Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
Procese de modelare succesiva inare


Procese de modelare succesiva inare


Capitolul I

  1. Care sunt principiile sistemului?

Teoria sistemelor arata ca sistemele au urmatoarele principii: coordonabilitate, incompatibilitate, optimalitate si incertitudine.

Coordonabilitatea ne arata ca reglarea centralizata a unui sistem complex, daca ea este posibila, nu este avantajoasa, datorita proceselor ce trebuie sa fie reglate, a contradictiilor si a neliniaritatii lor.

Incompatibilitatea, arata caci cu cat complexitatea sistemului este mai mare, cu atat scade posibilitatea de a-l descrie in mod riguros.



Optimalitatea, arata ca daca un subsistem al uni sistem complex nu este optimal in relatiile sale cu celelalte subsisteme, atunci nici sistemul complex nu mai este optimal.

Incertitudinea ne releva ca intr-un sistem complex, starea unui subsistem si interactiunea sa cu celelalte subsisteme poate fi simultan determinata numai pana la un anumit grad de acuratete.

  1. Care sunt felurile interogarii?

Integrarea genetica, care se bazeaza pe capacitatea sistemului, pe langa ce de organizare, sa aiba si pe cea de autogenerare.

Integrarea prin constrangere, poate fi intalnita la toate nivelurile de organizare a materiei, inclusiv la cele economice.

Integrarea prin dependenta, se refera la elementele unui sistem care continua sa ramana in cadrul lui, pentru ca depind, intr-un fel sau altul de alte elemente.

Integrarea la alegerea, consta in posibilitatea elementelor de a alege sistemul caruia sa-i apartina.

Integrarea la intamplare, se refera la posibilitatea elementelor de a face parte dintr-un sistem sau altul, pe baza unei intamplari.

  1. Cum pot fi organizate elementele sistemului?

Elementele sistemului pot fi organizate in serie, paralel sau in circuit inchis.

Organizarea in serie, daca un element B al sistemului, ce urmeaza elementului A, poate fi influentat de acesta, atunci elementul B poate fi reglat de elementul A.

Organizarea paralela, ofera posibilitatea ca elementul A sa poata inlocui sau compensa o eventuala defectiune a elementului B.

Organizarea in circuit, consta in facilitatea ca un element B, care a fost influentat de un element A, sa influenteze la randul lui elementul A, deci il poate corecta.

  1. Care este definitia sistemului informational?

Sistemul informational este un ansamblu organizat de resurse: materiale, de personal, date, mijloace si proceduri de culegere, memorare, prelucrare si comunicare a informatiilor, precum si circuitele informationale utilizate.

  1. Care sunt cele trei subsisteme ale sistemului informational?

Un sistem se poate descompune in trei subsisteme diferite, astfel:

- subsistemul operational sau condus, unde se desfasoara fenomenele si procesele ce au rolul de a trata si transforma niste elemente;

- subsistemul decizional sau de conducere, cu functia de a coordona ansamblul activitatilor in functie de obiectivul general si de subobiectivele derivate;

- subsistemul informational sau de masura, ce are rolul de a evidentia desfasurarea fenomenelor si proceselor caracteristice subsistemului condus cat si al sistemului de conducere.

Sistemul informational face legatura intre sistemul de conducere si sistemul condus (operational) si este subordonat sistemului de conducere.

  1. Care sunt fazele ciclului prelucrarii datelor?

Functionarea unui sistem informational presupune urmatoarele activitati:

Faza de culegere a datelor

Pregatirea datelor

Prelucrarea datelor

Intretinerea fisierelor

Obtinerea informatiilor de iesire

  1. Cum este definita informatia?

Informatia reprezinta datele transformate sub forma semnificativa pentru persoana receptoare si o valoare reala pentru deciziile si actiunile acesteia.

  1. Care sunt componentele sistemului economic c3?
  1. Cum se defineste sitemul integrat?

Sistemul integrat este acela in care activitatea economica e considerata un tot unitar si in care informatiile de baza provenite de la sectoarele de activitate sunt prelucrate in toate felurile considerate utile si se folosesc apoi la nivelurile de conducere in vederea planificarii, executarii si a efectuarii controlului.

  1. Cate fluxuri sunt intr-o firma si care sunt ele?

Exista 3 fluxuri informationale:

     Fluxul de informatii produse de firma pentru ea insusi

     Fluxul de informatii prelevate din exterior si utilizate de firma

     Fluxul de informatii produse de firma cu destinatie in exterior

  1. Care sunt functiile sistemului?

Sistemul informational trebuie sa realizeze patru functii principale, anume: inregistrarea, memorarea, prelucrarea si comunicarea.

Functia de inregistrare, arata ca o data sau o informatie poate exista, dar atat timp cat ea nu este perceputa, nu se poate spune ca este utilizata si ca face parte din sistemul informational.

Functia de memorare consta in stocarea datelor pe purtatorii tehnici de mare capacitate in vederea utilizarii lor in cadrul unor procese de prelucrare ulterioara.

Functia de prelucrare, ce se poate face cu munca manuala, intelectuala sau cu tehnologiile informationale. Ea consta in: accesul la date si manipularea datelor.

Functia de comunicatie cunoaste forme extrem de variate situandu-se atat la nivelul de schimb, intre functiile deja enumerate cat si in interfata dintre sistemul informational insusi si sursele sau utilizatorii sai.

  1. Care sunt abordarile pt managemetul informatic?

Pentru managementului sistemelor informatice avem cinci tipuri de abordari, anume: adecvata; metodologica; bugetara; tehnica; organizationala.

Abordarea adecvata, arata ca strategia globala a firmei este determinata, in ce priveste dezvoltarea sistemelor informationale.

Abordarea metodologica, propune utilizarea unei metode formale pentru a clasifica strategia de dezvoltare a sistemelor informationale, metoda a carui promotor este responsabil cu sistemul informational si a carei aplicare este incredintata de cele mai multe ori consultantilor externi.

Abordarea bugetara consta in supunerea proiectelor de aplicatii aprobarii conducerii, proiecte ce sunt aprobate sau refuzate dupa studierea bugetului, operatie ce se face utilizand procedurile de control financiar valabile firmei.

Abordarea tehnica se bazeaza pe metodele de analiza de firma in care functionarea acesteia este schematizata cu ajutorul diagramelor ce stau la baza unui proiect de arhitectura generala a sistemului informational ce trebuie dezvoltat.

Abordarea organizationala, construieste intr-o maniera evolutiva, ca urmare a unui proces continuu de decizii si alegerii efectuate prin confruntarea permanenta dintre organizatie si sistemul informational.

  1. Cum se defineste sistemul informatic?

Sistemul informatic este un ansamblu coerent structurat, facut din echipamente electronice de calcul si comunicatie, programe, procese, proceduri automate si manuale, utilizat ca instrument de prelucrare automata a datelor in cadrul unui domeniu concret de activitate.

  1. Care sunt componentele sistemului informatic?

Sistemul informatic are urmatoarele componente:

- cadrul organizatoric al firmei si datele vehiculate de sistemul informational;

- resursele umane, dintre care amintim: analistii proiectanti, programatorii, inginerii de sistem sau a dministratorii de retea, operatorii si controlorii de date;

metodele si tehnicile de proiectare a sistemelor informatice;

- elementele electronice de calcul cu toate perifericele aferente prelucrarii datelor;

- sistemul de programe utilizat sau softul aferent.

  1. Care sunt componentele SIG(sistemului informatic de gestiune)?

Acestea cuprind patru componente independente: domeniile de gestiune, datele, modelele si regulile de gestiune.

Domeniile de gestiune corespund functiilor agentilor economici In domenii prelucrarile de date sunt structurate pe patru nivele, astfel: tranzactional, operational, tactic si strategic.

Datele vehiculate si prelucrate de SIG, indiferent de natura lor, de caracterul lor formal sau informal sau de suportul pe care se afla, reprezinta materia prima a oricarui sistem de gestiune.

Modelele de gestiune reprezinta procedurile proprii ale unui domeniu, ca de exemplu: tehnologia de fabricatie specifice domeniului productie, vanzarile specifice domeniului comercial, contabil specific domeniului financiar-contabil.

Regulile de gestiune ne permit prelucrarea datelor si utilizarea informatiilor in conformitate cu obiectivele sistemului.

Functia de baza a SIG consta in prelucrarea datelor disponibile in vederea obtinerii informatiilor necesare subsitemului decizional.

  1. Enumerati cele 4 tipuri de sisteme informatice.

In activitatea practica se disting patru tipuri de sisteme informatice, anume:

- sistem de prelucrare a tranzactiilor, care va inregistra tranzactiile zilnice ca: comenzile clientilor, facturile, nivelul stocurilor, consumurile si obtinerea produselor din fabricatie;

- sistem informatic de conducere (management), care comprima datele in rapoarte standard pentru managerii de nivel mediu;

- sistem suport de decizie, care ofera mijloace eficiente pentru analiza proceselor si fenomenelor economice;

- sistemul suport al executivului sau sistem informatic al executivului, care este usor de folosit si prezinta informatiile in formular prestabilit, fiind folosit de managerii de nivel inalt ce supravegheaza strategiile de dezvoltare si bunul mers al agentului economic;

- alte sisteme informatice.

  1. Enumerati partile componente ale SSD-ului(sistem support de decizie).

Acest sistem este alcatuit din patru parti, anume:

- utilizatorul care este persoana ce trebuie sa ia decizii si de obicei este un manager de nivel mediu;

- softul (produsul program), care este sistemul de operare plus programele ce lucreaza in background pentru a putea manipula procedurile operationale si de obicei produsul program asociat acestui SSD are un meniu sau icoane;

- datele sunt stocate intr-o baza de date si sunt de doua tipuri: interne si externe, unde cele interne sunt din firma, iar cele externe sunt din afara firmei;

- modelele decizionale care-l confera capacitatea analitica si utilizeaza trei modele, anume: strategice, tactice si operationale.

  1. Enumerati elementele fundamentale ale SE(sistem expert).

Ele contin trei elemente fundamentale pentru reprezentarea cunostintelor, anume: baza de cunostinte; baza de fapte; generatorul de sistem expert.

Baza de cunostinte (BC), ce contine sistemul de cunostinte specifice domeniului, inclusiv relatiile dintre acestea. Cunostintele pot fi reprezentate prin mai multe metode, dintre care cele mai importante sunt regulile de productie, cadrele si retelele semantice. BC este supusa la doua procese esentiale ca: crearea sa si validarea sa.

Baza de fapte (BF), ce contine datele ce fac obiectul unei probleme de rezolvat din domeniu respectiv, la care se pot adauga faptele rezultate in urma rationamentelor artificiale efectuate de catre motorul de inferente (MI) asupra bazei de cunostinte.

Motorul de inferenta este elementul de prelucrare care pornind de la fapte si folosind procedeele numite metareguli, clauze sau scheme, activeaza baza de cunostinte, construind rationamente ce conduc la noi fapte. Sistemul expert apare ca un program care construieste programe sau ca un program cu inteligenta.

  1. Enumerati tipurile sistemului expert, domenii de aplicare.

Domeniile de aplicare sunt foarte diversificate, anume:

sisteme expert analiste

sisteme expert de consiliere

sistem expert de structurare si interpretare de texte

sistem expert pentru operatori

sistem expert previzional

sistem expert organizational

sistem expert pentru diagnostice si prescriptii terapeutice

  1. Care este structura unui SIAD(sistem interactiv de asistare a deciziilor).


  1. Enumerati carcateristicile EIS(Executive information system).

Caracteristicile principale ale unui EIS sunt:

calitatea prezentarii - obinuta prin utilizarea pictogramei pentru ghidarea in aplicatie, a graficelor pentru analiza tendintelor, etc

ergonomie adaptata - care permite o insiruire instantanee a modului de utilizare a aplicatiei

posibilitati de zoom - asupra datelor, care se mai numeste si drill down

asigura conditii pentru conducerea prin exceptie

contine o serie de functii simple de modelare si simulare precum si functii birotice

  1. Enumerati nivelurile de descompunere a Sistemului Contabil.

Sistemul contabil poate fi descompus in sapte nivele:

aplicatie (contine parametrii si serviciile utilizate in programele informatice ale firmei sau companiei)

prezentare (prezinta modul de afisare a datelor)

control (regrupeaza regulile de control necesare pentru gestiunea informatiilor care intra sau ies din firma sau companie)

gestiune (regrupeaza toate regulile contabile interne ale firmei sau companiei)

conformitate (contine regulile si principiile contabile generale)

logic (asigura descrierea programelor necesare exploatarii nivelului fizic, utilizabile intr-o firma sau companie)

fizic (contine caracteristicile si tehnicile intelegerii suportului contabil)

  1. Enumerati caracteristicile agentilor inteligenti.

Ei au 4 caracteristici principale:

autonomia, care actioneaza fara interventie exterioara

asista pe utilizator la indeplinirea sarcinilor curente

autoadaptabil, deci se dezvolta permanent in contact cu utilizatorul

inteligenta conditionata, deci poate lua decizii in anumite conditii in locul utilizatorului

  1. Care sunt fazele ciclului de viata a unui sistem informatic?

Exista o gama larga de modele ale ciclului de viata al sistemului informatic si toate au comun urmatoarele faze:

- definirea cerintelor utilizatorilor;

- specificarea cerintelor sistemului;

- specificarea cerintelor soft;

- proiectarea generala;

- proiectarea de detaliu;

- realizarea componentelor sistemului informatic;

- testarea componentelor;

- integrarea componentelor si testarea finala;

- instalarea si testarea produsului la beneficiar;

- exploatarea si intretinerea sistemului;

- dezvoltarea sistemului in vederea perfectionarii sale.

