gri cu negru) , - masa - borna ,,- '' a acumulatorului, respectiv corpul alternatorului.

-Faza lunga ; pentru obtinerea fazei lungi, dupa conectarea intreruptorului pentru lumini exterioare , se actioneaza in jos la a doua pozitie maneta comutatorului central de lumini.

Conectarea fazei lungi se realizeaza cu ajutorul a doua circuite :

- circuitul de comanda ( de excitatie a releului), a carui intensitate are valoare mica de 0,3 A, si circuitul propriuzis de alimentare acelor patru becuri ale farurilor, a carui intensitate are valori de 15-16 A.- circuitul de comanda a releului se inchide pe urmatorul traseu : -borna ,,+'' a acumulatorului sau borna 30 a alternatorului- caseta de distributie - bornele ,,INT''ale comutatorului cheii de contact - interrupatorul luminilor exterioare - conductorul de legatura ( de culoare verde ) -comutatorul central de lumini - borna cu infasurarea de excitatie a releului- borna releului- masa - borna ,,- '' a acumulatorului ,respectiv corpul alternatorului.

La trecerea curentului prin infasurarea releului, miezul acestuia se magnetizeaza si atrage armatura mobila , aceasta inchide contactele, conectand prin aceasta circuitul propriuzis de alimentare a becurilor de la faruri.

circuitul propriuzis de alimentare a becurilor fazei lungi se inchide pe urmatorul traseu : -borna ,,+ acumulatorului sau borna aferenta a alternatorului- caseta de distributie ,-borna si contactele inchise ale releului- borna ,,87'' a releului- conductorul de culoare neagra- doua sigurante- cele doua conductoare de legatura de culoare ( verde , verde cu negru )- filamentele celor patru becuri ale farurilor - masa - borna ,,-'' a acumulatorului, respectiv corpul alternatorului .

De la siguranta de protectie a fazei lungi se conecteaza si becul de control de la bordul autoturismului , incorporat in vitezometru, care semnalizeaza conectarea fazei lungi.

3.4. LAMPILE PENTRU ILUMINAREA INTERIOARA,

EXTERIOARA SI SEMNALIZARE OPTICA

Lampile pentru iluminarea interioara

Lampile pentru iluminarea interioara au rolul de a ilumina interiorul habitaclului, cat si a compartimentului motorului si portbagajului.Din aceasta categorie fac parte urmatoarele corpuri de iluminat :

plafonierele ,

lampile sub capota ,

lampile pentru iluminarea cutiei cu acte ,

lampile portbagaj .

In afara de iluminatul interior general mai exista si iluminatul local pentru aparatele de bord care dau posibilitatea conducatorului sa observe indicatiile date de catre aparatele de masura si control si bricheta electrica .

Lampile pentru iluminarea interioara sunt de constructie simpla confectionate in general din materiale plastice cu intreruptor incorporat.

Aparatele pentru iluminarea interioara sunt, in primul rand plafonierele, (lampile de plafon) care se aseaza pe plafon. Numarul lor depinde de tipul automobilului.

Plafonierele mai au in plus intreruptoare actionate prin deschiderea usilor . Alimentarea plafonierelor se face de la circuitul de curent permanent.

Lampile de iluminare dinin portbagaje, se aprind automat la deschiderea capotei, aceasta se realizeaza numai dupa conectarea prealabila a luminilor de pozitie sau de gabarit.

Sub capota motorului, este prevazut (uneori ) un bec pentru a se putea face remedieri la motor in timpul noptii.

3.5. Lampile pentru iluminarea exterioara

Lampile pentru iluminarea exterioaraau rolul de a ilumina in exteriorul automobilului. Din aceasta categorie fac parte: lampile de pozitie , lampile pentru iluminarea numarului de inmatriculare, lampile pentru mersul inapoi si lampile portative cu elementele componente respective. Pentru evitarea patrunderii apei si prafului , intre corpul lampii si dispersor, se intercaleaza garnituri de cauciuc sau materiale plastice .