  1. Care sunt demersurile prin care se dfinesc sistemele?

De regula aceste faze se regasesc in marea majoritate a modelelor asociate ciclului de viata al sistemului informatic si sunt reunite in cadrul unor etape si anume: analiza sistemului (contine fazele 1-3); proiectarea generala (contine faza 4); proiectarea de detaliu (contine faza 5); realizarea sistemului informatic (contine fazele 6-8); instalarea sistemului la beneficiar (implementarea sa) contine faza 9; exploatarea si intretinerea sistemului contine faza 10; dezvoltarea sistemului contine faza 11.

  1. Definitia managementul proiectelor.

Managementul proiectelor este o strategie manageriala aplicata mai ales in informatizari si investitii de alta natura. Ea presupune constituirea unor echipe de specialisti in analiza, proiectarea si implementarea de aplicatii informatice si implicarea de specialisti din diferite compartimente functionale, mai ales de contabilitate, comercial si de management a resurselor umane. Echipele de proiect au ca obiectiv lansarea si realizarea proiectului cu respectarea specificatiilor tehnice, a termenelor de executie si a bugetului de cheltuieli. Managementul proiectului este subordonat compartimentului functional, de regula, de contabilitate, care poate avea rolul cel mai important in implementarea lui. Pe baza celor mentionate, sinteza avantajelor si a dezavantajelor managementului prin proiecte este redata in pagina urmatoare

  1. Enumerati strategiile dupa rolul sistemului informatic.

Dupa rolul sistemului informatic in cadrul sistemului obiect se disting urmatoarele strategii:

Strategia ameliorativa ce considera ca rolul principal al sistemului informatic consta in imbunatatirea performantelor proceselor informationale prin automatizarea activitatilor si operatiilor cu caracter repetitiv si de rutina.

Strategia inovatoare care considera ca introducerea sistemului informatic trebuie insotita de schimburi sau perfectionari importante in organizarea si functionarea sistemului obiect.

Strategia adoptiva ce considera ca sistemul informatic urmeaza a fi conceput si realizat in asa fel incat sa se poata adapta si evalua cat mai usor odata cu schimburile survenite in cerintele informationale sau in organizarea si functionarea sistemului obiect.

  1. Enumerati strategiile dupa modalitatea de abordare si realizare.

Dupa modalitatea de abordare si realizare a sistemelor informatice distingem:

Strategia top-down (descendenta) ce are la baza principiul descompunerii unui sistem complex, pe nivele succesive de detaliere, pana la obtinerea unor componente suficient de simple si independente incat sa poata fi abordate si dezvoltate separat.

Strategia botton-up (ascendenta) ce se bazeaza pe principiul definirii si ansamblarii complementar de nivel inferior in cadrul unui nivel superior, cu precizarea ca integrarea complementelor se face succesiv, pe masura ce sunt definitivate si realizate efectiv.

  1. Enumerati modul de parcurgere a etapelor.

Dupa modul de parcurgere al etapelor ce compun ciclul de existenta a sistemelor informatice, se disting:

Strategia liniara sau in cascada ce presupune parcurgerea succesiva a etapelor, cu posibilitatea revenirii la etapa imediat precedenta.

Strategia prototipurilor ce presupune elaborarea unei versiuni initiale a sistemului informatic cu caracter prototip, in care sunt incluse numai functiile de prelucrare esentiale sau critice.

Strategia proiectarii in doi pasi care presupune parcurgerea fiecarei etape pana la elaborarea programelor, in doi pasi astfel: in primul pas se realizeaza un studiu preliminar ce serveste etapei imediat urmatoare, iar in caz contrar se revine la etapa precedenta.

  1. Enumerati tehnicile organizatorice ale tehnologiilor informatice.
  1. Echipa proiectantului/programatorului-sef.
  2. Echipa proiectantului/programatorului-sef revizuita.
  3. Echipa chirurgicala.
  4. Organizarea democratica a proiectarii/programarii.
  5. Echipe organizationale.
  1. Care sunt principiile proiectarii sistemelor informatice? !

In proiectarea sistemelor informatice trebuie sa se aiba in vedere si urmatoarele principii de proiectare:

1. Fundamentarea realizarii sistemului pe criterii de eficienta economica, ce presupune evaluarea cheltuielilor necesare pentru conceperea, realizarea, implementarea si exploatarea curenta a sistemului informatic si compararea lor cu efectele economice directe si indirecte obtinute de unitatea beneficiara.

2. Participarea nemijlocita a unitatii beneficiare la conceperea si realizarea sistemului, care presupune adoptarea si transpunerea in practica, de catre conducerea beneficiarului a tuturor masurilor cu caracter organizatoric necesare desfasurarii, proiectarii si introducerii in exploatare a sistemului, inclusiv participarea cu specialisti proprii la elaborarea conceptiei si realizarii efective a sistemului informatic.

3. Asigurarea calitatii solutiilor abordate, ce presupune aplicarea celor mai eficiente metode si tehnici de proiectare si specificarea unor caracteristici de calitate care sa fie validate si controlate pe parcursul realizarii sistemului.

4. Adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile, aceasta presupune corelarea permanenta a proiectarii sistemului informatic cu caracteristicile echipamentelor de tehnica

Capitolul II

  1. Enumerati cele patru grupe de categorii de dezvoltare a proiectelor.

Aici problema esentiala consta in nominalizarea celor ce pot fi abilitati sa faca propuneri de proiecte. Practica ne arata ca acestia se pot grupa in patru categorii, astfel:

- un reprezentant al TOP-MANAGERILOR, fie directorul general a firmei mici si mijlocii sau un director pentru firmele mari;

- un comitet de organizare ce se creeaza special de sefii unor compartimente interesate;

- compartimentele beneficiare printr-un sef al grupului beneficiar sau un comitet de initiativa ce decide proiectele propuse;

- grupul de dezvoltare a sistemului sau reprezentantul compartimentului de informatica.

  1. Enumerati criteriile de evaluare a proiectelor.

La evaluare a proiectelor, este recomandabila respectarea unor criterii ca:

- alinierea strategica, care ne sugereaza masura in care proiectul atinge obiectivele strategice ale firmei, precum si scopurile acesteia pe termen lung;

- castiguri posibile, care ne arata gradul cu care proiectul contribuie la cresterea profitului, la imbunatatirea calitatii serviciilor, precum si durata de inregistrare a acesteia;

- disponibilitatea resurselor, care prezinta tipurile si marimea resurselor solicitate, precum si disponibilitatea lor;

- dimensiunea proiectului sau durata sa, care prezinta numarul de persoane necesare si durata de finalizare a acestuia;

- dificultati tehnice sau riscuri, care ne prezinta nivelul acestor dificultati de realizare cu succes a proiectului intr-un anumit timp si restrictiile de resurse

  1. Care sunt factorii de identificare si alegere a proiectelor?

Decizia de alegere va fi un proces complex prin care sunt luati in considerare urmatorii factori:

Nevoile percepute si cele reale

 

Resursele existente si disponibile

 

Criterii de evaluare

 


Decizia luata:

Proiect acceptat

Proiect respins

Proiect amanat

Proiect reorientat

Realizat de beneficiar

Verificarea proiectului

 


Mediu de organizare

 


  1. Care sunt activitatile metodologiei de planificare a sistemelor?

Majoritate metodologiilor de planificare a sistemului contin trei activitati principale: descrierea situatiei curente;

descrierea situatiei tinta si a restrictiilor;

elaborarea unei strategii de tranzitie si a planurilor

  1. Ce face echipa pt situatia curenta?

Echipa trebuie sa:

- revada toata documentatia firmei;

- interviuri pentru manageri, executanti si client;

- analiza situatiei concurentionala a pietei si a produselor.

  1. De ce raspunde managerul proiectului.

Dupa alegerea proiectului se trece la faza de initiere, care presupune desfasurarea unei activitati laborioase, ce este efectuata de managerul proiectului si care raspunde de:

elaborarea unor studii de fezabilitate generale;

- elaborarea planurilor detaliate ale proiectelor;

- gasirea celor mai buni membrii ai echipei de proiectare

  1. Care sunt calitatile unui manager?

Un manager trebuie sa aiba urmatoarele calitati:

- analitice;

- manageriale;

- tehnice;

- interpersonale.

  1. Care sunt activitatile planificarii proiectului?

Aceasta este un proces diferit de planificarea generala si va cuprinde o evaluare a cerintelor informationale ale sistemului la nivelul integrarii firme.

Ea cuprinde urmatoarele activitati:

- descrierea ariei de intindere a variantelor si fezabilitatile proiectului;

- descompunerea proiectului in activitati usor executabile si controlabile;

- estimarea resurselor si crearea unui plan al resurselor;

realizarea unei prime planificari calendaristice;

- realizarea unui plan al comunicarilor;

- determinarea standardelor si procedurilor proiectului;

- identificarea si evaluarea riscului;

- crearea unui buget preliminar;

- intocmirea rapoartelor de activitate;

- definitivarea planului de baza al proiectului.

  1. Care sunt documentele studiului de fezabilitate?

Acest studiu trebuie sa contina urmatoarea documentatie:

- definirea problemei;

- descrierea cerintelor sistemului;

- descrierea solutiilor sistemului propus;

- explicatia critica a motivarii studiului intreprins;

- cuantificarea tuturor costurilor materiale si beneficiile aferente;

- lista costurilor si beneficiilor necuantificate.

  1. Enumerati fluxurile fezabilitatii.

Problemele ce se evalueaza cu studiul de fezabilitate include:

fezabilitatea tehnica

- economica

- de exploatare

- a legalitatii

- a programarii

Fezabilitatea tehnica, are ca problema esentiala, daca sistemul poate fi elaborat si implementat de beneficiar, prin folosirea tehnologiei existente, fiind-ca progresele tehnologice sunt mult mai rapide decat posibilitatile financiare ale beneficiarului pentru a se introduce.

Fezabilitatea economica, ce ridica doua probleme, una ce justifica sistemul propus, timpul, banii, alte resurse si costurile necesare implementarii. Cealalta, existenta fondurilor necesare la beneficiar pentru elaborarea si implementarea sistemului, deoarece sunt cerinte de fonduri si pentru alte proiecte.

Fezabilitatea exploatari, ce porneste de la intrebarea: Este posibil ca noul sistem sa fie utilizat de persoanele carora le este adresat? Deoarece schimbarea implica si o doza de risc.

Fezabilitatea legalitatii, ce urmareste sa stabileasca daca se pot inregistra conflicte intre sistemul propus si posibilitatile firmei de a nu avea anumite conflicte fata de obligatiile legale.

Fezabilitatea programarii, ce raspunde la intrebarea: Se poate proiecta si implementa sistemul in timpul alocat? Ce din pacate, nici tehnologiile noi nu aduc reducerea majora a timpului de proiectare si implementare, ca motivatie ar fi, neadaptarea personalului la acestea

  1. Care sunt beneficiile aduse sistemlui?

Unele beneficii aduse de sistem sunt:

economie din reducerea personalului functionaresc;

- cresterea capitalului circulant prin reducerea stocurilor, a soldurilor, etc.;

- servicii de buna calitate prestate clientilor;

- cresterea productivitatii muncii in tinerea evidentei si efectuarea analizelor;

- imbunatatirea procesului de luare a deciziei;

- control eficient in utilizarea programelor speciale;

- reducerea costurilor de exploatare.

  1. Definiti diagrama GANNT.

Digrama Gantt este o modalitate de reprezentare grafica a proiectului cu ajutorul unor bare orizontale, prin care sunt prezentate activitatile, iar lungimea lor este proportionala cu timpul alocat acelei activitati.

Aceste diagrame nu arata ordinea activitatilor, ci data inceperii si finalizarii lor. Ele sunt pentru proiecte simple sau pentru unele componente ale unor proiecte mari.

  1. Definiti diagrama PERT.

Diagrama PERT (Program Evaluation Review Technique) este o alta modalitate de reprezentare grafica. Esenta sa consta in faptul ca scoate in relief si ordinea de executie a activitatilor, prin prezentarea predecesorilor si a succesorilor.

PERT prezinta componentele unui proiect sunt sub forma de retea cu sageti si noduri. Sagetile prezinta sarcinile sau activitatile ce presupun anumite resurse si un tip de executie, iar nodurile retelei reprezinta evenimentele sau reperele proiectului.

  1. Enumerati nivelele cuplarii.

Exista mai multe nivele ale cuplarii:

5. cuplarea datelor;

4. cuplarea matritelor;

3.cuplarea de control;

2. cuplarea obisnuita;

1. cuplarea elementelor

  1. Care sunt nivele de abstractizare in termeni arhitecturali?

Conceptul de nivele de abstractizare a fost descris de Djikstra in termeni arhitecturali, astfel:

Nivelul cinci - limbaj orientat pe problema;

Nivelul patru - limbaj de asamblare;

Nivelul trei - sistemul de operare;

Nivelul doi - cod masina;

Nivelul unu - microprogramare;

Nivelul zero - logica digitala

  1. Ce actiuni cunoaste o clasa?

O clasa cunoaste doua tipuri de actiuni si anume:

-metode de mostenire

-metode specifice

Capitolul III

  1. Enumerati scopurile analizei-diagnostic informationale.

Scopul analizei-diagnostic informationala, este:

de a oferi o imagine completa a organizarii si functionarii sistemului existent;

- de a evidentia defectele de functionare si carentele de organizare ale acestui sistem;

- de a stabili cerintele pentru realizarea sistemului informatic.

  1. Ce contine raportul analizei-diagnostic informationale?

Activitatea de analiza-diagnostic informationala se incheie practic cu o sinteza sau raport de analiza, care cuprinde:

generalitati;

- prezentarea sistemului informational-decizional;

analiza critica a sistemului existent;

  1. Ce informatii ofera tehnica analizei celulare?

Tehnica analizei celulare este una de analiza complexa, utilizata in cadrul metodei de abordare descendenta a sistemului-obiect, atat pe componente cat si pe activitati si care ofera informatiile necesare:

proiectarea sistemelor informatice complexe pentru unitati economico-sociale;

rationalizarea sistemului existent, respectiv reordonari fluxului de informatii si standardizarii evidentelor;

- simularii unor posibile reorganizari ale unitatii, precum si indeplinirii sarcinilor de serviciu, pentru lucratorii unitatii dupa efectuarea acestor reorganizari.

  1. Care sunt scopurile analizei celulare?

Scopul aceste tehnici este obtinerea unor imagini analitice descriptive, detaliate, despre sistemul obiect.

Ea se poate folosi astfel:

- la realizarea sistemelor informatice complexe pentru unitati economico-sociale;

- la realizarea bazei de date a sistemului informatic, datorita faptului ca foloseste, la determinarea cerintelor, o abordare pornind de la analiza datelor.

  1. Ce structuri de celule se pot intalni?

Fiecare celula se leaga de alte celule doar prin intrari si iesiri, formand structuri de celule, de tip: lanturi de celule (deci legate in serie); arbori de celule (deci legate in paralel); structuri complexe (agregari ale primelor doua).

  1. Care sunt cerintele proiectarii sistemelor informatice?

Aceasta etapa a proiectarii sistemelor informatice grupeaza un ansamblu de faze ce trebuie sa raspunda unei cerinte ca:

- stabilirea ariei de cuprindere a sistemului informatic existent;

- reflectarea activitatilor si operatiilor economice specifice sistemului actual;

- surprinderea modificarilor ce se impun in organizarea si functionarea sistemului informatic in viziunea conceperii si realizarii unui nou sistem informatic;

- evidentierea dotarii actuale cu tehnica de calcul prin prisma concordantei dintre sistemele electronice de calcul si viitorul sistem proiectat;

- stabilirea unei solutii de principiu care sa precizeze activitatile si operatiile ce urmeaza a fi informatizate in plus fata de actualul sistem

  1. Ce diagrame se pot folosi pt descrierea sistemelor?

Toate metodologiile existente apeleaza la operatia de modelare logica a datelor si a prelucrarilor sub forma de diagrame, dintre care amintim:

Diagramele de context ne reliefeaza aria de intindere a sistemului analizat, prin specificarea elementelor din interiorul firmei si a celor externe sub numele de entitati externe, fata de sistemul analizat.

Diagramele fluxurilor de date ale sistemului fizic curent specifica persoanele si tehnologiile folosite de fiecare proces de transfer si transferare a datelor, acceptandu-se unele intrari si descrie iesirile din procesele amintite.

Diagramele fluxurilor de date ale sistemului logic curent sunt independent de tehnologie, reliefand functiile de prelucrarea datelor executate de sistemul curent.

Diagramele fluxurilor de date ale sistemului logic nou prezinta circuitul datelor, structura lor si cerintele functionale ale noului sistem.

  1. Ce simboluri foloseste tehnica Gane?

Se folosesc urmatoarele simboluri: pag 79

  1. Care sunt regulile sintactice de verificare a diagramelor cu softul?

Reguli sintactice de verificare cu ajutorul softului:

- au toate obiectele cate un identificator?

- au toate obiectele si fluxurile de date cate un nume?

- au toate procesele cel putin cate un flux de intrare si cel putin un flux de date iesire?

- fiecare flux de date are legatura cu un proces?

- au toate fluxurile de date sensul marcat prin sageata?

  1. Care sunt aspectele importante in timpul analizei cu DFD-ul?

Aspectele importante de care trebuie sa tinem seama in timpul analizei sunt:

Completitudinea, ce se refera la urmarirea includerii in DFD a tuturor componentelor sistemului analizat. Aici se va urmari daca DFD-ul contine:

- fluxurile datelor ce nu au finalitate;

- locurile de stocare a datelor, procese sau entitati externe ce au ramas nelegate de altceva.

Starile fac ca diagramele sa fie eronate sau incomplete. Pentru produsele CASE, depozitul e legat de diagrama, ceea ce arata ca pentru orice simbol al diagramei, care se va crea automat o pozitiei in depozit, pozitie ce se va completa de analist.

Consistenta, face trimiterea la verificarea compatibilitatii intre descrierea sistemului de pe un anumit nivel si descrierea superioara sau descrierea inferioara.

Factorul timp, aici DFD-ul nu scoate in evidenta factorul timp. Deci timpul poate fi evidentiat prin diagramele setarilor de tranzitie.

Dezvoltarea iterativa, deci un lucru dorit nu iese intotdeauna de la prima incercare. Evidentiindu-se faptul ca determinarea cerintelor sistemului, structurarea lui, nu sunt operatii secventiale ale analizei din cadrul ciclului de viata a sistemului, ci sunt procese iterative.

  1. Ce aspecte     pot releva DFD-urile?

DFD-urile pot reliefa urmatoarele aspecte:

- fluxurile de date redundante, aparute, de regula prin apelarea la nume diferite ale acelorasi date;

- date ce intra in prelucrari, ele nu sunt folosite;

- date ce sunt actualizate in mai multe locuri

  1. Care sunt pasii AOO(analizei orientate obiect)?

AOO consta din 3 pasi:

1. Modelarea use-case. Se determina modul in care rezultate variate sunt calculate de produs. Prezentam aceasta informatie in forma diagramei use-case si scenariilor asociate. Acest pas, numit cateodata si modelarea functionala, este orientat mai ales pe actiune.

2. Modelarea clasei. Se determina clasele si atributele acestora. Apoi determinam interelatiile dintre clase. Informatia este sub forma unei diagrame aproximativ similara cu cea relatie-entitate si pe care o numim diagrama clasei. Acest pas este orientat numai pe date.

3. Modelarea dinamica. Se determina actiunile executate de fiecare clasa sau care se aplica fiecarei clase si subclase. Aceasta informatie apare in forma de diagrama aproximativ similara cu cea a masinii cu stare finita numita diagrama de stare. Acest pas este orientat numai pe actiune.

  1. Care sunt tipurile de colective de analiza a sistemului existent?
  2. Defniti interviul.

Interviul este procesul comunicarii didactice, de stabilire a unei relatii cu o finalitate precisa, predeterminata, proces conceput pe alternanta rolurilor si care implica formulari de intrebari si orientari de raspunsuri.

  1. Ce metode de intervievare avem?

In literatura de specialitate sunt cunoscute 2 metode si anume: interviul dirijat si cel nedirijat.

Interviul dirijat: aici cel ia interviul stabileste obiectivul interviului si cel putin la inceput controleaza modul sau de derulare. Pot fi situatii de preluare a controlului de catre cel intervievat, dar startul apartine celui ce ia interviul.

Interviul nedirijat: presupune oferirea unor libertati intervievatului de catre cel ce ia interviul. Aici sunt reprezentative interviurile pentru consiliere, evaluarea performantelor si rezolvarea problemelor.

  1. Care este structura interviului?

Structura interviului: deschiderea, partea principala si inchiderea.

  1. Ce fel de intrebari se folosesc la interviu?

Intrebarile pot fi:

Deschise sau inchise

Principale sau secundare

Neutre sau dirijate

  1. Ce pasi se recomanda in proiectarea chestionarului?

ce informatii vor fi cautate

stabilirea tipului de chestionar si a metodei de administrare

determinarea continutului intrebarilor

stabilirea modului de redare a raspunsului pentru fiecare intrebare

formularea intrebarilor

stabilirea secventei intrebarilor

validarea caracteristicilor tehnice ale chestionarului

reevaluare pasilor 1-7 si reviziurea lor

efectuare pretestului si revizuirea finala

  1. Ce tipuri de esantioane se folosesc la chestionare?

4 metode:

- cei adecvati esantionului: sunt oameni care-si desfasoara activitatea intr-un loc

- grup aleator in cazul in ca este o lista a tuturor utilizatorilor unui sistem simplu, se selecteaza fiecare a n-a persoana, in care n este ratia de selectie

- esantionul precizat, adica numai persoanele ce indeplinesc anumite criterii si cu o vechime adecvata

- esantion startificat, atunci cand sunt mai multe categorii de persoane, din care se aleg dupa criterii aleatoare, se vor alege cei esantionati

  1. Ce caracteristici au grupurile folosite la intervievarea lor?

Grupurile au caracteristici ca:

- un mod simplu de gandire, ceva mai lent decat cel individual;

- sensibilitatea sa este instabila, fara critici colective;

- atentia sa este mobila;

- o slaba rezistenta la oboseala;

- este mai xenofob decat fiecare individ in parte.

O concluzie generala este caci lucru cu grupul este mult mai dificil.

  1. Ce elemente apar dupa analiza documentelor?

In urma acestei analize pot sa apara urmatoarele elemente:

- repetarea activitatilor la doua sau mai multe locuri de munca declarate cu sarcini diferite;

- absenta procedurilor de lucru pentru unele activitati;

- depasirea valabilitatii in timp a procedurii;

- procedurile formale contrazise de realitatea constanta prin interviuri, chestionare si alte metode folosite.

  1. Care sunt elementele studiate in sistemul existent?

planificare

cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica

introducerea progresului tehnic

investitii

programarea, lansarea si urmarirea productiei

intretinerea si repararea fondurilor fixe

controlul tehnic de calitate

comert interior si exterior

transport intern

financiar contabil

personal.

  1. Care sunt cheltuielile actualui sistem?

Avem urmatoarele cheltuieli cu actualul sistem:

- cheltuieli cu salariile personalului implicat in functionarea actualului sistem;

- cheltuieli cu amortizarea si intretinerea echipamentului de calcul;

- cheltuieli cu amortizarea cladirilor in care are loc procesul informational;

- cheltuieli cu materialele;

- alte cheltuieli necesare functionarii actualului sistem

  1. Cine participa la sesiunile JAD?

La sesiunile JAD participa urmatorii:

conducatorul sesiunii JAD;

beneficiarii;

managerii;

sustinatorul/sponsorul;

secretarul ce noteaza tot pe calculator;

informaticieni.

  1. Care sunt etapele de realizare a prototipizarii?

Prototipizarea are urmatoarele etape de realizare:

- identificarea cerintelor principale ale beneficiarului;

- realizarea rapida a unui prototip;

- predarea beneficiarului pentru testare;

- obtinerea reactiilor beneficiarului;

- modificarea prototipului daca este cazul, care se subdivide: prototip abandonat; dezvoltarea in continuare a prototipului; predarea beneficiarului din nou pentru testare.

  1. Ce sisteme se preteaza la prototipizare?

Sistemele care se preteaza la prototipizare sunt: cele de sprijinire a procesului decizional; cele informationale pentru top manageri; cele expert; cele de reconstituire a informatiilor

  1. De ce elemente depind reusita RAD.

Reusita sa depinde de urmatoarele elemente:

- instrumentele folosite;

- personalul existent;

- managementul existent;

- metodologia utilizata

  1. Care sunt etapele ciclului de viata RAD?

Etapele ciclului de viata sunt: planificarea, analiza, proiectarea si implementarea, iar pentru RAD avem: planificarea cerintelor, proiectul utilizatorului, construirea si fasonarea sa.

Planificarea cerintelor RAD, reprezinta traditionalele activitati de identificare si alegere a proiectelor precum si activitatii de tip analiza.

Proiectul utilizatorului, unde beneficiarul final si informaticienii vor participa la ateliere de lucru JAD, unde cei implicati apeleaza la mijloace de lucru CASE pentru obtinerea rapida a prototipului proiectului sistemului.

La constructie, specialistii in informatica, autorii proiectului vor genera codurile produsului. Aici se face asamblarea unor componente realizate anterior, prin interfete interne care sa efectueze legaturile dintre ele. La sistemele mici etapa de constructie poate fi cumulata cu proiectul utilizatorului.

Fasonarea (implementarea), inseamna distribuirea produsului spre beneficiarul final. Deoarece RAD este rapid, planificarea fasonarii trebuie inceputa mai devreme.

  1. Prin ce se apreciaza calitatea informatiei?

Aprecierea calitatii informatiei se face prin precizie, operativitate, frecventa de difuzare, etc.

Precizia se refera la fidelitatea cu care este reflectata activitatea desfasurata la unitate si este determinata de ansamblul de caracteristici folosite pentru reprezentarea mijloacelor, fenomenelor si proceselor tehnico-economice si sociale.

Operativitatea se refera la executarea procesului de culegere, transmitere, stocare, prelucrare si difuzare a informatiilor privitoare la procesele si fenomenele economice din unitate.

Frecventa de difuzare ce precizeaza ritmul de transmitere a documentelor si informatiilor catre utilizatori intr-un interval de timp unitar (zilnic, decadal, lunar, trimestrial, etc.).