Lampile de pozitie :

Lampile de pozitie denumite si lanterne de pozitie sau lampi de gabarit , indica prin pozitionarea lor gabaritul automobilului atat in timpul deplasarii cat si stationarii. Ele se monteaza de aceea la max.0,30-0,40 de la marginea limita laterala a automobilului. La constructiile moderne , lampile de pozitie din fata sunt combinate cu cele de semnalizare, iar cele din spate sunt combinate cu lampile de stop.

Lanternele de pozitie mai pot fi fixate in general in aripi, in bara de protectie fata , in exteriorul farurilor. Dispozitrivul optic al lanternelor de pozitie se compune dintr-o sticla mata si un bec.

Autoturismele au lanternele de pozitie montate in aripile din fata si spate sau in faruri .

Lanternele de pozitie trebuie sa fie cu lumini albe in fata, vizibile noaptea , pe timp senin, de la o distanta de 150 m, si lumini rosii in spate.

Lampile pentru iluminarea numarului de inmatriculare

Se monteaza de regula in locasul practicat in bara de protectie spate.Dispersoarele sunt executate din materiale plastice transparente mate, de culoare alba, dirijeaza un fascicul ingust de raze de lumina pe placa numarului, fara a lasa posibilitatea acestora sa fie reflectate inapoi.Conditia impusa este aceea ca numarul sa fie citibil de la 20 m.

Lampile pentru mersul inapoi

Se conecteaza in mod automatla cuplarea treptei de mers inpoi a cutiei de viteze, alimentarea efectuandu-se de la circuitul de curent permanent sau prin conectarea prealabila a luminilor de pozitie.Ele se monteaza pe panoul din spate al autoturismului sau in lampile triple din spate.Dispersoarele sunt confectionate din material plastic , de culoare alba .Alimentarea lampilor se face de obicei de circuitul luminilor de pozitie.

3.6. Lampile pentru semnalizarea optica

Lampile pentru semnalizarea optica au rolul de a avertiza - prin aprinderea lor intentiile sau manevrele care urmeaza sa le efectueze soferul ca , de exemplu, semnalizarea momentului inceperii franarii, schimbarii directiei de mers spre dreapta sau spre stanga, au intentia de depasire a acestuia. Ele se caracterizeaza printr-o iluminare puternica, utilizandu-se becuri pana la 21 W. De asemenea prin aprinderea unor lampi sau reflectarea razelor luminoase primite din afara , in special pe timp de noapte , se pune in evidenta prezenta , cat si dimensiunile de gabarit ale automobilului, in cazul luminilor de pozitie, lampilor de semnalizare a deschiderii usilor din fata si a catadioptrului.

Pentru dispersoarele din fata se utilizeaza culoarea alba sau portocalie , iar pentru cele din spate - culoarea portocalie sau rosie.Lampile de semnalizatre a schimbarii directiei se monteaza pe partile exterioare ale automobilului.

Lampile de semnalizare a schimbarii directiei

Sunt combinate cu cele de pozitie si se fixeaza pe partile laterale ale caroseriei automobilului. La unele constructii se mai utilizeaza lampi de semnalizare laterale, montate pe aripile din fata . Lampile pot fi cu un compartiment sau cu mai multe. Astfel la lampile cu doua compartimente , in compartimentul mare se monteaza becul cu filamentul de 21 W pentru semnalizarea schimbarii directiei, iar in compartimentul mic, becul cu filamentul de 5W pentru luminile de pozitie.

Dispersoarele sunt de material plastic, cu profil striat, pentru a difuza lumina fara a o reflecta. Pentru dispersoarele din fata, culoarea alba (pre interior) se foloseste pentru luminile de pozitie, iar culoarea rosie (spre exterior) -pentru schimbarea directiei. Pentru dispersoarele din spate se foloseste culoarea oranj sau rosie.

Semnalul luminos dat de lampile de semnalizare, trebuie sa aiba o astfel de intensitate, incat ziua sa fie vazut de la minim 700 m, iar noaptea de la minim 500m.

Lampile de stop

Servesc pentru a avertiza pe conducatorul auto din spate asupra intentiilor de incetinirea vitezei sau franare totala a automobilului. Lampile de stop sunt combinate cu cele de pozitie si de semnalizare a schimbarii directiei. Dispersoarele sunt executate din materiale plastice avand striuri, astfel incat lampa sa difuzeze lumina, fara a reflecat fascicule de raze suparatoare pentru ochiul conducatorului unei masini care vine din spate. Dispersoarele sunt colorate in oranj pentru semnalizarea schimbarii directiei (filament 21 W), si rosu- pentru stor de frana (filament 21 W) si pentru pozitie (filament 5W).

Normele prevad ca lumina lampii de stop sa fie vizibila ziua de la minim 50 m, iar noaptea de la minim 500 m. In situatia cand compartimentele sunt dispuse in plan orizontal, compartimentul pentru semnalizarea schimbarii de directie trebuie sa se afle spre partea exterioara a autoturismului.

Catadioptrul

Mai este denumit si ochiul de pisica , se deosebeste de lampile obisnuite prin aceea ca desi nu este prevazut cu becuri, totusi constituie element de semnalizare prin faptul ca reflecta lumina ce cade pe suprafata lui. Elementul reflectorizant, de culoare rosie, se executa din material plastic. Suprafata exterioara a elementului este neteda , iar cea interioara este prevazuta cu un sistem de prisme care reflecat lumina. Catadioptrul poate fi separat sau incorporat in dispersorul lampilor triple din spate.

Lampile de avertizare a deschiderii usilor

Se monteaza la partea frontala a usilor . Ele sunt de constructie ingropata, fiind prevazute cu un dispersor de culoare rosie, din material plastic. Puterea becului este de 5 W.

3.7. Conexiunile si circuitele instalatiei electrice

de iluminare si semnalizare optica



Circuitele de alimentare generala

Legatura electrica dintre borna ,,+" a bateriei de acumulatoare si borna ,,30" a alternatorului, se realizeaza printr-un conductor de culoare maro. De la borna ,,30" a alternatorului pritr-un conductor de culoare maro se alimenteaza borna ,,30/1" a comutatorului cheii de contact ; tot de la borna ,,30" a alternatorului printr-un conductor de culoare roz, se alimenteaza siguranta nr. 1 (fara sa treaca prin ea), tot printr-un conductor roz, se alimenteaza borna ,,30" a comutatorului cheii de contact.

Aceste circuite, cat si bornele respective, poarta denumirea de circuite de curent permanent (si sunt simbolizate cu cifra ,,30") , in sensul ca acestea sunt in permanta su tesiune atat timp cat bateria este conectata la instalatia electrica.

De la borna ,,INT" a comutatorului cheii de contact ( iar cheia se afla in pozitia ,,aprindere" sau ,,stationare") prin doua conductoare de culoare neagra, se alimenteaza in parte intreruptorul de lumini exterioare .

De la borna ,,15" a comutatorului cheii de contact ( cheia fiind pe pozitia ,, aprindere'') printr-un coductor de culoare albastra cu dungi negre, se alimenteaza 2 sigurante ale casetei de sigurante.

Circuitele instalatiei de semnalizare a schimbarii directiei

Instalatia de semnalizare este formata din :

releul de semnalizare,

comutatorul de semnalizare,

lampile fata,

lampile spate,

lampa de semnalizare de la bord,

conductoarele de legatura cu anexele respective ;

Cu cheia pe pozitia ,, aprindere'' ; curentul circula de la siguranta aferenta a casetei de sigurante, printr-un conductor (oranj), la borna ,,+'' a releului de semnalizare. De la borna ,,L'' a releului, printr-un conductor , alimenteaza comutatorul de semnalizare , iar de la borna ,,P'' a releului de semnalizare printr-un conductor alimenteaza becul de semnalizare de la bord - masa.

In pozitie neutra a comutatorului de semnalizare, curentul circuitului de semnalizare este intrerupt, in celelalte doua pozitii extreme , stanga-dreapta , circuitul se inchide prin masa becurilor de semnalizare a schimbarii directiei.

Circuitele instalatiei luminilor de pozitie

Instalatia luminilor de pozitie este formata din lampile de pozitie, intreruptorul de lumini

exterioare, lampa de semnalizare de la bord,conductoarele cu anexele respective.