  1. Prin ce faze se face evaluare variantelor de proiect a sistemelor?

Ea se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor faze:

- stabilirea functiilor, cerintelor si restrictiilor viitorului sistem;

- definirea solutiei globale de prelucrare automata a datelor;

- evaluarea variantelor de realizare.

  1. Ce documente sunt folosite in inlocuirea documentelor analizei sistemului actual?!

Aceasta documentatie cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele tipuri de documente: Organigrama structurii organizatorice ale beneficiarului, Activitati si mijloace de calcul existente in unitate, Organigrama fluxului informational, Descrierea documentelor existente, Descrierea codurilor existente.
Capitolul IV

  1. Care sunt procesele de modelare succesiva in proiectare?

In cazul proiectarii, echipa de elaborare a sistemului informatic trebuie sa parcurga urmatoarele procese de modelare succesiva:

modelarea informationala ce asigura descrierea critica a sistemului existent si defineste cerintele functionale cuantificate prin obiectivele la care urmeaza sa raspunda noul sistem informatic;

modelarea conceptuala ce descrie structura si solutia functionala a noului sistem in vederea satisfacerii in conditii cat mai bune a obiectivelor solicitate, independent de un calculator, sistem de operare sau sistem de gestiune al datelor;

modelarea tehnica sau de detaliu, ce presupune transformarea solutiei functionale intr-o solutie operationala pe un anumit tip de calculator, un anumit sistem de gestiune al datelor, etc

  1. Care sunt etapele proiectarii sistemelor stabilite de metodologie?

Cadrul metodologic specific sistemelor informatice din domeniul economic se bazeaza pe un proces de realizare progresiva si evolutiva structurat in etape ca:

analiza sistemului existent;

- proiectarea generala a noului sistem;

- proiectarea de detaliu a noului sistem;

- implementarea sistemului proiectat;

- exploatarea curenta si mentinerea in functie a noului sistem.

Analiza sistemului existent. Ea grupeaza un ansamblu cu faze in care se efectueaza studiul activitatilor si fluxurilor informationale existente in unitatea economica beneficiara, analizandu-se indicatorii si volumul de informatii prelucrate, cu scopul evidentierii limitelor si dificultatilor existente, stabilindu-se cerintele noului sistem informatic pe baza unor variante de solutii.

Proiectarea generala a noului sistem. Aceasta asigura modelul conceptual al noului sistem si are ca obiect strategii elaborarea conceptiei logice definita din punct de vedere structural, cu stabilirea componentelor sale (subsisteme, aplicatie, unitati functionale si unitati de prelucrare) a legaturilor dintre aceasta si a functionalitatii structurii sale pentru a se asigura omogenitatea si eficienta proiectarii

Proiectarea de detaliu a noului sistem. Ea este acea etapa de modelare tehnica, cu ajutorul careia solutia conceptuala devine operationala in concordanta cu un sistem de gestiune al datelor si un calculator. Ea se subdivide in proiectarea de detaliu a unitatilor functionale si proiectarea de detaliu a unitatilor de prelucrare.

Implementarea sistemului proiectat. Ea grupeaza activitatile prin care sistemul proiectat si realizat fizic in cadrul etapelor parcurse anterior este verificat in conditiile reale din unitatea beneficiara pana la punerea in functiune.

Exploatarea curenta si mentinerea in functiune a noului sistem. Aceasta include activitati legate de utilizarea sistemului din unitatea beneficiara precum si activitatile de perfectionare si mentinere in stare de functionare a acestuia pana la inlocuirea sa cu un alt sistem informatic mai performant.

  1. Care sunt partile in care se decompune un sistem informatic?

Subsistemul informatic, grupeaza procesele informationale omogene si specifice unei parti din sistemul obiect concretizate in activitati, atribute ale conducerii sau tehnologiei de prelucrare a datelor.

Aplicatia reprezinta o componenta a sistemului sau subsistemului informatic, care rezolva un grup omogen de lucrari sau probleme ale beneficiarului.

Unitatea functionala, reprezinta o componenta a sistemului sau a subsistemului sau o aplicatie formata dintr-un grup de preliminari omogene functional care actioneaza asupra unei colectii sau subcolectii de date comune.

Unitatea de prelucrare, este componenta logica a unitatii functionale, ce este definita de o secventa de operatii automate si repetitive prin intermediul unor optiuni de prelucrare pentru transformarea multimii datelor de intrare in multimea datelor de iesire in functie de un algoritm specific de prelucrare care are la baza un program generat si activat de utilizator.

Modulul este o parte componenta a unitatii de prelucrare si este reprezentat de o secventa de instructiuni sau comenzi de prelucrare declarate printr-un limbaj de programare sau un sistem de gestiune al bazei de date in vederea rezolvarii unei functii independente din algoritmul general specific unitatii de prelucrare din care fac parte.

  1. Care sunt etapele folosite de modelul in cascada?

Vezi figura pagina 112

  1. Care sunt pasii folositi de modelul V?

Vezi figura pagina 114

  1. Care sunt avantajele modelului incrementat?

Acest model are urmatoarele avantaje:

- este incadrat in principiul "divide et impera", cu posibilitatea abordarii unor parti ale sistemului;

- sistemul poate fi livrat si pe componente realizate la perioade scurte de timp:

proiectul poate fi livrat si pe componente realizate la perioade scurte de timp;

- proiectul sau sistemul final poate fi realizat de mai multe echipe sau persoane, datorita modularizarii sale.

  1. Care sunt componentele modelului piramida?

El scoate in relief faptul ca succesiunea etapelor unui ciclu de viata inseamna si trecerea treptata spre mai multe detalii, pornindu-se de la nivelul superior al planificarii firmei spre analiza domeniilor mari ale sale, proiectarea sistemului si apoi constituirea lui.

Componentele lor sunt:

1. Planificarea firmei, cu: obiectivele firmei si factorii de succes; crearea unei imagini globale asupra firmei; identificarea obiectelor firmei la nivel superior.

2. Analiza domeniilor, cu: construirea unui model orientat pe obiect al domeniului firmei; gasirea obiectelor domeniului economic; gasirea evenimentelor si operatiilor economice; exprimarea politicilor economice ca reguli.

3. Proiectare sistem, cu: crearea modelului orientat pe obiect al sistemului; conceperea proiectului detaliat al claselor; generarea prototipurilor pentru validarea lor de catre utilizatori.

4. Constructie, cu: implementare metode; generarea codurilor program posibile.

  1. Ce tipuri de BD se pot proiecta?

Pentru un sistem informatic se pot lua in considerare patru tipuri de baze de date:

- baza de date unica sau centrala pentru intregul sistem;

- baze de date functionale realizate pentru fiecare functie a unitatii beneficiara;

- baze de date specifice unor domenii de activitate;

- baza de date distribuita (combinata) ce are caracteristicile functionale ale celorlalte tipuri.

  1. Ce rol are administratorul BD?

Administratorul realizeaza urmatoarele functii:

- monitorizarea si organizarea accesului utilizatorului si subsistemelor informatice la baza de date sub controlul SGBD-ului;

- crearea si incarcarea initiala a bazei de date prin descrierea structurii schemei bazei de date a subschemelor sale, precum si validarea sintactica-semantica a datelor de intrare;

- intretinerea bazei de date, ce se realizeaza prin actualizarea datelor, salvarea si restaurarea bazei de date, iar la anumite intervale de timp se vor face reorganizari si restructurari ale sale;

- evaluarea si dezvoltarea performantelor de exploatare a intregului complex al bazei de date, este facut prin intermediul unor indicatori statistico-informatici de urmarire a mecanismului de functionare al acesteia privit ca un tot unitar.

  1. Ce obiective se pot detalia pt sistemele informatice?

Aceste obiective se pot detalia astfel:

- obiective de conducere;

- obiective informationale;

- obiective tehnologice;

- obiective informatice

  1. Ce fel de DER se parcurg pt modelarea datelor?

Pe parcursul modelarii datelor se produc si se analizeaza cel putin patru diagrame entitate-relatie:

- DER care sa acopere doar datele necesare aplicatiei proiectului;

- DER pentru aplicatia ce va fi inlocuita;

- DER ce sa scoata in relief intreaga baza de date din care noua aplicatie isi va extrage datele;

- DER pentru intreaga baza de date din care aplicatia curenta isi extrage datele necesare.

  1. Ce este o entitate?

Entitatea este o persoana, un loc, un obiect, eveniment sau concept din domeniul de activitate al beneficiarului despre care firma doreste sa pastreze anumite date.

Trebuie precizata diferenta dintre tipurile entitatilor si cazurile / instantele entitatii.

Tipul entitatii sau clasa entitatii este o colectie de entitati ce au proprietati sau caracteristici comune.

Instanta sau instantierea unei entitati sau caz al entitatii, este o manifestare singulara a unui tip de entitate.

  1. Ce este un atribut?

Atributul este o proprietate sau caracteristic unei entitati ce prezinta interes pentru firma. La fel ca tipurile de entitati, numele de atribute se scriu cu litere mari si sunt plasate in interiorul unor elipse si sunt legate cu entitatea careia ii sunt atasate. Fiecare entitate trebuie sa aiba un atribut sau set de atribute prin care se efectueaza diferentierea unui caz de acelasi tip, care se va sublinia

  1. Ce este o relatie?

Relatia este o asociere intre cazurile / instantele uneia sau mai multor tipuri de entitati ce prezinta interes pentru firma. Aceasta este simbolizata de regula printr-un romb. In general relatiile sunt redate prin verbe. In continuare prezentam simbolurile folosite la diagrama entitate relatie.

  1. Ce notatii foloseste ROSS?

Ross foloseste simbolul romb pentru a prezenta relatia sau asocierile, dar caracterele 1, M, N, nu sunt folosite la redarea tipului lor, apelandu-se la varful cu sageata unic (pentru 1) sau dublu pentru M.

Ross recunoaste ca tipuri: entitatile de fond (de baza) si entitatile dependente, ce nu exista fara o entitate fond. La diferentiere, Ross utilizeaza notatia speciala in coltul stanga sus al entitatii-caracteristica, o caseta mica unde se plaseaza litera

  1. Ce notatii sunt folosite de LBMS?

Combinatia de litere vine de la furnizorul produsului CASE AUTOMATE-PLUS, care este: Learmonth and Burchett Management Systems (LBMS). Produsul foloseste doar relatia de tipul unu la unu si unu la multi in constructia DER. Pe acestea le numeste Logical Data Structures (LDSs), deci structuri logice de date. In acest caz relatia multi la multi se descompune in relatia unul la multi prin apelarea la entitatea intersectie

  1. Ce trebuie sa contina o situatie de iesire?

La stabilirea situatiilor de iesire, trebuie avute in vedere elemente ca:

- titlul situatiilor ce va reda sintetic continutul informational al acesteia si perioada sa de referinta;

- indicatorii prezenti in fiecare coloana, modul de ordonare si grupare a acestora;

natura si lungimea maxima a fiecarui indicator;

precizarea gradelor de subtotal si total;

- cheia de determinare si de control a indicatorilor;

- volumul estimarilor exprimat prin numarul de linii intr-o anumita perioada de timp (zi, luna, trimestru, etc.);

- numar de exemplare, destinatia lor, frecventa si termenele de obtinere.

  1. Care sunt fazele de proiectare a bazei informationale?

Baza informationala se proiecteaza in doua faze:

stabilirea continutului bazei informationale si a algoritmilor utilizati

stabilirea structurii bazei informationale

  1. Care sunt submultimile necesare BD pt varianta iesiri-intrari?

Stabilirea continutului bazei informationale prin varianta iesiri-intrari necesita studierea multimii atributelor din situatiile de iesire in functie de modul obtinerii lor la calculator si structurarea lor in doua submultimi:

- submultimea atributelor de iesire, ce se obtin prin simpla preluare sau reducere a unor atribute sinonime din continutul bazei informationale;

submultimea atributelor de iesire obtinute ca rezultat al utilizarii unui algoritm sau grup de algoritmi. Ea se va descompune in continuare cu ajutorul algoritmului in operanzi primari. Operandul primar fiind un atribut ce nu se mai poate descompune in alte atribute

  1. Care sunt conditiile de proiectare directa cu continutul bazei informationale?

Conditiile pentru proiectarea corecta a continutului bazei informationale sunt:

- atributele de iesire (E sau Ae) sunt formate din submultimea atributelor preluate (Ap) reunita cu submultimea atributelor calculate (Ac), motiv pentru care cele doua submultimi intersectate ne da vida, rezultand ca cele doua multimi nu au atribute comune, deci: E = Ap U Ac, motiv pentru care cele doua submultimi intersectate ne da multimea vida, deci: Ap ∩ Ac = 0, rezultand ca cele doua submultimi nu au atribute comune.

- operatori primari (Op) intersectati cu submultimea atributelor preluate (Ap) corespunde atributelor comune, fiind diferita de multimea vida;

- atributele de intrare (I) reprezinta nucleul informational ce constituie continutul bazei informationale, daca se verifica simultan conditiile de eficienta a continutului acestora, prin urmatoarele relatii: I = Op U Ap ; E = Ap U Ac si I ≤ E.