Prin actionarea intreruptorului de lumini exterioare (din cadrul blocului intreruptoarelor), cu cheia de contact pe pozitia ,,aprindere'' sau ,,stationare'' , printr-un conductor se alimenteaza sigurantele H si G, curentul fiind distribuit pe 4 circuite :

de la siguranta H printr-un conductor, se alimenteaza lampa de sub capota si becul lampii, fata dreapta;

de la siguranta H printr-un conductor se alimenteaza becurile lampilor de pozitie si becul iluminare numar, spate stanga;

de la siguranta G printr-un conductor se alimenteaza lampa portbagaj, becuri pozitie si iluminare numar, spate dreapta;

de la siguranta G , printr-un conductor se alimenteaza intreruptorulluminilor aparatelor de bord, si becul lampii de pozitie, fata stanga;

de la siguranta G printr-un conductor se alimenteaza becul de la bord care semnalizeaza conectarea luminilor de pozitie.

Circuitul instalatiei de semnalizare a stopului pe frana

Instalatia de semnalizare a stopului pe frana este formata din intrerupator, actionat la calcarea pedalei de frana, lampile de stop din spate si conductoarele cu anexele respective.

Alimentarea circuitului se face printr-un conductor de la siguranta aferenta a tabloului de sigurante, respectiv de circuitul de curent permanent (simbol ,,30'').

Cand contactele intrerupatorului se inchid la actionarea pedalei de frana, circuitul este urmatorul:

siguranta aferenta- bornele intrerupatorului- placa de conexiuni spate- becul lampii stop stanga- masa;

de la lampa stop stanga, prin conductor (rosu), se alimenteaza becul lampii stop dreapta spate.

3.8. INSTALATIA ELECTRICA A CLAXOANELOR

Claxoanele fac parte din instalatia de semnalizare sonora (acustica) si au rolul de a semnaliza din timp pericolul producerii accidentelor, ele fiind impuse prin normele de circulatie. Sunetul emis de claxoane terbuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa se auda de la distanta mare (150 m), in special pe drumuri interurbane;

sa nu fie prea strident;

sa se produca imediat ce se comanda;

sa se cunoasca usor directia din care vine;

sa fie usor comandat de catre sofer , de obicei, fara a ridica mana de pe volan.

Folosirea claxonului trebuie sa se faca prin semnalizari scurte, pentru a nu deranja prea mult, fara a cauta sa surprinda sau sa sperie. Timbrul si tonalitatea sunetului trebuie sa fie placute.

In general se folosesc claxoane electrice , care pot fi electromagnetice (cu vibratii) sau electropneumatice ( cu motor electric si compresor cu aer). Zgomotele si sunetele sunt sesizate si apreciate de auzul omului dupa nivelul intensitatii acustice, care se masoara in decibeli (db). Astfel valorile medii ale nivelului intensitatii acustice, pentru diferite tipuri de claxoane auto la distanta de 2m sunt urmatoarele:

- Claxoane cu difuzor 95-110 db,

- Claxoane cu cornet acustic directional: 95-110 db,

- Claxoane cu cornet acustic exponential:

-bas: 100-110 db,

-alto: 105-120 db,

-acordat: 125 db,

- Claxoane electropneumatice: - bas: 105-110 db,

- alto: 110-125 db,

- acordat: 127 db,

Sunetele cu aceeasi intensitate acustica , dar de frecvente diferite se aud diferit, existand frecvente limita inferioare, pe acre omul nu le aude, dar si o limita superioara, de la care omul nu mai aude si are o senzatie dureroasa.

INSTALATIA ELECTRICA A CLAXOANELOR - se compune din: claxoane, intreruptorul claxoanelor, siguranta de 15-16 A, conductoare electrice si accesorii de racordare.

La instalatiile la care valoarea intensitatii curentului absorbit de claxoane depaseste 10-12 A, conectarea claxoanelor se fectueaza prin intermediul unui releu de comanda.

In general caxoanele se alimenteaza de la siguranta de curent permanent, care protejeaza in acelasi timp si circuitele prizei lampii portative, brichetei electrice, plafonierelor, lampilor de avertizare a deschiderii usilor, ceasului electric etc.

3.9. CONSTRUCTIA CLAXOANELOR

Automobilele sunt echipate de regula cu cate doua claxoane electromagnetice, cu tonuri diferite:

Unul cu ton inalt (alto)

Iar altul cu ton jos (bas)

Acestea sunt acordate armonic in scopul obtinerii unei tonalitati si a unui timbru placut.

Astfel, de ex., autoturismele Lada 1200 sunt echipate cu claxoane de tip C - 308 si 305 iar autoturismele Lada 1500 cu claxoane tip C - 308 si 309.

Claxoanele sunt montate in compartimentul motorului, fiind fixate in consola de traversa din fata automobilelor.

Caracteristicile tehnice ale claxoanelor sunt prezentate in tabelul:

CARACTERISTICI

TIPUL CLAXOANELOR

C - 304

bas

C - 305

alto

C - 308

bas

C - 309

alto

Tensiunea nominala in V

Curent utilizat de claxoane in A

Puterea claxonului in W

Nivelul intensitatii acustice la tensiunea de 11 - 15V si distanta de 2 m in decibeli



Frecventa sunetelor fundamentale in Hz.

Claxonul tip C - 308 este alcatuit din:

Jug; armatura mobila, infasurare de excitatie; mufa cu borne; miez magnetic fix; garnituri inelare, surub de reglare; punte; placa din textolit; lamela a contactului fix; carp; lamela a contactului mobil; membrane; disc de rezonanta; rama; set de greutati; rondele din textolit; corp al rezonatorului; capac al rezonatorului; capac al claxonului

Membrana si discul rezonator produc sunete intr-un diapazon de frecvente relativ largi.

Ele se diferentiaza numai prin grosimea membranei, la claxonul tip C - 304 membrana este mai groasa decat la claxonul tip C - 305.

Aceste claxoane sunt alcatuite din corpul metalic la care s-a montat prin sudura prin puncte, miezul cilindric fix din material magnetic compact, care formeaza sistemul magnetic al electromagnetului.

Sub piesa polara se afla infasurarea izolata de corp prin doua garnituri laterale de pluta si o bucsa din material plastic spre interior.

Intre corp si rama este fixata, prin suruburi, membrana elastica executata din otel aliat calit.

In centrul membranei este fixat indusul sau armatura mobila cilindrica, tot din material magnetic compact, cu discul de rezonanta din otel.

Discul de rezonanta are rolul de a reda sunetul cu o anumita frecventa si un anumit timbru.

Pentru functionarea normala a claxonului, intre armatura mobila si miezul magnetic, trebuie sa existe un joc de 0,4 0,05mm.

Acest joc se realizeaza prin alegerea corespunzatoare a grosimii garniturii intre membrana si corp.

Frecventele de oscilatii ale discului rezonator sunt astfel alese incat sa corespunda cu cele ale membranei, iar deschiderea membranei nu trebuie sa fie influentata de deschiderea contactelor, pentru a nu se deforma oscilatiile si tonul.

Tonul fundamental depinde de discul rezonator ale carui vibratii sunt produse de membrane.

La frecvente bine alese se obtine un ton complex placut.

In interiorul corpului claxonului se afla puntea cu ruptorul cu contacte din aliaj de wolfram.

Un capat al puntii este fixat la corp, iar celalalt capat poate fi reglat cu ajutorul surubului.

De punte se fixeaza placa de textolit cu lamela suport prevazuta cu contact fix si lamela elastica cu contact mobil.

Lamela elastica apasa cu contactul sau mobil pe contactul fix, de aceea in stare de nefunctionare contactele ruptorului sunt inchise.

La conectarea claxonului, curentul trece prin contactele inchise ale ruptorului si prin infasurare se creeaza fluxul liniilor de forta magnetica, care atrage armatura mobila.

Armatura mobila, cu partea sa cilindrica cu diametrul mai mare, apasa pe placa si deschide contactele ruptorului, intrerupand alimentarea cu curent a infasurarii.

Miezul se demagnetizeaza si armatura mobila, datorita elasticitatii membranei este readusa in pozitia initiala.

Contactele ruptorului se inchid si ciclul se repeta.

Forta necesara deschiderii contactelor este de circa 1,5 dcN fata de 20 dcN cat este necesar pentru deformarea membranei.

La o frecventa de 420 - 495 Hz vibratiile membranei si discului rezonator produc vibrarea aerului din jur, dand astfel nastere la sunete puternice.