  1. Care sunt algoritmii si modele logicii proceselor in proiectare?

In cadrul proiectarii sistemelor informatice se pot folosi tipuri variate de algoritmi si modele a logicii proceselor, cum ar fi:

- reprezentarea in engleza structurata a logicii proceselor;

- expresii aritmetice sau algebrice;

- tabele de valori;

- reprezentarea logicii proceselor cu tabele de decizie;

- tabele de actiuni conditionate;

- reprezentarea logicii proceselor cu arbori de decizie;

- modelarea logicii temporale cu diagrame si tabele ale starilor de tranzitie;

- organigrame

  1. Cate feluri de entitati sunt?

Din punct de vedere structural entitatea poate sa fie elementara si compusa. Cea elementara constituie veriga informationala ireductibila a structurii bazei informationale, deci ea nu se mai poate descompune in alte entitati. Cea compusa formeaza veriga informationala reductibila a structurii bazei informationale si este formata din doua sau mai multe entitati elementare in vederea optimizarii structurii bazei informationale.

  1. Care sunt componentele entitatii compuse?

Entitatea compusa este alcatuita in principiu din trei parti:

- partea formata din atributele de identitate ale entitatii compuse (exemplu: numar comanda, data comanda);

- partea formata din atribute de descrierea entitatii compuse (exemplu: produs comandat, numar contracte, data contract);

- partea formata din atributele de legatura ce vor defini corespondentele dintre entitatea compusa si entitatile elementare (exemplu: cod beneficiar, cod produs).

  1. Care sunt atributele privite din punct de vedere al stabilitatii?

Privite din punct de vedere a stabilitatii atributele se pot imparti in: constante, variabile si de stare.

Atributele constante isi mentin valoarea neschimbata pe toata durata existentei bazei informationale si deci sunt invariabile in timp.

Atributele variabile isi schimba valoarea pe parcursul existentei bazei informationale, ele fiind variabile in timp.

Atributele de stare isi schimba valoarea numai la anumite intervale de timp ale executiei bazei informationale prin modificarea efectuata de atribute constante, variabile sau chiar de stare.

  1. Ce tipuri de corespondenta avem?

Corespondenta de tipul 11, este aceea in care unui element din domeniu ii corespunde un sigur element in codomeniu, cu mentiunea ca pot exista elemente din domeniu ce au corespondenta un codomeniu.

Corespondenta de tipul 1n este aceea in care unui element din domeniu ii corespunde 0,1 sau mai multe elemente (maxim n) din codomeniu, iar unui element din codomeniu ii corespunde 0 sau 1 element din domeniu.

Corespondenta de tipul mn este aceea in care unui element din domeniu ii corespunde 0,1 sau mai multe elemente din codomeniu (maxim n), iar unui element din codomeniu ii corespunde 0,1 sau mai multe elemente din domeniu (maxim m).

  1. Care sunt fazele stabilirii structurii bazei informationale cu modelul EAC?

a) Definirea entitatilor bazei informationale.

b) Definirea atributelor specifice entitatilor.

c) Determinarea corespondentelor dintre entitati.

  1. Care sunt avantajele codificarii in prelucrarea automata?

Prin codificare vom avea urmatoarele avantaje, in prelcrarea automata a datelor:

Inlocuirea atributelor prin coduri numerice, alfanumerice si alfabetice, ce permit utilizarea intensiva a suporturilor externe si a memoriei interne

Realizarea unei ierarhizari a atributelor in functie de cerintele specifice prelucrarii

Optimizarea timpului de acces la baza de date

Reducerea erorilor prin folosirea codurilor ce inlocuiesc utilizarea explicita a valorilor atributelor

Simplificarea scrierii codurilor in comparatie cu utilizarea denumirilor explicite a atributelor pt care regulile de scriere sunt complexe si greu de respectat

  1. Care sunt codurile elementare?

Codurile elementare sunt:

coduri secventiale

coduri secventiale pe grupe

coduri cu semnificatie mnemonca

coduri cu seminifcatie descriptiva

  1. Care sunt codurile compuse?

coduri ierarhizate (liniar sau zecimal)

coduri jucstapuse

coduri combinate (matricial sau in baza liniara)

  1. Care sunt metodele de calcul al cifrei de control?

Aceste chei se determina prin metodele de calcul:

- aritmetica;

- modulo 9;

- geometrica;

- literei de control

  1. Ce reprezinta codurile autocorectoare de erori?

Ele permit pe langa detectarea erorilor si corectarea automata a acestora. Ca sa realizeze dezideratul propus, ele sunt aranjate sub forma matriceala, stabilind pentru fiecare linie si coloana cate o cheie de control determinata prin insumarea cifrelor pe linie sau pe coloana si scazand rezultatul din ordinul zecilor imediat superior. Erorile ce apar se vor localiza la intersectia liniei si coloanei ale caror chei calculate sunt diferite de cheii din valoarea absoluta a erorii care trebuie corectata.

  1. Care sunt fazele pt codificarea atributelor bazei informationale?

In codificarea atributelor bazei se recomanda parcurgerea unor faze ca:

- pregatirea activitatii de codificare;

- stabilirea necesarului de codificare;

- codificarea atributelor bazei;

- intocmirea catalogului de coduri;

- intretinerea codurilor.

  1. Ce aspecte vizeaza modificarea formei documentelor de intrare?

Modificarea formei documentelor de intrare sunt impuse de necesitatea cresterii facilitatilor de prelucrare directa a datelor si vizeaza aspecte ca:

- gruparea in cadrul documentelor de intrare a tuturor atributelor ce urmeaza a fi introduse de la terminal, astfel incat sa nu fie dispersate pe intreaga suprafata a documentului;

- evitarea intercalarii atributelor atributelor ce sunt preluate in colectiile de date cu cele ce au caracter constant sau se obtin prin calcul;

- evidentierea in document a numarului maxim de caractere specifice pentru fiecare atribut, inclusiv precizarea pozitiei punctului zecimal;

- ordinea atributelor in documentul de intrare trebuie sa asigure prezenta atributelor de identificare urmate de cele informationale si terminand cu cele cantitativ valorice;

- scoaterea in evidenta a zonelor ce contin informatii ce se vor prelua in colectiile de date, prin marcarea lor cu linii mai groase sau alte culori, etc.

  1. Care sunt criteriile de structurare a sistemelor informatice?

Trebuie sa mentionam si criteriile de baza care stau la baza structurii sistemului informatic in componentele sale si acestea sunt:

- omogenitatea activitatilor sau compartimentelor functionale implicate in sistemul proiectat;

- ciclurile de functionare ale sistemului informatic;

- frecventele sau termenele de realizare ale prelucrarilor automate specifice noului sistem;

  1. Care sunt componentele structurale ale unitatii functionale?

Comportamentele structurale ale unitatii functionale sunt definite in succesiunea:

1. Sortarea situatiilor de iesire in functie de compartimentele beneficiare, frecventele si termenele de realizare ale lor.

2. Verificarea structurii bazei informationale dupa continutul documentelor de intrare folosite la introducerea atributelor specifice lor.

3. Certificarea corespondentelor dintre structura bazei informationale si situatiile de iesire obtinute cu ajutorul algoritmilor de calcul.

4. Sortarea documentelor de intrare in functie de compartimentele implicate, frecventele si termenele de utilizare pentru crearea si actualizarea colectiilor de date.

  1. Care sunt avantajele sistemelor CASE?

reducerea complexitatii logicii de descriere a sistemului

posibilitatea de alegere dintre mai multe variante de proiectare

cresterea vitezei de realizare a sistemelor

realizarea succesiva a componentelor unui sistem

cresterea integritatii

consolidarea disciplinei de proiectare

oferire de interfete de integrare

folosirea depozitelor de modularizare

salvarea si refolosirea unor componente din diagramele realizate

simplificarea activitatii de proiectare si realizare a sistemelor/app.

  1. Care sunt metodele de alegere a SGB-urilor?

Metoda SIBLEY presupune alegerea unui SGBD prin compararea cerintelor noului sistem informatic cu caracteristicile functionale ale SGBD-urilor luate in considerare.

Metoda PECK permite alegerea unui SGBD in raport de caracteristicile functionale si de calitatea acestuia.

Metoda ROSS duce la alegerea SGBD-ului in raport de o lista de criterii ce urmeaza caracteristicile sale si un algoritm de selectie bazat pe un sistem de ponderi atribuite fiecarui criteriu.

Metoda REPERELOR permite alegerea SGBD in situatia ca beneficiarul vizeaza un grup de functii semnificative ale sistemului informatic, ce se numesc repere si care sunt asigurate in cel mai inalt grad de acesta.

Metoda SELECTIE permite alegerea unui SGBD prin utilizarea unei liste de cerintele specificate de utilizator si a alteia cu defectele admise in functionarea acestuia.

  1. Care sunt etapele de construire a unei baze de date?

Construirea unei baze de date presupune parcurgerea unor etape specifice, cum ar fi:

- analiza domeniului (sistemului) economic pentru care se constituie baza de date, precum si a cerintelor informationale asociate;

- proiectarea structurii (schema conceptuala, externa si interna) a bazei de date;

- incarcarea bazei de date cu date;

- exploatarea si intretinerea bazei de date.

  1. Ce activitati presupune analiza domeniului informatic?

analiza componentelor domeniului si a legaturilor dintre ele -> obtinerea modelul structural

analiza starilor domeniului si a tranzactiilor posibile-> analiza temporale (obtinem modelul dinamic)

analiza cerintelor informationale sau a transferului de date -> modelul functional

integrarea modelelor anterioare cu scopul corelarii si completarii acestora

  1. Ce etape parcurg in proiectarea structurii bazei de date?

alegerea SGBD

proiectarea schemei conceptuale a bazei de date

proiectarea schemei externe sau subschema a bazei de date

proiectarea schemei interne sau de memorare a bazei de date

  1. Care sunt pasii proiecatrii orientate obiect?

construirea diagramelor de interactiune pentru fiecare scenariu

construirea diagramelor claselor detaliate

proiectarea produsului considerand clientii obiectelor

trecerea la proiectarea detaliata

Capitolul V

  1. Care sunt obiectivele abordarii obiectuale?

Obiectivele abordarii orientate obiect sunt:

- obiectivul general al metodei orientate obiect este cristalizarea unor conventii si tehnici de aplicare a acestor metode, in seturi complete care sa sa ajute, sa faciliteze imbunatatirea construirii sistemelor complexe plecand de la cele trei componente care sunt aplicate in toate etapele ciclului de realizare;

- obiectivul analizei orientate obiect il constituie descrierea completa si corecta a sistemului, spre deosebire de metodele traditionale, care separa modelarea datelor de modelarea prelucrarilor;

- obiectivul proiectarii orientat obiect este de a rafina modelele de analiza, avand in vedere solutia de implementare aleasa.

  1. Care sunt etapele de extragere a claselor?

Pentru dezvoltatorii fara experienta domeniului, o buna solutie pentru a opera este folosirea urmatorului proces in 3 etape pentru a extrage clasele candidate si a imbunatati solutia.

Etapa 1: Definirea concisa a problemei. Definirea produsului sa se faca pe cat de scurt si concis posibil, preferabil intr-o singura propozitie.

Etapa 2: Strategia neformala. Pentru a veni cu o solutie in rezolvarea problemei cu strategia neformala, trebuie luate in considerare constrangerile. Strategia neformala poate fi exprimata acum, preferabil intr-un singur paragraf.

Etapa 3: Formalizarea strategiei. Se identifica substantivele din strategia neformala (excluzand cele care se afla la marginea problemei), apoi se folosesc ca si clase candidate. Strategia neformala este reprodusa acum cu substantivele identificate, tiparite in mai multe forme.

  1. Care sunt aspectele importante ale OMT?

El are trei aspecte importante si anume:

- abstractizarea realitatii, deci pentru aceeasi problema se pot crea mai multe modele care sa faciliteze diferite aspecte:

- scopul modelului este facilitarea a ceva cunoscut:

- comunicarea, deci modelul trebuie inteles de toti membrii echipei de analiza-proiectare, deasemenea sa fie inteles si validat de utilizator.

  1. Prin ce este caracterizat un obiect?

Obiectul este o entitate a lumii reale asupra careia se poate intreprinde o actiune sau care poate intreprinde o actiune.

Un obiect este caracterizat prin stare, comportament si identitate

  1. Ce se intelege prin polimorfism?

In orientarea obiect prin polimorfism se intelege faptul ca o operatie poate fi implementata diferit in clase diferite sau ca un atribut si are sensuri diferite pentru clase diferite.

  1. Cu ce modele opereaza OMT?

OMT-ul propune trei tipuri de modele pentru trei scopuri diferite si anume, modelele care pot fi obiecte, fie interactiuni, fie transformari, respectiv: model obiectual, model dinamic si model functional.

Modelul obiectual este descrierea structurii statice a obiectului, claselor de obiecte, a operatiilor si atributelor, precum si a legaturilor/relatiilor dintre ele.

Modelul dinamic, descrie interactiunea dintre obiecte si este focalizat pe aspecte ce schimba in timp deoarece orice obiect are un ciclu de viata cu un punct de pornire si unul de sfarsit. El descrie acest ciclu de viata, adica ce este de-a lungul sau si cum este influientat obiectul.

Modelul functional arata transformarile valorilor datelor, precizand sursa lor, transformarile lor si destinatia lor.

  1. Care sunt etapele abordarii orientate obiect?

Etapele ciclului de realizare ramanand aceleasi in abordarea orientata obiect si sunt:

- Analiza, care are drept obiectiv modelarea problemei din lumea reala sau definirea Domeniului aplicatiei.

- Proiectarea de sistem, ce imparte modelul anterior in parti mai mici, mai usor de inteles si construieste arhitectura sistemului prin identificarea subsistemelor si alocarea lor pe hardul sistemului.