Intensitatea, tonul si timbrul sunetelor se pot regla deplasand cu ajutorul surubului de reglaj capatul puntii, impreuna cu lamelele contactelor.

Prin aceasta se modifica momentul deschiderii si inchiderii contactelor ruptorului, respectiv se mareste sau se scurteaza durata de intrerupere a curentului prin modificarea distantei intre contacte.

Puntea este presata de un arc.

Claxoanele C - 304 si C - 305 sunt construite pentru a fi conectate in retea cu ajutorul a doi conductori.

Capatul infasurarii cat si capatul placii sunt racordate la cele doua borne, aflate in mufa de material plastic, care este fixata de corp.

Prin una dintre borne se face alimentarea cu curent iar cealalta borna, prin intermediul intrerupatorului claxonului, se leaga la masa.

Claxoanele tip C - 308 cu ton coborat (bas) si claxoanele tip C - 300 cu ton inalt (alto) emit sunete intr-un diapazon ingust de frecvente.

Ele sunt acordate armonic, in scopul obtinerii unui timbru si al unei tonalitati placute.

Principiul de functionare este asemanator cu cel al claxoanelor tip C - 304 si C305, dar constructiv au o serie de deosebiri si anume:

Claxoanele sunt prevazute cu palnii si nu au discul rezonator, rezonatorul este executat in forma unor canale in spirala, care amplifica sunetul.

Dimensiunile canalelor sunt astfel alese incat sa se obtina sunete cu o anumita intensitate, timbru si tonalitate.

La claxonul tip C - 308 lungimea canalelor este mai mare decat la claxonul C - 309.

Rezonatorul este format dintr-un corp din material plastic si capacul din otel care se termina in exterior in forma de palnie, avand rolul de a intensifica si dirija sunetele.

Capacul cu jumatate din palnie se fixeaza de corpul claxonului care contine cealalta jumatate de palnie, cu ajutorul a patru suruburi.

Intre corp si capac este stransa membrana in centrul careia se fixeaza armatura mobila cu un set de greutati si rondela ( saiba ) din textolit.

Contactul mobil al ruptorului este deschis de rondela care se sprijina pe lamela elastica arc.

Lamela elastica este prevazuta cu contact mobil si este izolata fata de puntea care sustine contactul fix legat la masa.

Un capat al infasurarii de excitatie se racordeaza la lamela elastica a ruptorului iar celalalt capat se racordeaza la borna claxonului care este izolata fata de corpul claxonului.

In pozitie de repaus contactele stau inchise.

Tonul claxonului se apreciaza prin masa greutatii fixata de armatura mobila.

Greutatea este o placa de otel de forma paralelipipedica.

Claxonul de tip C - 308 este prevazut cu doua greutati, iar claxonul de tip C - 309 este prevazut numai cu o greutate cu dimensiuni mai mici.

La inchiderea circuitului electric, armatura mobila este atrasa de miezul magnetic iar rondela actioneaza asupra lamelei elastice cu contact mobil, contactele ruptorului se deschid, intrerupand alimentarea cu curent a infasurarii de excitatie. Sub actiunea fortelor de elasticitate a membranei si a lamei elastice, armatura mobila revine in pozitia initiala, contactele ruptorului se inchid si ciclul se repeta.

Frecventa vibratiilor membranei si in consecinta tonalitatea sunetului sunt in functie de masa greutatilor fixate pe armatura mobila.

Claxoanele tip C - 308 si C - 309 sunt construite pentru a fi conectate in retea printr-un singur conductor, drept al doilea conductor este folosita masa automobilului.

De aceea contactul fix al ruptorului se racordeaza direct la puntea care este legata la masa.

Pentru functionarea normala a claxonului, jocul dintre armatura mobila si miez trebuie sa fie de 1,15 0,05 mm.

Tonurile placute se obtin cu doua sau mai multe claxoane, acordate armonic.

Reglajul tonului se face fie la vibrator, fie prin acordarea rezonatorului care consta in alegerea corespunzatoare a lungimii canalelor.


Schema conexiunilor si circuitelor instalatiei electrice a claxoanelor autoturismelor Lada - 1200

1. Claxoane; 2. Bateria de acumulatoare; 3. Priza; 4. caseta de sigurante ;

5. Alternator; 6. Intreruptor; 30 "I" Borne

Dupa cum se observa in schema alaturata, conectarea la retea a claxoanelor este bifilara, adica un conductor serveste pentru alimentarea cu curent a claxoanelor, iar cel de al doilea conductor este utilizat pentru inchiderea la masa, prin intermediul intrerupatorului de la volan.

La inchiderea intrerupatorului curentul circula pe urmatorul traseu:

borna "30" a alternatorului 5 sau borna "+" a bateriei "-"siguranta nr. 1, borna de curent a prizei, bornele de curent ale celor doua claxoane cele doua infasurari de excitatie ale claxoanelor, bornele de masa, intrerupatorul de la volan, masa, borna "- " a bateriei respectiv corpul alternatorului.

Principal aceeasi schema a instalatiei electrice de racordare a claxoanelor se afla si la autoturismele DACIA-1300, ARO-240, SKODA-105 S, ROL, Trabant-601 etc.

Claxoanele sunt alimentate de la circuitul de "curent permanent" fara sa treaca prin comutatorul cheii de contact.

Alimentarea se face de la alternator, cand acesta functioneaza, sau de la bateria de acumulatoare in situatie cand alternatorul nu debiteaza curent.

Conexiunile circuitelor de alimentare a claxoanelor sunt urmatoarele: borna "30" a alternatorului se leaga printr-un conductor de culoare maro cu borna "+" a bateriei, tot de la borna "30" a alternatorului printr-un conductor de culoare roz, se alimenteaza siguranta nr. 1 sau A de 16A, din caseta cu sigurante.

De la siguranta 1 printr-un conductor de culoare rosie, se alimenteaza priza lampii portative, borna de curent a claxonului din stanga, apoi borna de curent a claxonului din dreapta.

Cele doua borne de masa ale claxoanelor se leaga intre ele printr-un conductor de culoare gri.

Printr-un conductor de culoare neagra borna de masa a claxonului din stanga se leaga la intrerupatorului claxoanelor de la volan.


Schema conexiunilor si circuitelor instalatiilor electrice a claxoanelor autoturismelor LADA-1500

1. Claxoane; 2. Bateria de acumulatoare; 3. Priza a lampii portabile; 4. caseta de sigurante;

5. Alternator; 6. Intreruptor claxoane; 7. releu tip PC-528 de comanda a claxoanelor.

Prin inchiderea intrerupatorului conectarea claxoanelor la sursele de curent se realizeaza cu ajutorul la doua circuite si anume: circuitul de comanda a releului a carui intensitate are valoare mica sub 1A si circuitul propriu - zis de alimentare a celor doua claxoane, a carui intensitate este mare, respectiv 15A.

4.1. INTRETINEREA SI REGLAREA CLAXOANELOR

Intretinerea claxoanelor nu comporta masuri speciale.

Ele se mentin in stare curata, se verifica si se regleaza dupa o perioada mai indelungata de functionare, in situatia deteriorarii calitatii acustice.

Asezarea claxoanelor se face numai in fata sub capota motorului, el trebuie ferit de patrunderea apei, benzinei sau uleiului.

Folosirea nerationala a claxoanelor poate duce la defectarea lor.

Astfel daca utilizarea se face pe durata mare, bobinajul si miezul electromagnetic se poate supraincalzii iar piesele mobile cu membrana, lamelele elastice etc. fiind solicitate mai mult se slabesc sau se deformeaza.

Montajul trebuie sa fie corect si suruburile de reglaj cu piesele de blocare bine stranse, ca sa nu joace si sa produca un sunet necorespunzator si vibrant.

Nivelul intensitatii acustice al claxoanelor se regleaza dintr-un surub, fara demontarea claxoanelor de pe autoturism.

Daca se roteste surubul in sensul acelor de ceasornic intensitatea sonora creste ca urmare a maririi cursei membranei.

Daca se roteste surubul in sens contrar acelor de ceasornic, intensitatea sonora se micsoreaza.

Reglajul final se efectueaza rotind surubul cu fractiuni de rotatie pana la obtinerea unui sunet puternic, clar si uniform.

In primul rand se verifica, se curata si se regleaza distanta intre contactele ruptorului claxonului, precum si ale releului de comanda.

Dupa demontare fara a se misca garniturile de izolatie sau schimba pozitia garniturilor de reglaj se sterg contactele si daca este necesar se curata cu hartie de slefuit fina, astfel ca pe suprafetele de contact sa nu mai ramana neregularitati, arsuri sau impuritati.

Distanta intre armatura mobila si miezul magnetic trebuie sa aiba urmatoarele valori:

la claxoanele tip C 305.0,4 0,05mm

la claxoanele tip C 309.1,15 0,05mm

Reglajul se efectueaza din surubul care trece prin mijlocul armaturii mobile si consta in gasirea pozitiei optime a armaturii fata de miezul magnetic.

De asemenea, reglarea intrefierului se poate face prin adaugarea sau scoaterea unor garnituri de grosimi diferite intre membrana si corpul claxonului.

Prin marirea intrefierului se mareste si distanta intre contactele deschise ale ruptorului si invers.

Prin tatonari se gaseste pozitia cea mai indicata din punctul de vedere al reglarii.

Acordarea tonului la claxoanele cu palnie se face dupa scoaterea capacului si dupa slabirea contrapiulitei exterioare a surubului din centrul membranei.

Piulita interioara se roteste in sensul de rotatie a acelor de ceasornic pentru a ridica tonul si invers pentru al cobori.

Rotirea se face pana la un unghi de 1800.

Cand curentul consumat nu corespunde, se procedeaza la acordarea tonului sau la reglarea intensitatii lui, blocand piulita de reglaj si slabindu-se contrapiulita.

Tinand nemiscata piulita de reglaj, se strange si se fixeaza contrapiulita, dupa care se monteaza capacul la loc.

Tensiunea de lucru a claxoanelor este cuprinsa intre 10,5-14V.

Cu ajutorul ohmetrului se masoara rezistenta infasurarii, in acest fel putandu-se totodata depista scurtcircuitul spirelor la masa, scurtcircuitul intre spire sau intreruperea infasurarii.

Starea izolatiei circuitului electric fata de masa se verifica cu lampa de control, izolatia trebuind sa suporte incercarea in curent alternativ de 220V.

Piesele deteriorate cum ar fi membrana fisurata, ruptorul cu contactele arse, impuscate, lamele elastice decalibrate, etc, se inlocuiesc, de asemenea garniturile de etansare deteriorate.

La montarea claxoanelor pe autoturism este necesar sa se verifice cu voltmetru, valoarea tensiunii de alimentare, intrucat caderii de tensiune relativ mici exercita o influenta puternica asupra intensitatii sonore.

4.2. DEFECTIUNI, CAUZE SI MODUL DE REMEDIERE

Claxonul nu suna:

Infasurarea de magnetizare este intrerupta; se stabileste continuitatea circuitului sau se inlocuieste.

Intrerupere intre conductoarele de legatura si suportul contactelor; se stabilesc legaturile.

Distanta intre contacte este mai mare decat interfierul, iar contactele nu se mai pot inchide; se reasizeaza distanta intre contacte si interfier la valorile indicate.

Contactele lipite, sudate (ampermetrul indica un curent mare); se desfac si se curata contactele.

Surubul de reglaj desurubat; se restabileste reglajul.

Sunetul este ragusit datorita:

Membrana sau suportul elastic sunt rupte; se inlocuiesc piesele defecte.

Claxonul este dereglat; se efectueaza operatiile de reglaj.

Infasurarea si legaturile fac scurcircuit la masa; se restabileste circuitul sau se inlocuieste bobina.

Sunetul este slab datorita:

Claxonul este dereglat; se verifica si se regleaza.

Discul sau lamela elastica sunt rupte; se inlocuieste discul sau lamela elastica.

Bibliografie:




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Electronica




"Calitatea alimentarii"- in ce scop?
CIRCUITE ELECTRICE SIMPLE DE CURENT CONTINUU
MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI. AMPERMETRE
Variatoare de tensiune alternativa
Amplificatoare de semnal mic
CLASIFICAREA SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATE
Racordarea conductorilor electrici pentru liniile electrice aeriene de joasa tensiune
Divizorul de tensiune capacitiv
METODA LOCULUI RADACINILOR
Metodele de realizare a tolelor














loading...