` Proiectarea obiectuala, are drept scop alegerea modelului de implementare pentru fiecare clasa, proiectandu-se algoritmii si se implementeaza asocierile.

- Impelmentarea presupune codificarea intr-un limbaj de programare, iar clasele se implementeaza in mod real intr-un limbaj orientat obiect, acestea vor fi compilate, testate si combinate in programe executabile

  1. Prin ce caracterizeaza o clasa in OMT, simbolul clasei?
  2. Ce tipuri de asocieri avem in OMT?
  1. Ce este generalizarea?

Generalizarea/specializarea ne permite partajarea caracteristicilor comune intre clase, pastrand totodata diferentele dintre acestea.

Generalizarea presupune identificarea atributelor si/sau operatiilor comune mai multor clase si izolarea lor in superclase

  1. Ce este specializarea?

Specializarea claselor este opusa generalizarii si are ca punct de plecare o superclasa la care se adauga noi atribute relevante numai pentru anumite obiecte din acea clasa, cerand astfel subclase.

  1. Ce este mostenirea?

Mostenirea este mecanismul ce da posibilitatea partajarii atributelor si operatiilor utilizand relatia de generalizare.

Superclasele si subclasele se mai numesc parinti/copii sau stramosi/descendenti. Clasele construite special pentru a fi mostenite se numesc clase abstracte si de obicei ele nu au instante.

O ierarhie de mostenire poate avea mai multe nivele. Mostenirea multipla se defineste cand se descrie o clasa noua utilizand caracteristicile dintre doua sau mai multe clase.

  1. Ce este evenimentul?

Eveniment, care este ceva ce se intampla la un moment dat si nu are durata (instantaneu). El poate precede sau succede logic alt eveniment, iar structura claselor poate fi ierarhica la fel ca cea a obiectelor. Evenimentul transmite info de la un obiect la altul, valorile de date fiind atributele lui si poate contine conditii.

  1. Ce este scenariu?

Scenariu este o secventa de evenimente care apar in timpul executiei sistemului. Acesta poate include toate evenimentelor sistemului sau numai pe acelea generate sau suportate de anumite obiecte din sisteme.

  1. Ce este starea?

Starea - este o abstractizare a valorilor atributelor si legaturilor unui obiect si specifica raspunsul obiectului la un eveniment de intrare. Starea are durata, care ocupa un interval de timp, deci evenimentele reprezinta momente de timp, iar starile intervale de timp.

  1. Ce sunt activitatile?

Activitati - sunt operatii ce necesita timp pentru a se executa si sunt asociate unei stari care o controleaza pana cand un eveniment o intrerupe si se produce o tranzitie a starii.

  1. Ce este actiunea?

Actiune - este o operatie instantanee asociata unui eveniment, a carei sursa interna nu este interesanta, adica nu este modelata ca o activitate cu eveniment de inceput, de sfarsit si eventual eveniment intermediar.

  1. Ce elemente foloseste DTS si simbolurile lor? (v pag 187)
  1. Ce este un proces?

Proces - un proces transforma valorile datelor si corespunde unei operatii din clasele implicate.    

  1. Ce este un flux de date?

Fluxuri de date - caracterizeaza iesirea unui obiect sau proces la intrarea unui alt obiect sau proces, fluxul putand fi trimis in mai multe locuri.

  1. Ce este un flux de control?

Flux de control - corespunde unui mesaj dintr-o diagrama de comunicare sau unui eveniment intr-un DTS.

  1. Ce este un actor?

Actor - un obiect activ ce produce sau consuma date.

  1. Ce e depozitul de date?

Depozit de date - este un obiect pasiv care memoreaza date pentru accesul ulterior. Depozitele de date vor exista fizic ca fisiere sau baze de date.

  1. Care sunt simbolurile DFD-urilor? (v pag 188)

da

  1. Ce operatii se specifica prin DFD?

Functii matematice, ecuatii intre intrari si iesiri

Tabele de corespondenta intre intrari si iesiri

Tabele de decizie

Pseudocod

limbaj natural structurat

Capitolul VI

  1. Care sunt caracteristicile modelarii vizuale?

Modelarea vizuala are cinci principale caracteristici:

- descopera procesele din sistem, analizeaza cazurilor de utilizare (USE CASE);

se constituie intr-un bun mijloc de comunicare;

- simplifica/reduce complexitatea sistemului;

- defineste arhitectura softului;

- permite reutilizarea componentelor

  1. La ce foloseste UML-ul?

UML-ul poate fi folosit pentru:

- definirea granitelor sistemului si functiilor lui majore folosind cazurile de utilizare si actorii

- reprezentarea structurii statice a sistemului folosind diagramele de clase;

modelarea comportamentului obiectelor cu ajutorul diagramelor de tranzitie a starilor (DTS);

- reprezentarea arhitecturii fizice a implementarii cu ajutorul diagramelor de componente si de amplasare (DCA);

- extinderea functionarii cu ajutorul stereotipurilor.

  1. Care sunt elementele majore ale UML-ului?

Pentru a intelege UML-ul trebuie intelese trei elemente majore si anume: blocurile constructive ale UML-ului; regulile ce dicteaza modul in care blocurile pot fi combinate; mecanismele generale folosite de UML.

  1. Care sunt elementele folosite de UML?

Elementele sunt abstractii ce reprezinta piesele fundamentale intr-un model. Ele se impart in patru categorii si anume: elemente structurale; elemente comportamentale; elemente de grupare; elemente de adnotare

  1. Ce este cazul de utilizare si simbolul sau? (v pag 194)

Cazul de utilizare - este o descriere a seturilor de secvente de actiuni pe care le executa un sistem, conducand la un rezultat observabil ce prezinta importanta pentru un anumit actor. Se reprezinta astfel:

  1. Ce este o componenta si simbolul ei?

Componenta - este o parte fizica inlocuibila a unui sistem ce ofera implementarea unu set de interfete. Se reprezinta astfel:

  1. Ce este nodul si simbolul lui?

Nodul - este un element fizic care exista la momentul executiei si reprezinta o resursa de calcul care are cel putin memorie si adesea capacitati de procesare. Se reprezinta astfel:

  1. Ce este pachetul si simbolul lui? (v pag 195)

Pachetul - este un mecanism general pentru organizarea elementelor grupate. In pachet pot fi plasate elemente structurale, elemente comportamentale si chiar elemente grupate. Se reprezinta astfel:

  1. Ce fel de tipuri de diviziuni generale sunt?

Diviziuni generale - aici avem doua tipuri:

- diviziunea de clasa/obiect - unde o clasa este o abstractie, in timp ce obiectul este o manifestare concreta a aceleasi abstractii;

- separatia interfata/implementare - o intrefata declara un contract, iar o implementare reprezinta o realizare concreta a aceluiasi contract, responsabila pentru realizarea integrala a semantici complexe a interfetei.

  1. Ce intra in mecanismele de extensie? (v pag 197)

Mecanisme de extensie - permit extinderea limbajului in modalitati controlate si aici intra: sterotipuri, valori eticheta si constrangeri.

Stereotipul - extinde vocabularul UML, permitand crearea de noi tipuri de blocuri constructive derivate din cele existente, dar care sunt specifice unei anumite probleme.

Valoarea eticheta - extinde proprietatile unui bloc constructiv UML, permitand crearea de noi informatii in cadrul specificatiei elementului.

Constrangerea - extinde semantica unui bloc constructiv UML, permitand adaugarea de noi reguli sau modificarea unora existente. Se reprezinta astfel

  1. Cum se structureaza un obiect dupa diviziunea temporala?

Structurarea unui proiect in functie de dimensiunea temporala induce urmatoarele faze:

lansarea - specificarea succinta a proiectului;

- elaborarea - planificarea activitatilor necesare si a resurselor necesare;

- constructia - construirea produsului prin iteratii incrementate;

- tranzitie - furnizarea produsului comunitatii (distribuire, instruire, etc.).

  1. Care sunt categoriile mari in care se impart diagramele?

Acestea se pot imparti in trei mari categorii:

- diagrame statice - ce descriu structura si responsabilitatile sistemului informatic, aici intra: diagramele de cazuri de utilizare, de clase si de obiecte;

- diagramele dinamice - ce descriu comportamentul si interactiunile ce au loc intre diverse entitati in sistemul informatic, aici intra: digramele de activitati, de colaborare, de secventa, de stari, de cazuri de utilizare;

diagramele arhitecturale - ce descriu componentele executabile ale sistemului si determina locatiile fizice de executie si nodurile de stocare a datelor, aici intra: diagrame de componente si de exploatare.

  1. Ce este o diagrama de componente?

Diagramele de componente - ce contin o multime de componente si relatiile dintre ele. Acestea sunt folosite in ilustrarea vederii statice de implementare a sistemului

  1. Ce este o diagrama de desfasurare?

Diagramele de desfasurare - ce contin o multime de noduri si relatiile dintre ele. Acestea sunt folosite pentru a ilustra vederea statica de amplasare a unei arhitecturi

  1. Ce este o diagrama de colaborare?

Diagrame de colaborare (DC) - care este o diagrama de interactiune ce pune in evidenta organizarea structurala a obiectelor ce trimit si receptioneaza mesaje. Ea ne arata o multime de obiecte, legaturile dintre ele, impreuna cu mesajele expediate si receptionate de acestea

  1. Ce este o diagrama de trazitie a starilor?

- Diagrame de tranzitie a starilor (DTS) - ce contin masini cu stari si care constau in stari, tranzitii, evenimente si activitati. Ele se folosesc in ilustrarea vederii dinamice a unui sistem.

  1. Ce este o diagrama de activitate?

- Diagrame de activitate (DA) - ce ne arata fluxul dintr-o activitate in alta intr-un sistem. Activitatea arata un set de activitati, fluxul secvential sau ramificat, de la o activitate la alta si obiectele ce actioneaza sau sunt actionate de consecinta

  1. Ce este un actor? (v pag 200)

Actorii sunt roluri jucate de diverse persoane sau sisteme informatice si care interactioneaza cu sistemul informatic aflat in dezvoltare. Important este de retinut faptul ca o persoana poate juca mai multe roluri si un rol poate caracteriza mai multe persoane. Grafic actorii in UML sunt reprezentati de un omulet stilizat avand la subsol un text ce arata rolul jucat de actor. Astfel:

  1. La ce intrebari trebuie sa raspunda un actor?

Determinarea actorilor se face raspunzand la intrebarile:

- cine - este interesat;

- cine - modifica datele;

- cine - se interfateaza sau

- cine - doreste informatia din sistem.

  1. Care sunt relatiile dintre actori?

Relatiile dintre actori sunt:

- relatia de generalizare ce semnifica faptul ca un actor poate interactiona cu un sistemul in toate modalitatile prin care interactioneaza cu altul;

- relatia de dependenta ce semnifica faptul ca pentru a interactiona cu sistemul informatic prin intermediul unui caz de utilizare, un actor depinde de alt actor. Se reprezinta grafic printr-o linie franta avand in capat o sageata.

  1. Ce fel de actori se intalnesc la DCU?

Cu DCU-ul se poate modela continutul sistemului, punand in evidenta actorii din afara lui, astfel:

- actorii ce sunt identici se organizeaza sub forma unei ierarhii folosind relatiile de generalizare si specializare;

- se arata actorii ce inconjoara sistemul, alegand acele grupuri ce necesita ajutor din partea sistemului ca sa-si indeplineasca sarcinile ce sunt necesare pentru a executa functiile sistemului;

- acolo unde este necesar se identifica un stereotip pentru fiecare tip de actor;

- se populeaza DCU-ul cu acesti actori si se specifica caile de la fiecare actor spre cazurile de utilizare.

  1. Ce contin diagramele de colaborare?

Ele reprezinta interactiunile dintre obiecte organizate relativ la aceasta si a legaturilor dintre acestea. Ele contin:

- obiecte ce sunt reprezentate grafic prin dreptunghiuri;

- legaturi intre obiecte, reprezentate grafic prin linii de conectare;

- mesaje ce sunt reprezentate grafic ca eticheta a legaturilor si ce contine o sageata indreptata spre obiectul server, care este receptorul mesajului

Ea contin doua elemente specifice:

- calea, pentru a arata faptul ca un obiect este legat cu un altul, trebuie sa fie o cale (local, parametru, global sau self);

- numarul de secventa, arata ordinea, mesajul trebuie prefixat cu un numar, incepand de la unu crescator.

  1. Ce sunt tranzitiile?

Tranzitii, cand starea de activitate sau de actiune sunt complete, fluxul de control trece la urmatoarea stare de activitate sau la cea de actiune.

  1. Ce sunt ramurile?

Ramuri, in diagrama se poate include o ramura ce specifica o cale alternativa, bazata pe o expresie booleana. Ramura se reprezinta grafic cu un romb astfel:

  1. Ce sunt bifurcatiile?

Bifurcatiile sunt tranzactii simple si ramificate, in secventa. Ele sunt cele mai obisniute elemente intalnite in acest tip de diagrama. In special, la modelarea fluxurilor de productie sau la procese de afaceri se pot intalni fluxuri concurente. In UML se foloseste o bara de sincronizare pentru specificarea bifurcarilor si imbinarilor. Bara de sincronizare este o linie orizontala sau verticala groasa, astfel:

  1. Din ce se compune o stare?

Starea, care se compune din:

- nume - dar poate fi si anonima;

- actiune de intrare/iesire - care se executa la intrarea sau iesirea din stare;

- tranzitii interne - care se realizeaza fara a cauta o schimbare de stare;

- substari - structura imbricata a unei stari implica substari disjuncte sau concurente;

- evenimente amanate - sunt recunoscute de stare, dar puse intr-o coada ca sa fie rezolvate de obiect intr-o alta stare.

  1. Care sunt partile tranzitiei?

Tranzitia are cinci parti, anume:

- stare sursa;

- eveniment declansator - a carui receptare de catre obiect face posibil sa aiba loc evenimentul, asigurand satisfacerea conditiilor;

- conditii - ce sunt o expresie booleana care este evaluata cand are loc tranzitia, iar daca are valoare de adevar, tranzitia poate avea loc;

- actiunea - este o operatie atomica executabila, ce poate actiona direct asupra obiectului care detine masina de stari si indirect altor obiecte care sunt vizibile obiectului;

- starea de destinatie

  1. In ce scop sunt folosite diagramele de desfasurare?

Aceste diagrame sunt folosite in urmatoarele scopuri:

- La modelarea sistemelor cu soft implementat hard, acest sistem este o colectie soft intensiva de hard ce interactioneaza cu lume fizica. Aici se folosesc aceste sisteme pentru a modela dispozitivele si procesoarele ce compun un astfel de sistem.

- La modelarea sistemelor client/server, un astfel de sistem este o arhitectura focalizata pe realizarea unei separari intre interfata utilizatorului sistemului (client) si datele permanente ale sistemului (pe server).

- La modelarea sistemelor complexe distribuite, un astfel de sistem are in compunere multe versiuni de componente soft, unele din ele putand migra din nod in nod. Gestionarea unui astfel de sistem inseamna luarea unor decizii care sa permita continua schimbare a topologiei sistemului.

  1. Ce stereotipuri foloseste Rational ROSE?

Instrumentul Rational Rose introduce o serie de stereotipuri predefinite pentru componente, astfel:

- programe principale (<< Main Program >>);

- subprograme (<< Subprogram >>);

- pachete (<< Package >>);

- librarii cu legenda dinamica (<< DLL >>);

- procese (<< Task >>);

- executabile (<< Exe >>).

  1. In ce scopuri se foloseste diagrama de componente?

Ea se foloseste cu unul din scopurile:

- La modelarea codului sursa, cu limbajele de programare curente, ce stocheaza codul sursa in fisiere. Cu acestea se modeleaza managementul configurarii acestor fisiere.

- La modelarea produselor executabile. Un produs executabil se focalizeaza prin parti necesare pentru furnizarea sistemului in lucru. Aici se vizualizeaza, specifica si documenteaza deciziile referitoare la partile fizice care formeaza softul.

- La modelarea bazei de date fizice, care inseamna stocarea informatiilor in tabelele unei baze de date relationale sau pe paginile unei baze de date orientate obiect.

- La modelarea sistemelor adaptabile, unele sisteme sunt statice, altele sunt dinamice, avand componente mobile care migreaza in functie de schimbarile aparute.

  1. Ce raturi au casele de control?
  1. Care sunt tipurile de rafinare a claselor?
  2. Ce rol are prototipul de interfata?

Acest prototip se numeste prototip de interfata deoarece are rolul de a :

- rafina relatiile dintre actori si clasele de interfata;

- obtine feedback din partea beneficiarului (clientului) asupra aspectului vizual al aplicatiei;

- descoperi cazuri de utilizare ce descriu relatii intre componentele interfetei aplicatiei

  1. Care sunt scopurile prototipului?

De asemenea, scopurile prototipului sunt :

- stabilirea unor cerinte ale interfetei pentru functionalitati cheie ale aplicatiei;

- se demonstreaza clientului (intr-o forma vizuala) ca cerintele proiectului au fost bine intelese si sunt realizabile;

- inceperea etapei de dezvoltare a elementelor standard ale interfetei;

- construirea de cutii de dialog care, dupa validare, vor fi utilizate in aceeasi forma in faza de constructie.

  1. Care sunt elementele modelarii arhitecturale?

Modelarea arhitecturii unui sistem informatic priveste trei elemente distincte:

Tehnologia de dezvoltare: instrumentele necesare pentru construirea aplicatiilor. De obicei acestea sunt cunoscute (stabilite) de la inceputul proiectului. In aceasta faza se realizeaza o validare a corectitudinii si eventual se fac anumite modificari (daca este posibil - resurse umane si de timp);

Tehnologia de acces la date: modul de accesare a datelor de catre aplicatie (inclusiv tehnologia de replicare si infrastructura de acces la date);

Tehnologia de proiectare a aplicatiei: modul de segmentare a aplicatiei, strategii de impartire pe nivele, gestionarea nivelelor.

  1. Ce nivele intalnim la modelare?

Nivelul (servicii) de prezentare: in general este vorba de o prezentare grafica sau ia forma unor rapoarte. Separarea serviciilor de prezentare de cele de logica a aplicatiei permite modificarea interfetei cu utilizatorul cu eforturi reduse (ex. implementarea unei interfete web pentru o aplicatie existenta). Implementare: prezentarea datelor, acceptarea datelor, interfata grafica cu utilizatorul. Obiective: usurinta in utilizare, interactiune naturala si intuitiva cu utilizatorul, timpi rapizi de raspuns.

Nivelul de logica a aplicatiei: reprezinta cel mai dinamic nivel al unui sistem informatic, deoarece regulile de logica a aplicatiei si functionalitatea se modifica mult mai des. 'Izolarea' de celelalte nivele face ca impactul implementarii unor modificari sa fie redus. In masura in care este posibil, nivelul de logica trebuie sa nu contina elemente legate de interfata utilizator sau acces la baza de date. Implementare: reguli de logica a aplicatiei, controlul fluxului in aplicatie, impunerea unor restrictii pentru pastrarea consistentei datelor. Obiective: impunerea rigida a regulilor de logica, conservarea investitiei in cod sursa, reducerea costurilor de intretinere.

Nivelul de date: este cel mai static nivel, deoarece structurile de date si relatia dintre acestea se modifica rar. Implementare: robustete in stocarea/interogarea datelor, accesul la Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date, controlul concurentei

  1. Ce subnivele are nivelul de date?

Nivelul de date contine trei sub-nivele:

- translatarea datelor: traducerea unei cereri logice (ca: adaugare, stergere, modificare) intr-un limbaj care este compatibil cu modalitatea de stocare a datelor (SQL).

- accesul la date: executarea cererii folosind functii API (interfata nativa a bazei de date, ADO cu OLE/DB sau driver ODBC).

- baza de date - se refera la tehnologia bazei de date (SQL Server, Oracle, Access)

Capitolul VII

  1. Ce activitati realizeaza implementarea?

Implementarea realizeaza urmatoarele activitati:

- introducerea;

- listarea;

- experimentarea noului sistem;

- functionarea noului sistem;

- conditii de eficienta.

  1. Care sunt tehnicile de implementare?

Tehnicile de implementare pot sa fie: simultana, in serie sau mixta.

Implementarea simultana inseamna abordarea testarii si experimentarii tuturor subsistemelor, aplicatiilor si unitatilor functionale specifice sistemului proiectat, fara acordarea de protectii.

Implementarea in serie presupune inceperea testarii pe baza de prioritati si frecvente de utilizare pentru subsistemele, aplicatiile si unitatile functionale realizate. Prioritate maxima la implementare vor avea subsistemele, aplicatiile si unitatile functionale cu frecventa maxima si apoi celelalte pana la frecventa minima de utilizare.

Implementarea mixta consta in combinarea eficienta a celei simultane cu cea in serie, cu scopul minimizarii timpului de implementare si cresterea eficientei economice.

Tehnicile de implementare pot sa fie: simultana, in serie sau mixta.

Implementarea simultana inseamna abordarea testarii si experimentarii tuturor subsistemelor, aplicatiilor si unitatilor functionale specifice sistemului proiectat, fara acordarea de protectii.

Implementarea in serie presupune inceperea testarii pe baza de prioritati si frecvente de utilizare pentru subsistemele, aplicatiile si unitatile functionale realizate. Prioritate maxima la implementare vor avea subsistemele, aplicatiile si unitatile functionale cu frecventa maxima si apoi celelalte pana la frecventa minima de utilizare.

Implementarea mixta consta in combinarea eficienta a celei simultane cu cea in serie, cu scopul minimizarii timpului de implementare si cresterea eficientei economice.

  1. Care sunt strategiile implementarii?

Strategiile de implementare presupun compararea vechiului sistem cu cel proiectat sau cu un alt sistem informatic etalon. Avandu-se in vedere elementele de functionare experimentala pot fi realizate cinci tipuri de implementare.

Implementarea directa cu date curente ale noului sistem presupune renuntarea la vechiul sistem in vederea reducerii termenului de implementare si minimizarea cheltuielilor de implementare.

Implementarea pilotata ce urmareste lansarea in experimentare a noului sistem incepand cu acele subsisteme ce au frecventa maxima de utilizare, folosindu-se date din perioada anterioara si curenta. Se pot face comparatii intre sistemul implementat si unul etalon.

Implementarea paralela este facuta cu datele curente sau anterioare pentru a se realiza o comparatie intre vechiul sistem si noul sistem sau intre noul sistem si unul etalon.

Implementarea compartimentala este folosita de agentii economici care au structurile organizatorice cu autonomie a fluxurilor informationale. Conditia esentiala o constituie realizarea proiectarii generale si de detaliu pe compartimente, caz in care rezultatele implementarii pot fi comensurate direct pe structurile organizatorice implicite.

Implementarea combinata poate fi abordata datorita avantajelor pe care le prezinta folosirea implementarii paralele impreuna cu cea pilotata.

  1. Ce conditii trebuie asigurate de implementare?

Asigurarea conditiilor organizatorice, financiare si materiale, se refera la urmatoarele aspecte:

- conditiile organizatorice presupun afectarea unui spatiu destinat desfasurarii activitatilor de informatica pentru asigurarea conditiilor de integritate, securitate si confidentialitate a prelucrarilor;

- conditiile financiare au in vedere alocarea fondurilor necesare implementarii si exploatarii curente a sistemului realizat, stabilirea veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii de informatica;

- conditiile materiale impun dotarea beneficiarului cu un calculator si cu necesarul de suporturi tehnice de date pentru implementare.

  1. Care sunt activitatile de derulare a implementarii?

V pag 237

  1. Care sunt categoriile de testare a soft-ului?

In literatura de specialitate sunt enumerate urmatoarele categorii de teste ale softului:

Testarea pe componente este cunoscuta ca testarea a modulelor, deoarece fiecare modul este testat de sine statator.

Testarea integritatii este continuarea precedentei, se efectueaza cu scopul verificarii modului de interactionare a modulelor componente, deci se vor teste in grup toate modulele.

Testarea sistemului, se efectueaza de personalul specializat in sisteme informatice sub coordonarea sefului de proiect, uneori de utilizator sub indrumarea specialistilor in informatica.

Testarea de acceptare ce se face intr-un mediu similar cu cel in care va functiona si de personalul care-l va folosi. Un astfel de test complet consta in efectuarea testelor alfa si beta.

Testarea alfa foloseste date reprezentative, deci nereale si are cateva teste edificatoare, ca:

- testarea regenerarii sau refacerii, care forteaza executia softului pentru a inregistra esecuri, pentru a se constat cum revine la normal;

- testarea securitatii, verifica daca mecanismele de protectie aflate in sistem actioneaza corespunzator la atacuri;

- testarea la suprasolicitari, arata modul in care sistemul executa operatiunile in conditii de lucru diferite.

Testarea beta se face cu datele utilizatorului si este o repetitie generala inaintea instalarii produsului

  1. Ce tipuri de conversie exista?

Exista mai multe tipuri de conversii, dintre care amintim: directa, paralela, pe faze si pe module.

Conversia directa sau arderea podului, consta in renuntarea la vechiul sistem si trecerea la cel nou, dar este un risc: daca noul sistem nu este corect, atunci cel vechi nu mai exista.

Conversia paralela, consta in functionarea paralela a celor doua sisteme o anumita perioada de timp. Deci situatiile din cele doua sisteme se pot compara.

Conversia pe faze, consta in inlocuirea treptata a elementelor sistemului evitand schimbari bruste sau drastice.

Conversia modulara sau pilot ce presupune implementarea in componentele firmei, ca: sectii, compartimente, etc.

  1. Care sunt activitatile de conversie a BD?

Conversia bazelor de date consta in patru activitati:

- pregatirea datelor pentru conversie;

- conversia datelor;

- verificarea corectitudinii noilor date;

- documentatia si efectuarea copiilor de siguranta.

  1. Ce materiale se intocmesc pt documentatia sistemului?

Aceasta este impartita in doua categorii: documentatia sistemului si documentatia utilizatorului.

Definitivarea concretizata prin intocmirea urmatoarelor manuale: de prezentare, de utilizare si de operare

Manualul de prezentare cuprinde conceptia generala a sistemului sau subsistemului si o prezentare succinta a aplicatiilor si unitatilor functionale componente. Acesta se adreseaza conducerii beneficiarului, precizand intr-o terminologie accesibila metodele si algoritmii utilizati, sistemul de operare, configuratia folosita, datele de intrare, prelucrarile efectuate si situatiile de iesire furnizate. Mai prezinta restrictiile si limitele sistemului sau aplicatiilor, inclusiv performantele si posibilitatile de extindere ale acestora.

Manualul de utilizare este intocmit pentru fiecare unitate functionala in parte si asigura descrierea generala a unitatii functionale, datele de intrare, conditiile de validare, restrictiile si erorile ce pot aparea, conditiile de reluare. El mai poate contine mesaje si proceduri de raspuns, dictionarul termenilor folositi si situatiile de iesire cu semnificatia detaliata a acestora, prezentand detaliat indicatorii pe care-i contin.

Ea se adreseaza personalului implicat in utilizarea noului sistem de la beneficiar.

Manualul de operare contine informatii referitoare la exploatarea efectiva a noului sistem prin intermediul calculatorului. El prezinta configuratia minima, maxima, sistemul de operare utilizat, organigrama de sistem a unitatilor functionale, suporturile tehnice de date necesare, punctele de intrerupere si procedurile de reluare a executiei, lista mesajelor de operare, criteriile de apreciere a terminarii corecte sau incorecte a executiei unitatilor de prelucrare, etc. Acesta se adreseaza operatorilor de sistem de la beneficiar.

  1. Ce contine documentatia tehnica?

Documentia sistemului se mai numeste si documentatie tehnica si cuprinde: schema de sistem, machetele tabelelor bazei de date, machetele inregistrarilor, lista modulelor/programelor, diagrame de structura a programelor, referinte incrucisate ale modulelor, conditii/actiuni pentru erori, terminari anormale, distribuirea prelucrarilor, proceduri de control executie, cerinte hard/sistem operare etc.

  1. Ce modalitati de instruire se pot utiliza?

Modalitati de instruire ce se pot utiliza:

- lucrari practice, seminarii coordonate de o singura persoana;

- cursuri prin care mai multe persoane predau unor cursanti;

- instruirea asistata de calculator;

- manuale interactive de instruire;

- cu ajutorul unor firme de experti;

- componentele HELP ale softului;

- cu ajutorul reprezentantilor firmei proiectante daca este cazul.

  1. Ce activitati cuprinde comunicatul tehnic?

El presteaza urmatoarele activitati;

- tehnoredactarea documentatiei;

- instruire;

- programarea in diverse medii de programare;

- verificarea noilor produse inaintea utilizarii;

- tehnoredactarea de materiale hypertext;

- tehnoredactarea de Help-uri on-line;

- tehnoredactarea brosuri de utilizare;

- tehnoredactarea standard;

- analiza fazelor incipiente de realizare a documentatiei sau a proiectelor de instruire;

- realizarea de diverse materiale didactice necesare firmei.

  1. Care sunt aspectele implicate in intretinerea sistemului?

Activitatile implicate de intretinerea sistemului sunt:

- obtinerea cererilor de intretinere;

- transformarea cererilor in propuneri de schimbari;

- proiectarea schimbarilor;

- implementarea schimbarilor.

  1. Ce operatii implica exploatarea curenta a sistemului?

Aceasta presupune punerea in stare de lucru a calculatorului si a perifericelor necesare, dupa care se continua cu urmatoarele operatii:

- restaurarea bibliotecilor de programe si baza de date specifice noului sistem, de pe copiile de siguranta obtinute la prelucrarea precedenta;

- lansarea in executie a programelor pentru crearea si actualizarea bazei de date, obtinerea listelor de control si eliminarea erorilor;

- exploatarea bazei de date cu scopul obtinerii situatiilor finale de iesire;

- verificarea corectitudinii rezultatelor obtinute prin controlul de neverosimilitate sau prin sondaj;

- stocarea pe suporturi magnetice a ultimei versiuni a bazei de date, inclusiv bibliotecile de programe in vederea conservarii lor pana la prelucrarea urmatoare;

- inregistrarea si contabilizarea timpului calculator consumat pentru exploatarea sistemului, daca acesta este necesar la calculul de eficienta economica.

  1. Care sunt tipurile de intretinere?

Deoarece cheltuielile de intretinere au pondere substantiala in structura costurilor totale a sistemelor, este relevanta prezentarea tipurilor de intretinere, care sunt: coiercitiva, adaptiva, perfectiva si preventiva.

Intretinerea coiercitiva consta in efectuarea unor lucrari de reparatii pentru inlaturarea unor defecte produse in timpul proiectarii, scrierii programelor sau implementarii sistemului. Ea intervine imediat dupa punerea in functie a noului sistem sau a unei componente a acestuia.

Intretinerea adaptiva va presupune efectuarea unor schimbari in sistem, conditionate de:

- intentia de imbunatatire a performantelor functionale;

- adaptarea la schimbarile organizationale;

- deplasarea sferei de activitate a firmei in alt mediu.

Intretinerea coercitiva necesita o interventie urgenta in urma sesizarilor aparute din sistem, cea adaptiva nu este presanta. O alta diferenta este ca adauga valoare firmei sau organizatiei.

Intretinerea perfectiva ce are ca scop efectuarea unor schimbari pentru imbunatatirea diverselor prelucrari, modificarea in scopul folosirii mai usoare a interfetelor sau pentru noi elemente care nu sunt strict necesare.

Intretinerea preventiva se face cu scopul diminuarii substantiale a posibilitatilor de defectare a sistemului.

  1. Care sunt caracteristicele principale ale reproiectarii?

Caracteristicile principale ale procesului de reproiectare sunt:

- Nivelul schimbarii ce implica efectuarea unor schimbari radicale in planul metodelor si activitatilor.

- Punctul start. Metoda trebuie sa inceapa prin stergerea cu buretele a tot ce era in trecut.

- Timpul solicitarii. Aceasta necesita foarte mult timp.

- Participarea. Pentru succes se recomanda participarea top-down, iar reproiectarea se initiaza de top-manageri.

- Aria de intindere. Aria este vasta si de regula interfunctionala.

- Riscul implicat este imens.

- Factorul cheie. Succesul ei consta in tehnologia informationala folosita.

- Tipul schimbarii. Acestea sunt la nivel structural si cultural.

  1. Care sunt pasii de parcurs in proiectare?

Pe baza celor prezentate anterior se propune o metoda de reproiectare in cinci pasi:

Identificarea procesului economic de reproiectat. Este primul pas de identificarea a problemelor majore ale firmei in vederea selectarii celor cu impact major pe linia utilizarii rationale a resurselor si atingerea obiectivelor strategice ale firmei.

Identificarea parghiilor schimbarii. Cea mai importanta este tehnologia informationala, urmata de factorii organizationali si structura precum si resursele umane.

Dezvoltarea viziunilor procesului. La nivelul firmei este important sa se realizeze alinierea tuturor strategiilor organizationale si a proceselor de lucru astfel incat acestea sa-si mentina nivelul competitional. Acest proces presupune intelegerea si participarea tuturor celor implicati in initiativa reproiectarii.

Studierea si intelegerea proceselor curente. La propunerile unei reproiectari corecte este necesara studierea atenta a proceselor in varianta curenta.

Proiectarea si prototipizarea noului proces.

  1. Care sunt activitatile esentiale ale proiectarii noului process?

Proiectarea si prototipizarea noului proces. Aici avem urmatoarele activitati esentiale ale proiectarii noului proces:

- Aflarea variantelor proiectului prin brainstorming.

- Evaluarea riscului, a avantajelor si efectuarea studiilor de fezabilitate prin variantele de proiect propuse, cu selectarea celei mai bune.

- Prototipizarea proiectului pentru varianta selectata.

- Elaborarea unei strategii a schimbarii.

- Implementarea noilor structuri organizatorice si a sistemului respectiv.


Capitolul VIII

  1. Care sunt indicatorii de fundamentare tehnico-economici ai sistemului informational?

Indicatori pentru fundamentarea tehnico - economicǎ a sistemelor informatice:

- Sporul anual al volumului productiei - marfǎ.

- Economia anualǎ indirectǎ obtinutǎ pe baza reducerii cheltuielilor de productie.

- Economia anualǎ directǎ obtinutǎ prin diminuarea cheltuielilor de functionare a sistemului informational, ca urmare a introducerii tehnice electronice de prelucrare a datelor.

  1. Care sunt indicatorii sintetici de evaluare a eficientei economice a sistemlui informatic?

Indicatori sintetici pentru evaluarea eficientei economice a sistemelor informatice in functiune:

- Coeficientul eficientei economice.

- Durata de recuperare a cheltuielilor initiale.

- Coeficientul rentabilitǎtii cheltuielilor de realizare a sistemului informatic.

  1. Ce reprezinta acuratetea?
  1. Care sunt cerintele de realizare a sistemelor informatice?

Din analiza corelatiei dintre nivelul caracteristicilor tehnice ce expliciteazǎ calitatea informatiilor, nivelul efectelor economice si al costurilor, concomitent cu cea a factorilor de influientǎ, rezultǎ douǎ cerinte majore de care trebuie sǎ se tinǎ seama la realizarea sistemelor informatice si anume:

- calitatea unei anumite categorii de informatii utilizate de cǎtre sistemul de conducere la un moment dat, in cadrul ciclului de realizare a sistemelor conduse, este definitǎ de caracteristica tehnicǎ cu ponderea cea mai mare in ansamblul caracteristicilor sale tehnice: astfel, in timp ce cantitatea de informatie constituie caracteristica tehnicǎ de bazǎ ce defineste calitatea informatiilor utilizate la evaluarea rezultatelor, varsta informatiei defineste calitatea informatiilor utilizate in controlul si reglarea sistemelor conduse;

- cresterea eficacitǎtii activitǎtii de conducere si implicit a eficientei unitǎtilor economice poate fi obtinutǎ numai in conditiile asigurǎrii unui echilibru optim intre calitatea informatiilor, efectele economice potentiale si costul obtinerii lor.

  1. Care este structura generala a sistemelor informatice? (vezi pag 257)
  1. Care sunt efectele economice cantitative si calitative pt activitatea economico-financiara?

imbunatatirea ritmului de aprovizionare

reducerea stocurilor de materiale supranormative si a celor cu miscare lenta

imbunatatirea ritmului de livrare a produselor, lucrarilor si servicilor

reducerea cheltuielilor de transport si depozitare

reducerea cheltuielilor neeconomicoase

cresterea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante

cresterea nivelului de cunoastere asupra modulului consumat gestionate bunurilor materiale din patrimoniul unitatii

  1. Care sunt efectele economice cantitative si calitative ale activitatii social-administrative?

cresterea productivitatii muncii in procesele economice si sociale si admin

cresterea nivelului de satisfacere a nevoilor sociale ale personalului muncitor

cresterea indicelui de utilizare a timpului de lucru, a personalului muncitor direct productiv

reducerea fluctuatiei personalului muncitor

reducerea cheltuielilor generale de functionare a unitatii

  1. Care sunt factorii de baza ai efectelor economice?

Efectele economice sunt datorate unor factori de baza, dintre care amintim:

- modernizarea procesului de conducere tactica, strategica si operativa;

- furnizarea automata a unor variante de decizii pentru conducere;

- alegerea solutiilor optime de decizie cu ajutorul modelelor matematice;

- minimizarea timpului de raspuns pentru noul sistem informatic si marirea gradului de informatizare a activitatilor principale si auxiliare.

Pentru sistemele informatice economice eficienta se calculeaza ca raport intre rezultatul util (adica efectul noului sistem in procesul de conducere) si cheltuielile (adica efortul sistemului) avansate pentru obtinerea efectului dorit.

  1. Care sunt factorii ce influenteaza timpul de raspuns?

Nivelul timpului de raspuns al componentelor unui sistem informatic este influentat de o serie de factori specifici din care mentionam:

- structura functionala a sistemului informatic in ansamblul sau si a fiecarei componente in parte, care trebuie sa fie corelata cu structura ierarhic functionala a unitatii economice si mecanismul sau de conducere;

- nivelul tehnico-economic al metodelor, tehnicilor si procedurilor preconizate a fi utilizate in organizarea si gestiunea fondului de date si functionarea proceselor de prelucrare a datelor;

- structura si performantele tehnico-functionale ale echipamentelor de prelucrare a datelor (colectare, pregatire, prelucrare, stocare si transmitere), ale metodelor de prelucrare si sistemelor de operare;

- nivelul de pregatire a personalului de conducere si operatoriu al utilizatorului si proiectantului;

-conceptia de organizare si functionare a activitatii de informatica.

  1. Care sunt efectele economice ce duc la cresterea venitului net?

Efectele economice potentiale totale (Ea) ale unui sistem informatic, ce conduc in mod nemijlocit la cresterea venitului net al unitatii economice, se compun din:

1. Efecte economice ce pot fi obtinute din cresterea volumului de productie marfa (Ep) ca urmare a contributiei componentelor sistemului.

2. Efecte economice ce pot fi obtinute din reducerea cheltuielilor directe de productie (Ec) ca urmare a contributiei componentelor sistemului la: diminuarea consumurilor de resurse umane, materiale, energetice; cresterea nivelului de normalizare, standardizare a reperelor si subansambelor; scurtarea refluxurilor tehnologice de fabricatie; optimizarea programelor de fabricatie; reducerea cheltuielilor de transport si depozitare; reducerea cheltuielilor neeconomicoase; etc.

3. Efecte economice ce pot fi obtinute din reducerea cheltuielilor generale ale unitǎtii economice (Eg) ca urmare a contributiei componentelor sistemului la: rationalizarea sistemului de evidentǎ operativǎ, contabil-financiar si statistic; utilizarea eficientǎ a personalului muncitor de specialitate tehnico-economic si reducerea relativǎ a personalului muncitor administrativ - functionǎresc etc.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate