Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism




Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Sport


Index » hobby » Sport
» EDUCATIA FIZICA SI SPORTIVA COMPONENTA FUNDAMENTALA A EDUCATIEI GENERALE


EDUCATIA FIZICA SI SPORTIVA COMPONENTA FUNDAMENTALA A EDUCATIEI GENERALE




CAPITOLUL I - INTRODUCERE

EDUCATIA FIZICA SI SPORTIVA COMPONENTA FUNDAMENTALA A EDUCATIEI GENERALE

In comunitatile primitive de pe teritoriul tarii noastre, exersarea miscarilor si formarea deprinderilor psihomotrice sunt legate ca pretutindeni in lume, de necesitatea procurarii hranei, de organizarea spatiului de locuit,pentru viata religioasa si artistica.Indeletnicirile de vanatoare,pastorit si agricultura,in special,au exersat corpul pentru a rezista in lupta pentru supravietuire si au construit experienta vietii economice transmise urmasilor.Respingerea agresorilor,viața artistica si procesiunile religioase au stimulat,de asemenea,fortele fizice ale oamenilor.




Geto-dacii,receptivi la influentele exercitate de sciti,greci(intemeietori ai cetatilor de pe malul Marii Negre:Histria,Tomis si Callatis) si de alte popoare care s-au perindat in spațiul carpato-danubiano-pontic si cu care stramosii nosti au convietuit,s-au exersat in pregatirea si organizarea militara,in crearea scolilor pentru instruirea copiilor si tinerilor.Basoreliefurile de pe Columna lui Traiana marturii legate de viata civila si militara a dacilor.Imaginile dacilor inarmati cu lancii,sabii,arcuri si a celor calare constituie dovezi ale pregatirii lor fizice in luptele de aparare fata de agresori.

Dupa cucerirea Daciei de catre romani,populatia din teritoriul carpato-danubiano-pontic si-a schimbat radical modul de viata sub influenta noilor veniti,aflati la un nivel ridicat de cultura si civilizatie.S-au infintat pe teritoriul Daciei romanizate,gimnazii si palestre,s-au construit amfiteatre pentru jocuri si teme pentru relaxare.In amfiteatrele din Sarmisegetuza si Porolissum(astazi Moigrad,langa Zalau),cu capacitati de aproximativ 12.000 de locuitori,se organizau intreceri in stil roman,se desfasurau lupte cu gladiatori.Dupa parasirea Daciei de catre romani sub influenta convietuirii cu sclavii si gotii,exercitiile si jocurile sau imbogatit,au fost preluate lupte de genul trantei,aruncarii cu mingea s.a.

In perioada feudala,pregatirea militara necesara vietii de ostean era parcursa de taranii liberi instariti si de boierii ce raspundeau chemarii voievozilor si domnitorilor.Baza armatei o constituia pedestrimea ce trebuia sa aiba o buna conditie fizica.In conditiile stapanirii otomane,spiritul militar decade.Ostile domnitorilor erau constituite din boieri,taranii liberi si mercenari.

Victoriile ostilor conduse de Mircea cel Batran,Vlad Tepes,Stefan cel Mare,Mihai Viteazul se datorau mai mult tacticii inteligente,fortei morale,curajului si vitejiei decat instructiei militare.Literatura populara-baladele,legendele ca si literatura de inspirație istorica oglindesc eroismul celor ce au luptat,animati de idealurile de dreptate sociala si de independenta.

Firea echilibrata si temperamentul vioi al poporului se reflecta in traditionalele jocurii de copii si tineri,practicate din trebuinta de miscare,distractie si transmise de la o generatie la alta.Folclorul jocurilor si cantecelor copiilor si tinerilor ocupa un loc distinct in bogata creatie folclorica al poporului nostru.Jocurile de alergare(de-a prinselea,de-a v-atia ascunselea,de-a hotii si vardistii,de-a lupul si oile,de-a baba oarba,de-a razboiul..)jocuri de sarituri(capra,magarul) jocuri de intrecere prin tranta,alergare jocuri de aruncari(cu piatra,cu mingea,turca.),jocurile de indemanare(fripta sau baza,inaltarea zmeului),jocuri cu obiecte confectionate(papusii,prastii,sfarzele,moristi),jocuri de iarna(saniusul,construirea omului de zapada,a cazematelor.)sunt cateva dintre traditionalele modalitati de distractie ce exersau fortele fizice si calitatile psihomorale;aceste jocuri sunt practicate si azi alaturi de cele moderne.Un alt mod de exprimare a dorintei de miscare si traire afectiva,estetica este dansul.Horele,sarbele,invartitele,calabrezele,jocurile dansante ale calusarilor s.a.,admirate pe toate continentele,constituie prin ritm,melodie,armonie,frumusete a portului,o zestre a culturii romane populare.

In programele scolilor grecesti,slavonesti si romanesti de pe cuprinsul tarii noastre din secolele XV-XVIII nu figura ca disciplina educatia fizica si morala a tinerilor boieri pentru a se inrola in oastea domneasca aflam in lucrarea"Invataturile lui Neagoie Basarab catre fiul sau Teodosie"din secolul XVI-lea.

Indemnurile adresate viitorului domnitor de a se face respectat de supusi prin intelepciune,dreptate si curaj presupun si virtutiile razboinice.

Informatii privind pregatirea fizica a fiilor de boieri gasim,de asemenea,in lucrarile carturarului luminat Dimitrie Cantemir(1673-1723).In,"Discriptio Moldaviae",1716 aflam ca in curtea Domneasca tinerii dobandeau,pe langa deprinderi de comportare si tehnica manuirii armelor.

In scolile din perioada domniilor fanariote si in cele din perioada iluminismului ardelenesc,preocuparile speciale legate de educatia fizica sunt nerelevante.

In vremea reformatorilor scolilor romanesti Gheorghe Asachi(1788-1829) si Gheorghe Lazar(1779-1823),dominantele educatiei si instructiei sunt tot cele intelectuale-litere,stiinte,filozofie,drept,teologie.Documentele atesta totusi ca in scoli centrale(Bucuresti,Craiova) se angajau maestri de gimnastica.In scrierile ganditorilor din generatia anului revolutionar 1848 intalnim referiri cu privire la educatia corporala si pregatirea fizica generala,tactica si tehnica a ostenilor.

Nicolae Balcescu(1819-1852) in"Manualul bunului roman"demonstra ca luminarea mintii poporului si intarirea fortelor morale pentru dobandirea libertatii sociale se dobandesc prin pregatirea fizico-militara,"Istoria romanilor sub Mihai Voievod Viteazul"este"manualul sentimental" de exemplara educatie patriotica-militar.

Simion Barnitiu(1808-1864)ganditor de frunte al generatiei de la 1848 militant pentru drepturile romanilor si profesor,s-au preocupat si de educatia corporala.In 1870 se publica cursul sau"Pedagogia",curs in care problematica educatiei corporale ocupa un loc distinct in modelul educatiei integrale.Educatia corporala,necesara pentru a dezvolta fortele fizice prin respectarea normelor de igiena si prin practicarea gimnasticii,este conditia educatiei spirituale.

Educatia fizica realizata sistematic si metodic in scoala a devenit o realitate in temeiul Legii instructiei adoptate in 1864.In programul scolar a fost inclusa si gimnastica.Practicarea exercitiilor in scoli organizate in temeiul Hrisovului lui Alexandru Ipsilanti din 1776,in Colegiul Sf.Sava din Bucuresti,in Academia Mihaileana din Iasi si in alte institutii de invatamant superior din Transilvania(Alba Iulia,Cluj)este o realitate evidenta.

Lucrarile publicate de C.Istrati,profesorul D.Ionescu,dr.Iacob Felix s.a evidentiau rolul educatiei fizice pentru sanatate si dezvoltare armonioasa a organismului.

Datorita ardeleanului Gheorghe Mocanu(1831-1909)s-au pus bazele organizarii invatarii gimnasticii in scoala.El este autorul manualului"Cartea de gimnastica"(1869),prima lucrare de acest gen din literature noastra de specialitate,fiind influentata de scoala germana a lui Jahn.In anul 1867 se infiinteaza"Societatea centrala romana de arme,gimnastica si dare de semn".Dupa 1870 s-au construit salii de gimnastica,bazine de natatie,hipodromul de la Baneasa.In 1874 s-au intemeiat"Reuniunea romana de gimnastica si de cantari" si s-a luat masura de a introduce obligatoriu gimnastica in scoli si armata.

Spitu Haret, prin conceptia sa a organizat programul scolar,a numit comisii pentru alcatuirea programelor de gimnastica in gradinite,scoli primare,secundare si normale.Haret a sustinut introducerea in scolile primare a jocului de oina si organizarea concursurilor interscolare.

Activitatea a fost organizata dupa sistemele:germane,franceze si suedeze.

Opinia favorabila practicarii educatiei fizice a fost creata cu concursul medicilor,filozofilor,pedagogilor,preotilor.Amintim cateva nume care au contribuit la aceasta:C.Caracas,Anton Velini,S.Barnutiu,dr.C.I.Istrati,dr.Iacob Felix,dr.Pavel Vasiciprofesorul I.Atanasiu,preotul V.Saftu din Brasov.

In 1878,sub infuenta batalioanelor scolare din Franta,s-a introdus si in scolile din Tarile Romane instructia militara,sustinuta de dr.Carol Davila.

Un rol insemnat in crearea opiniei favorabile practicarii exercitiilor fizice si sportului l-au avut si scolile culturale precum Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman-Astra.

George B.Visarion Roman,Petru Pipos,P.Span s.a au publicat in presa timpului si in presa Astrei articole privitoare la rolul gimnasticii pentru sanatate si frumusetea corpului,indemnuri de a o practica precum si exercitii metodice.

In scolile populare,normale si liceele din Transilvania ce functionau in primul deceniu al sec.XX-lea,gimnastica include:jocuri,exercitii pentru formarea deprinderilor de ordine,exercitii libere,la aparate(scara,franghie,bara fixa,barna,paralele),integrandu-se in categoria disciplinelor artistice.

In aceasta perioada s-au infiintat societati de gimnastica,iar in 1905 publicistul francez Pierre de Coubertin,ce a initiat reluarea Jocurilor Olimpice moderne,a propus inființarea "Ligii de prietenie si apropiere Franta-Romania",Liga ce ia fiinta in 1906.

Ioan Eliade (1827-1891) in lucrarea"Elemente de pedagogie si metodologie",(1868),prezinta educatia fizica necesara formarii deprinderilor igienice,de alimentatie si odihna,a deprinderilor de munca si joc,exersarii simturilor si mintii.

Anton Velini(1817-1873)a inclus in "Manualul de metodica si pedagogie pentru profesorii scolilor primare",(1866),un capitol privitor la educatia fizica,cu recomandari igienice pentru ingrijirea corpului si pentru mentinerea starii de sanatate.

Gheorghe Mocanu (1811-1909) a lasat posteritatii opera ce sintetizeaza gandirea sa pedagogica influentata de scoala germana:Cartea.de gimnastica cu figuri si explicatii,(1869),Istoria,anatomia si igiena gimnasticii,(1822),Cartea de gimnastica pentru uzul scolilor primare ,secundare si superioare,Memorii asupra gimnasticii si a calatoriilor mele in Europa,Asia,Africa.

Petru Pipos (1859-1913),in cursul sa "Pedagogie generala si speciala",1891,a insistat asupra educatiei fizice si asupra importantei ei pentru dezvoltarea si perfectionarea corpului pentru ca acesta"sa execute cu proptitudine intentiile spiritului". Mijoacele educatiei fizice recomandate erau : alimentatia, curatenia, imbracamintea, aerul, miscarea-jocul si gimnastica.Se ofereau si indicatii metodice pentru desfasurarea lectiei de educatie fizica si sport.

Ioan Popescu (1832-1892) a inclus in lucrarea Compediu de pedagogie 1868,un subcapitol privitor la dezvoltarea corpului-dezvoltarea fizica.In tratatul Pedagogia,1892,scris in colaborare cu Stefan Velovan (1852-1932),problematica ingrijirii si dezvoltarii corporale se referea la curatenie,hranire,miscare si odihna.Instructiunea fizica,in conditiile in care "exercitiile gimnastice"sunt bine conduse,are efect asupra conduitei de ordine,precizie si disciplina,asupra moralei si infatisarile estetice.

Dr.Constantin I.Istrati (1850-1918),autorul cartii-Consideratiuni asupra importantei si necesitatii gimnasticii din punct de vedere igienic si social in scolile de ambele sexe,in armata,la diferite etati ale vietii si ca mijloc therapeutic in cautare a diverse maladii,publicata in anul 1879,a creeat o imagine globala asupra necesitatii promovari educatiei fizice.

Petru Sapau (1860-1911) a argumentat necesitatea gimnasticii prin cultivarea intresului empiric si estetic,pentru agerimia corpului.A inclus gimnastica in categoria disciplinelor tehnice alaturi de:desene,caligrafie,muzica,lucru manual.In lectiile de pedagogie 1908,a stabilit reguli de invatare a jocurilor,pentru organizarea serbarilor si excursilor scolare,acestea fiind extreme de utile pentru dezvoltarea armonioasa a copiilor.

Ioan Slavici (1848-1925) in 1909 a publicat trei carti:Educatia intelectuala,Educatia morala,Educatia fizica.La fel de important ca si celelalte dimensiuni educationale,educatia fizica este necesara in conceptia sa,pentru buna functioanre a organismuluia trupului: nutritie, reproducere, miscare si simtire. Educatia fizica este"indrumarea spre a purta de grija propriei sanatati si de buna dezvoltare a organismului sau trupesc".

Vladimir Ghidionescu (1878-1948),in lucrarea "Igiena scolarului"-1824 a creeat o imagine corespunzatoare a dezvoltarii fizice in armonie cu dezvoltarea sufleteasca. Capitolul IX intitulat "Educatia fizica" face referire la igiena simturilor, la necesitatea exersarii fortelor fizice prin gimnastica, joc,sport, plimbari excursi. Este apreciata atat"gimnastica de aplicatie"necesara formarii,indemanarii si agilitatii cat si "gimnastica ritmica"dupa metoda Dalcroze,pentru armonie si frumusete.

Vasile Grigore Borgovan (1850-1923) in lucrarea "Pedagogia pentru normaisti",seminaristi,invatatori-publicata in 1921-,a acordat un spatiu extins educatiei fizice necesare dezvoltarii omului pentru a avea"un trup sanatos,intreg,puternic,indemanatic si frumos",pentru"fortificarea prin deprinderi staruitoare si rational chibzuite a partilor mai slabe a organismului,menajindu-le in toate imprejurimile".Mijloacele educatiei fizice recomandate sunt: aerul si lumina,hrana,curatenia,imbracamintea,miscarile si jocurile.

In vara anului 1913,in cadrul societatii Astra s-a produs infiintarea unei subsectii de educatie fizica si a unei societati de gimnastica "Soimii"proiect finalizat abia in 1928,intemeindu-se astfel subsectia de educatie fizica a Astrei si in cadrul acesteia,a Asociatiei sportive"Soimii Carpatilor" presedintele fiind dr.Iuliu Hatieganu.Competitiile -șoimiadele au devenit cele mai prestigioase manifestari cultural-sportive din tara.Soimii au participat la competitii internationale,de unde s-au intors cu trofee,ceea ce inseamna Victoria sportului pentru totii si a sportului de performanta.Patrunderea educatiei fizice ca disciplina in progranul universitar a intampinat doua dificultati majore:resursele financiare necesare bazei materiale si prejudecarile legate de practicarea exercitiului fizic la acest nivel de invatamant.Insa dr.Iuliu Hatieganu a perseverat si cu eforturi mari s-au creat,s-au amenajat salii de gimnastica,s-au angajat profesori si antrenori.Se practica gimnastica la aparate,scrima,box,dansuri nationale,atletica usoara,tennis,jocuri sportive.Cu eforturi mari si prin munca voluntara s-a aranjat parcuri sportive ce cuprindea:terenuri de tennis si fotbal,pista de atletism,polygon de tir si bazin de inot,astfel parcul sportiv de la Cluj s-a ridicat la nivelul standardelor europene.

Dr.Iuliu Hatieganu a demonstrate ca "educatia fizica si sportul trebuie sa devina obicei,o necesitate vitala a poporului.pentru ca tara are nevoie de oameni vigurosi,cuminti si luminati",pentru regenerarea biologica si morala a poporului instovit de urmarile razboiului.

Onisifor Ghibu (1883-1972),a indeplinit cu rabdare si competenta functii publice de organizare si indrumare a invatamantului romanesc din Transilvania.

In conceptia sa,educația fizica se coreleaza cu educatia intelectuala, morala, rationala, estetica astfel din procesul de invatamant  nu pot lipsi educatia fizica, "dezvoltarea capacitatilor si fortelor trupului,fara de care nici sufletul,fie el cat de inzestrat cu de toate,nu se poate afirma in mod statornic".In lucrarea despre educatie ,1911,sunt enuntate principiile,formele de organizare a activitatii de educatie fizica si interesante recomandari metodice.In aceasta perioada baza materiala lipsea,profesorii erau insuficienti,iar pregatirea lor se facea de catre scolile situate pe langa societatile de gimnastica.

Sporturile practicate au fost: gimnastica, atletismul, luptele greco-romane, ciclismul,tenisul, hipismul,scrima,tirul, vanatoarea,pescuitul, fotbalul,rugbyul,natatia. Voleiul,baschetul,tenisul de masa au fost practicate dupa primul razboi mondial.Se intretine interesul pentru participarea la competitii.In perioada interbelica se observa o scadere a interesului pentru educatie fizica si datorita lipsei de materiale. Cu toate acestea aceasta disciplina reuseste sa se dezvolte cu ajutorul celor ce au sustinut si creat sportul legislative,al oamenilor de cultura cu cele mai diferite profesiuni si preocupari: medici,profesori,istorici,filozofi,scriitori.Reprezentantii gandirii pedagogice interbelice au plasat cum era mai firesc educatia fizica in ansamblul dimensiunilor educatiei integrale.

G.G.Antonescu (1882-1955),autorul unor lucrari importante precum:Istoria pedagogiei (1927),Pedagogia generala (1930),Educatie si cultura (1928),Pedagogia contemporana (1935),in opinia sa are un character formative,stimuleaza si dezvolta insusirile intelectuale,morale,fizice, respectand conditiile interne ale personalitatii.

Constantin Narly (1896-1956) afirma ca educatia fizica prin gimnastica, joc si sport contribuie nu numai la imbunatatirea sanatatii, exersarea musculaturii ci si la "spiritul de camaraderie, ajutor reciproc, cinste si mai cu seama la dezvoltarea vointei si a silintei spre perfectiune".Gimnastica ritmica, dupa metoda Dalcroze, dezvolta spontaneitatea, concentratre spiritului, stapanirea de sine.Organizatiile de tineret - de cercetasi- constituiau, in perioada interbelica,cadrul exersarii fortelor fizice si morale ale tinerilor.

Constantin Kiritescu (1876-1965), explica in lucrare sa de educatie fizica partea fundamentala a educatiei scolare integrale,1930, de ce educatia fizica este o necesitate de ordin social si national,principalele argumente fiind: conservarea sanatatii si cresterea fortelor active.Practicarea gimnastici in scoala pune temelia pregatirii fizice a copiilor si tinerilor.Un aristocrat al gandirii educatiei fizie si sportului ,Constantin Kiritescu,nu agrea degenerarea sportului in exhibitii spectaculoase.

I.C.Petrescu (1892-1967),autor al unor lucrari precum Scoala activa (1926),Problema selectiei in scoala democratiei (1928), Scoala si viata (1930), Regionalismul educativ (1931),Contributii la o pedagogie romaneasca (1938), s.a., a inclus educatia fizica in ansamblul laturilor sau dimensiunile educatiei.

Stanciu Stoian (1900-1985), a sustinut ridicarea statului prin cultura.Un capitol din lucrarea -Probleme de ieri si de azi ale pedagogiei romanesti (1934),trateaza problema educatiei fizice.Practicarea educatiei fizice si a sportului contribuie la canalizarea tendintelor firesti de miscare, la pastrarea sanatatii fizice si sufletesti.Gimnastica influenteaza fara indoiala,cresterea organismului.Cel mai nimerit mijloc pentru intarirea fizica a copilului este jocul specific diferitelor varste.Este scoasa in evidenta relatia dintre corp si spirit: "Un corp bine exercitat, bine dezvoltat si bine disciplinat este mai mult la dispozitia spiritului decat un corp fara disciplina si diform.Practicarea din placere , a educatiei fizice si sportului este benefica profesiunii si in general performanțelor activitatii"."Sportul corecteaza si este liberator de forte fizice si morale cu o conditie-sa fie facuta,in adevar,cu placere".

Stefan Barsanescu (1895-1986), acorda o atentie deosebita educatiei fizice pentru "dezvoltarea armonioasa a corpului omenesc".Educatia fizica contribuie la asigurarea sanatatii ,robustetii si vigorii,la exersarea stapanirii de sine,a calitatilor morale ,combate efectele vietii sedentare.

In 1922 a fost infiintat Institutul National de Educatie Fizica,iar in anul 1937 isi schimba numele in Academia Nationala de Educatie Fizica.Sarcinile institutului erau:pregatirea profesorilor pentru invatamantul public si privat,promovarea cercetarii stintifice si pregatirea specialistilor in domeniul educatiei medicale.In decursul anilor institutia isi schimba numele de mai multe ori,iar dupa 1989 se revine la denumirea de Academie Nationala de Educatie Fizica si Sport.

In aceasta perioada creste numarul celor care au participat la concursuri, olimpiade,festivaluri,spartachiade,si au luat fiinta cluburi sportive de performanta precum: Steaua, Dinamo, Rapid, Progresul, Metalul , Vointa (Bucuresti), Petrolul(Ploiesti), Farul(Constanta), Steagul Rosu(Brasov), U.T.A(Arad).

S-a dezvoltat sportul de performanta si drept consecinta tara noastra a participat la mariile competitii internationale-campionate,jocuri olimpice, jocuri balcanice, cupa campionilor europeni s.a. in paralel, s-a dezvoltat cultura fizica medicala si medicina sportiva. Dupa 1948 s-au infiintat scolii medii tehnice de cultura fizica, facultati de educatie fizica de 3-4 ani. In scoli,prin planurile de invataman,educatia fizica a fost si este disciplina obligatorie, s-au organizat si se organizeaza cercuri sportive,competitii scolare si interscolare, competitii locale. O atentie deosebita s-a acordat si se acorda sportului pentru toti,benefic selectionarii talentelor pentru inalta performanta.

1.2 SISTEMUL FORMELOR DE ORGANIZARE A

PRACTICARII EXERCITIILOR FIZICE IN TARA NOASTRA

Forme de practicare a exercitiilor fizice creeaza cadrul necesar pentru realizarea obiectivelor educatiei fizice si sportului,la fiecare sistem specific.De aceea exista suficiente diferentieri, sub aspectele continutului, metodologie, tipologie, in functie de sistemele respective.

Forme de organizare a practicarii exercitiilor fizice pentru elevi pot fi grupate astfel:

A)      Forme de organizare in regimul scolar:

a). Prevazute in planul de invatamant:

1. lectii de trunchi comun,adica lectiile "clasice" de educatie fizica si sport,care au un caracter obligatoriu si un cuprins intr-un orar stabilit, continutul lor fiind stabilite de programa scolara.

2. lectiile de curriculum la decizia scolii (C.D.S) - a caror sansa de acordare la aria curriculara de educatie fizica si sport este dependenta de urmatoarele masuri si activitatii:

-amplificarea efoturilor commune ale cadrelor de educatie fizica si sport, ale conducerii unitatilor de invatamant si ale comunitatilor locale pentru diversificarea amenajarilor bazelor sportive si dotarilor materialelor.

-largirea ariei de specializare a profesorului in sensul optiunilor formulate de elevi.

-polarizarea in randul elevilor a ofertelor posibile de realizat si discutarea cu parintii acestora, prezentandu-le avantajele participarii la asemenea activitati utile, pe care multi parinti incearca sa le realizeze pentru proprii copii (contra cost) in alte forme extrascolare.

-plasarea acestor ore in schemele orare ale scolilor la sfarsitul programului zilnic,pentru a putea desfasura activitatea atat cu intreaga clasa deodata, dar si pe grupe; curriculum-ul la decizia scolii penru disciplina de educatie fizica si sport se prezinta sub forma urmatoarelor tipuri de lectii:

1.1 Lectia de extindere:

Se organizeaza cu intreaga clasa odata,respectand structura si cerintele metodice ale lectiei de trunchi comun.Datorita scopului si obiectivele sale,lectia de extindere are urmatoarele particularitati:

-se elaboreaza noi obiective de referinta, esalonarea anuala a unitatilor de invatare se elaboreaza diferentiat fata de clasele care nu beneficiaza de aceasta lectie.

-continuturile abordate suplimentar sunt cele prevazute in programa scolara cu (*), dar si altele pe care profesorul le considera necesare si accesibile fata de nivelul de pregatire al elevilor respective.

-structura lectiei se restrange sub aspectul numarului si al duratei verigilor (situatiilor de instruire) creand un timp mai lung pentru practicarea globala a ramurilor si probelor sportive.

-dezvoltarea calitatilor motrice se va realiza prioritar sub forma combinata a acestora ,predominand cele specifice ramurilor sportive practicate.

-scala de evaluare va prevedea exigente crescute, notele care se acorda se vor inscrie in catalog in aceeasi rubrica cu orele de trunchi comun.

1.2 Lectia de aprofundare:

Acestui tip de lectie se poate acorda o ora din plaja orara a unei clase in

locul orei de extindere. Continutul acestei lectii vizeaza aprofundarea unor continuturi predate la orele de trunchi comun si neinsusite in mod corespunzator de elevi in anii precedenti.Acest tip de lectie are deci un caracter de recuperare ,aplicata la un grup de elevi sau intreaga clasa,care nu a reusit sa atinga standardele minimale prevazute de programa in anii scolari anteriori.

Se poate aprecia totusi,ca acest tip de lectie nu prezinta avantaje evidente,mai ales daca se adreseaza unui grup de elevi,sacrificandu-se astfel o ora de extindere de care ar putea beneficia intreaga clasa.

1.3 Lectiile optionale:

Aceste lectii au conceput in ideea de a contribui la dezvoltarea complexa a elevilor creand cadrul organizatoric necesar pentru valorificarea inclinatiilor si aptitudinilor acestora.In cadrul lor, elevii beneficiaza de un sistem de pregatire superior, cu importante contributii,pentru imbunatatirea capacitatii motrice generale si insusirea in diferite ramuri sportive.

Lectiile se pot organiza cu intreaga clasa sau pe grupe, avand o durata de 50 minute.Continutul planificarii se stabileste prin planificati pe ramuri de sport special elaborate de fiecare profesor ,iar structura lectiei este similara cu cea a antrenamentului sportive la grupe de incepatori la gimnaziu si la avansati la liceu.

Continuturile acestor lectii sunt dintr-o singura ramura de sport si cele care se adreseaza dezvoltarii calitatilor motrice.

1.4 Lectia de ansamblu sportive:

Aceasta activitate cu un volum de o ora saptamanal pentru o grupa se organizeaza pentru elevii cu aptitudini care opteaza pentru perfectionarea intr -o ramura sportiva.

Lectiile vor fi programate in afara orarului scolar, inclusiv in zilele nelucratoare, iar grupele vor fi formate din 12-15 elevi, selectionati din mai multe clase paralele din acelasi an de studio, sau din 2 ani de studio apropiati.

Aceste ore se pot acorda si pentru formatiile reprezentative, cuprinzand elevi dotati din orice clasa care se pregatesc si participa la competitiile sportive interscolare.

Continutul procesului de instruire in aceste ore este similar cu cel din antrenamentul sportive, iar proiectarea activitatii se va face conform specificului fiecarei ramuri de sport.

Activitatea elevilor la ore se evidentiaza in caietul profesorului (frecventa rezultatelor probelor de control, evolutia performantelor in competitii, etc.) fara a fi inregistrata in catalog.

b). Neprevazute in planul de invatamant

-momentul de educatie fizica, numit si "minutul de educatie fizica" din

cauza duratei, se desfasoara la alte discipline de invatamant, cand elevii dau semne de oboseala, plictiseala. Este condus de cadrul didactic ce se afla la lectia respectiva si cuprinde 3-4 exercitii cu caracter de "inviorare".Poate fi prezent si pe parcursul altor activitati extrascolare, cum ar fi cele de tip cultural-artistic;

-recreatia organizata, de obicei cea mare, are un continut bazat pe jocuri de miscare, parcursuri si trasee aplicative, stafete etc. Se desfasoara numai la nivelui ciclului primar de invatamant iar indrumarea este asigurata fie de profesorii de educatie fizica si sport, fie de invatatoare sau invatatori, fie de instructorii elevi din clasele gimnaziale.

-gimnastica zilnica, introdusa printr-o Hotarare a Ministerului Invatamantului in 1972 se mai desfasoara doar in putine unitati scolare.Se recomanda ca aceasta gimnastica (care nu este de inviorare) sa fie realizata inainte de inceperea programului scolar sau in recreatia mare.Sub aspectul continutului consta din cinci-sase exercitii analitice facute simultan cu toti elevii (dispusi in curtea scolii). Exercitiile sunt prezentate de un profesor de educatie fizica sau de un invatator, precum si de elevii instructori din clasele mai mari.Exercitiile exersate trebuie sa fie simple si posibil de a fi efectuate numai din pozitia stand sau derivate ale acesteia, elevii fiind in echipament sportiv.

-gimnastica compensatorie,prezenta in invatamantul profesional, cam pe aceeasi pozitie a "gimnasticii zilnice" si a "momentului de educatie fizica"pentru celelalte unitati scolare in zilele de practica a elevilor, dupa doua-trei ore de activitate. Este condusa de profesorul indrumator de practica sau de maistrul-instructor.Activitatea fizica de inviorare , se efectueaza mai ales in unitatile de invatamant prevazut cu internate (camine) si in scoli cu profil militar.

B)       Forme de organizare in timpul liber al elevilor:

a). Activitate de educatie fizica si sport pentru toti:

-competitionale: campionatul scolii la diferite sporturi, crosuri,cup

cupe, campionate scolare nationale;

-noncompetitionale: actiuni turistice (plimbari, excursii, drumetii),serbari sportive, tabere de vacanta cu character de initiere in unele ramuri sau probe sportive.

b). Activitati sportive de performanta:

-realizate in asociatii si cluburi sportive scolare;

-realizate in alte asociatii si cluburi sportive de performanta.

Prezentarea sistemului formelor de organizare a practicarii exercitiilor fizice ridica in mod firesc intrebarea: de ce lectia de educatie fizica si sport este in sistem sub forma de baza?

Raspunsul poate fi dat prin nominalizarea urmatoarelor argumente:

a). se desfasoara, sub aspectele continutului si a metodologiei generale, pe baza unei programe oficiale de specialitate;

b). este condusa de un specialist cu studii superioare corespunzatoare;

c). se desfasoara intr-un timp bine precizat de orarul unitatii din care fac parte subiectii (in invatamant durata normala este de 50 de minute);

d). se desfasoara cu clase de elevi, relativ omogen ca varsta si particularitati;

e). fiind cuprinsa in planul de invatamant,este obligatoriu atat pentru profesori cat si pentru elevi;

f). toate celelalte forme de organizare se pot desfasura datorita continutului si efectelor acesteia.In lectie se invata majoritatea deprinderilor si priceperilor motrice, se insusesc exercitii pentru dezvoltarea fizica, se dezvolta calitatile motrice, se insusesc principalele reguli de practicare a exercitiilor fizice, se insusesc tehnici de autoorganizare-autoconducere-autoevaluare.Toate acestea se transfera in celalalte forme de organizare,existand si posibilitatea ca unele dintre ele sa se si perfectioneze;

g). in lectie,fiind condusa de un specialist, pe baza programei, este posibila respectarea cerintelor didactice fundamentale pentru orice activitate de acest tip:

-sa aiba teme si obiective precise;

-sa foloseasca cele mai eficiente metode, mijloace si formatii de lucru;

-sa aiba o dozare corespunzatoare a efortului si o dinamica a acestuia pe aceeasi masura;

-sa imbine optim insusirea cu educatia;

-sa valorifice la maxim intregul timp alocat, deci sa se realizeze o densitate bine corelata cu temele si obiectivele;

-sa formeze deprinderi individuale si de grup, pentru autoorganizare-autoconducere-autoevaluare;

-sa fie inteleasa, programata si realizata ca facand parte dintr-o unitate de invatare, in care fiecare lectie se sprijina pe cea anterioara si o pregateste pe urmatoarea.

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

In contextual reformei invatamantului romanesc,educatia fizica si sportul dobandesc o semnificatie din ce in ce mai crescuta, aspect relevant si pe plan legislativ tinand cont de prevederile legii nr.69/2000. In acest context obiectivele instructive si formative ale educatiei fizice si sportului specifice subsistemului tinerei generatii vizeaza in esenta perfectionarea educatiei fizice si a capacitatii motrice a subiectilor de diferite nivele de varsta.

Calitatiile motrice sunt componente esentiale ale procesului instructiv la nivelul invatamantului gimnazial. Datorita legitatilor interne de dezvoltare, accentul se va pune la acest nivel de varsta pe viteza si indemanare nefiind insa neglijate continuturile specifice dezvoltari unor anumite forme de manifestare ale rezistentei si fortei.

La acest nivel de varsta se va pune accent si pe dezvoltarea indicilor mobilitatii generale si specifice, perioada fiind propice unor progrese semnificative.

Dezvoltarea calitatilor motrice reprezinta un proces complex care finalmente va conduce atat la indeplinirea unor functii specifice ale educatiei fizice si sportului cat si la indeplinirea mai multor obiective generale.

Concomitent cu dezvoltarea calitatilor motrice conform continuturile programei de educatie fizica si sport, procesul instructiv educativ va viza si insusirea unor deprinderi motrice, aspectele de interconditionare dintre cele doua componente fiind evidente.

Programa de educatie fizica si sport prezinta obiective de referinta si continuturi pentru dezvoltarea calitatilor motrice de baza concordante pe deplin cu particularitatile de varsta ale celor din invatamantul gimnazial.

Forma de organizare cu cele mai mari posibilitati de indeplinire a obiectivelor specifice calitatilor motrice ramane lectia de educatie fizica si sport de trunchi comun.

Efectele benefice se pot obtine insa in cazul in care dezvoltarea calitatilor motrice poate fi realizata si in contextul unor alte forme de organizare (lectii optionale, de ansamblu sportiv,etc.)

Intre indicii formelor de manifestare ale calitatilor motrice si nivelul de insusire ale unor deprinderi motrice exista o puternica legatura functionala. De aceea in proiectarea didactica este necesar a se tine cont de cuplarea unor unitati de invatare secundare (de regula) pentru dezvoltarea calitatilor motrice cu probele specifice unor discipline sportive (ex.viteza cu alergarea de viteza, rezistenta cu alergarea de rezistenta).

Evaluarea acestui proces se va realiza in concordanta cu probele si normele de control prevazute in sistemul national scolar de evaluare la disciplina educatie fizica si sport la nivelul gimnaziului.

Incerc, in acest studiu, sa selectez si sa prezint cele mai semnificative elemente teoretice specifice calitatilor motrice. De asemenea, incerc sa realizez o imbinare optima intre " Teorie " si " Teoria practicarii eficiente " prezentand un inventar de sisteme de actionare posibil de utilizat in lectiile de educatie fizica si sport la acest nivel de varsta.

Studiul, in ansamblul lui, mi-as dori sa devina in viitoarea mea activitate profesionala un reper semnificativ de actiune si practica.

CAPITOLUL II FUNDAMENTAREA TEORETICA

2.1 STRUCTURA, CONTINUTUL SI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE LECTIEI DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT IN INVATAMANTUL GIMNAZIAL

Structura:

In comparatie cu tipologia, problema structurii lectiei este mult mai analizata si mai controversata in literatura de specialitate.

Structura lectiei este data de succesiunea unor momente, faze, secvente, verigi, etape, parti, in timpul alocat, toate diferentiindu-se in prezenta obiectivelor, continutului, duratei si metodologiei.

In evolutia sa, lectia de educatie fizica si sport a avut mai multe structuri:

a). lectia pe patru parti: organizare, pregatire, fundamentala si de incheiere;

b).lectia pe trei parti: pregatire, fundamentala si de incheiere;

c).lectia pe verigi, specifica etapei actuale si probabil si celei de perspectiva, desigur cu unele reconsiderari. Verigile, in totalitatea lor teoretica sunt:

1. organizarea colectivului de subiecti;

2. pregatirea organismului pentru efort (incalzirea generala a organismului);

3. influentarea selectiva a aparatului locomotor;

4.dezvoltarea/educarea sau verificarea calitatilor motrice viteza sau indemanarea;

5. insusirea (initierea "primara"), consolidarea, perfectionarea sau verificarea deprinderilor si/sau priceperilor motrice;

6. dezvoltarea/educarea sau verificarea calitatilor motrice forta sau rezistenta;

7. revenirea organismului dupa efort;

8. aprecieri si recomandari.

Asadar, indiferent unde, cand si cu cine se desfasoara lectia de educatie fizica si sport, ea trebuie sa cuprinda urmatoarele secvente temporale:

a). organizarea colectivului de elevi;

b). pregatirea organismului pentru efort;

c). veriga tematica sau verigile tematice;

d). revenirea organismului dupa efort;

e). incheierea organizata lectiei;

Continut

1. Organizarea colectivului de subiecti:

a). Durata: 3-5 minute (ca medie)

b). Obiective:

- disciplinarea colectivului de subiecti,asigurarea unui debut de lectie organizat;

- captarea atentiei subiectilor;

- cunoasterea unor variabile de moment: efectiv, echipament, stare de sanatate;

- constientizarea de catre elevi a continutului lectiei;

c). Continut si principalele sisteme de actionare:

- raport (cand este cazul);

- verificarea echipamentului si a prezentei;

- anuntarea temelor lectiei;

- exercitii de front si formatii (daca este cazul);

- jocuri si exercitii de atentie (daca este cazul);

d). Formatii de lucru:

- in linie pe unu sau doua randuri;

- careu, semicerc, etc.

2. Pregatirea organismului pentru efort:

a). Durata: 5-7 minute (ca medie);

b). Obiective:

- stimularea treptata a functiilor organismului;

- asiguarea unei stari de excitabilitate corespunzatoare pentru activitatea care urmeaza;

- educarea perceptiilor spatio-temporale;

c). Continut si principalele sisteme de actionare:

- exercitii de front si formatii;

- variante de mers si alergare;

- jocuri de miscare, stafete si parcursuri aplicative care sa angreneze intreg colectivul;

- pasi de dans, exercitii ritmice;

d). Formatii de lucru:

- coloana cate unu sau doua;

- alte formatii specifice sistemului de actionare;

3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor:

a). Durata: 5-6 minute (in unele situatii 7-8 minute);

b). Obiective:

- stimularea tonicitatii si tonicitatii musculare segmentare;

- educarea atitudinii corporale, globale sau partiale corecte;

- prevenirea sau corectarea unor atitudini sau deficiente fizice;

- educarea speciala a marilor functiuni( a respiratiei);

c). Continut si principalele sisteme de actionare:

- exercitii (grupate in complexe) libere, cu obiecte, cu partener, etc. (executarea simultan sau in ritm propriu);

- exercitii pentru educarea actului respirator voluntar.

d). Formatii de lucru:

- coloana de gimnastica, semicerc, cerc,etc.

4. Dezvoltarea calitatilor motrice VITEZA sau INDEMANAREA:

a). Durata: 7-8 minute (in unele situatii 10-12 minute);

b). Obiective:

-imbunatatirea indicilor diferitelor forme de manifestare a vitezei sau indemanarii.

c). Continut si principalele sisteme de actionare:

-exercitii speciale (din deprinderile motrice de baza, utilitar aplicative,executate "izolat" sau sub forma de parcursuri, stafete, jocuri de miscare);

- exercitii sub forma deprinderilor specifice unor ramuri de sport (atletism, jocuri sportive, gimnastica, etc.) efectuate in conditiile specifice dezvoltarii celor doua calitati.

5. Invatarea, consolidarea, perfectionarea sau verificarea deprinderilor si priceperilor motrice:

a). Durata: aproximativ 10 minute (in unele situatii 15-20 minute);

b). Obiective (depind de "faza" invatarii motrice):

- formarea reprezentarilor corecte;

- initierea in mecanismul de baza;

- formarea stereotipului dinamic;

- automatizarea partiala sau totala a deprinderilor motrice;

- formarea priceperilor complexe (capacitatea de generalizare);

- verificarea nivelului de manifestare, de executare a deprinderilor si priceperilor motrice.

c). Continut:

- exercitii selectionate din "algoritmul specific";

- alte modele operationale eficiente.

d). Formatii de lucru:

- pe "ateliere", "grupe", dispuse in modalitati specifice executarii exercitiilor;

- "frontal" (cand este posibil).

6. Dezvoltarea calitatilor motrice FORTA sau REZISTENTA:

a). Durata: 5-7 minute (uneori 10 minute);

b). Obiective:

- imbunatatirea indicilor de manifestare a celor doua calitati;

c). Continut si principalele sisteme de actionare:

- exercitii speciale (pentru intregul corps au pentru unele segmente) subordonate procedeelor metodice folosite;

- actiuni motrice (sub forma de deprinderi si priceperi de baza, utilitar-aplicative sau sportive) efectuate in conditii specifice educarii calitatilor respective;

d). Formatii de lucru:

- adaptarea procedeelor metodice folosite sau specifice fiecarui sistem de actionare.

Revenirea organismului dupa efort:

a). Durata: 3-4 minute;

b). Obiective:

- revenirea treptata a marilor functii ale organismului;

- intarirea reflexului de postura;

c). Continutul si principalele sisteme de actionare:

- exercitii de mers sau alergare usoara;

- exercitii de relaxare musculara;

- exercitii respiratorii.

Aprecieri si recomandari:

a). Durata: 2-3 minute;

b). Obiective:

- constientizarea modului de participare la lectie a subiectilor, formarea capacitatii de apreciere sau autoapreciere:

- stimularea activitatii independente de timp liber.

c). Continut si principalele sisteme de actionare:

- concluzii privind comportamentul la lectie a subiectilor;

- formularea temei pentru acasa sau a altor recomandari pentru lectia urmatoare de educatie fizica sau pentru activitatea independenta;

- salutul.

2.2 PREVEDERILE PROGRAMEI DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT PRIVIND OBIECTIVELE DE REFERINTA SI CONTINUTURILE SPECIFICE DEZVOLTARII CALITATII MOTRICE REZISTENȚA

CLASA aVa

2.2.1 Dezvoltarea calitatilor motrice de baza (capacitatii motrice generale) a elevilor necesare desfasurarii activitatilor sportive:

Obiective de referinta:

La sfarsitul clasei aVa elevul va fi capabil:

  1. sa adopte pozițiile corecte ale corpului si ale segmentelor acestuia in efectuarea actiunilor motrice;
  2. sa foloseasca adecvat exercitiile specifice pentru dezvoltarea musculaturii spatelui, a abdomenului si a membrelor;
  3. sa realizeze actiuni motrice cu structuri si eforturi diferite.

Continuturi:

CALITATI MOTRICE DE BAZA

REZISTENTA:

rezistenta cardio-respiratorie la eforturi aerobe;

rezistenta musculara locala.

CLASA aVIa

Dezvoltarea calitatilor motrice de baza (capacitatii motrice generale a elevi

elevilor necesare desfasurarii activitatilor sportive:

Obiective de referinta:

La sfarsitul clasei aVI a elevul va fi capabil:

sa adopte in toate imprejurarile pozitia corecta a corpului;

sa cunoasca principalele procedee pentru dezvoltarea musculaturii si sa le utilizeze sistematic;

sa realizeze actiuni motrice cu grad progresiv de complexitate si solicitare la efort.

Continuturi:

CALITATI MOTRICE DE BAZA

REZISTENTA:

rezistenta cardio-respiratorie la eforturi aerobe;

rezistenta musculara locala;

rezistenta cardio-respiratorie la eforturi variabile.

CLASA aVIIa

Dezvoltarea calitatilor motrice de baza (capacitatii motrice generale) a elevilor necesare desfasurarii activitatilor sportive:

Obiective de eferinta:

La sfarsitul clasei aVIIa elevul va fi capabil:

sa adopte postura corecta a corpului in activitati statice si dinamice si sa recunoasca deficientele generate de activitatea scolara si cotidiana;

sa utilizeze eficient tehnicile de actionare pentru dezvoltarea tonicitatii musculaturii segmentelor corpului;

sa realizeze actiuni motrice cu structuri si eforturi variate.

Continuturi:

CALITATI MOTRICE DE BAZA

REZISTENTA

rezistenta cardio-respiratorie la eforturi aerobe;

rezistenta musculara locala;

rezistenta in regim de forta.

CLASA aVIIIa

Dezvoltarea calitatilor motrice de baza (capacitatii motrice generale) a elevilor necesare desfasurarii activitatiilor sportive:

Obiective de referinta:

La sfarsitul clasei aVIIIa elevul va fi capabil:

sa adopte reflex postura corecta a corpului, in orice imprejurare si sa actioneze pentru prevenirea instalarii viciilor de postura;



sa actioneze independent pentru mentinerea si ameliorarea propriei dezvoltari fizice;

sa rezolve, adecvat posibilitatiilor proprii, solicitarile motrice impuse de practicarea exercitiilor fizice si de activitatile cotidiene.

Continuturi:

CALITATI MOTRICE DE BAZA

REZISTENTA;

rezistenta cardio-respiratorie la eforturi aerobe ;

rezistenta cardio-respiratorie la eforturi maxime;

rezistenta musculara locala;

rezistenta specifica probelor si ramurilor de sport predate.

2.3 TEORIA CALITATII MOTRICE REZISTENTA

Definitie de sinteza: "capacitatea organismului uman de a depune eforturi cu

o durata relativ lunga si o intensitate relativ mare, mentinand indici constanti de eficacitate optima". Este deci, capacitatea umana de a depune eforturi fara aparitia starii de oboseala (senzoriala, emotionala, fizica) sau prin invingerea acestui fenomen. Unii autori mentioneaza si faptul ca rezistenta presupune si " capacitatea ridicata de restabilire rapida a organismului dupa anumite eforturi obositoare ".

Alte definitii:

- A.Demeter: "rezistenta este capacitatea omului de a executa miscarea timp indelungat, cu un numar mare de repetari, intr-un ritm dat".

- T.Ardeleanu: "calitatea motrica rezistenta reprezinta capacitatea omului de a face fata oboselii fizice, provocata de activitatea musculara, desfasurata intr-un efort de o intensitate precizata si un regim determinat, fara modificarea intensitatii precise".

- D.Harre: "in sport prin termenul de rezistenta se intelege capacitatea organismului de a face fata oboselii".

- N.Ozolin: "rezistenta reprezinta acea capacitate de a executa timp indelungat un efort la nivel de intensitate cerut, adica acea capacitate de a lupta cu oboseala".

Factori de conditionare:

Cei mai importanti sunt:

-stabilitatea proceselor nervoase fundamentale, excitatia si inhibitia, in sensul mentinerii unui raport constant intre acestea, dar in favoarea excitatiei, pe un timp cat mai lung;

-calitatea sistemelor si functiilor organismului uman, mai ales pe plan cardiovascular si respirator;

-culoarea fibrelor musculare implicate in efort (cele rosii sunt lente, deci favorabile efortului de rezistenta);

-resursele energetice ale organismului (glicogen, mai ales),calitatea metobolismului si mecanismelor hormonale de reglare;

-calitatea proceselor volitive (mai ales perseverenta si darzenia) determinate motivational.

Forme de manifestare:

-dupa criteriul "ponderea participarii in efort a grupelor musculare si a marilor functii organice";

-rezistenta generala: capacitatea de a efectua acte si actiuni motrice timp indelungat, cu eficienta si fara aparitia starii de oboseala, agrenandu-se in efort aproximativ 70% din grupele musculare si solicitandu-se mult sistemul nervos central, cardiovascular si respirator;

-rezistenta specifica: capacitatea de a depune eforturi fizice, cu eficienta si fara aparitia starii de oboseala, pe care le implica ramurile si probele sportive. Poate fi: "regionala" (cand in efort se angreneaza intre 1/3 si 2/3 din grupele musculare) si "locala" (cand in efort se angreneaza mai putin de 2/3 din musculatura).

-dupa criteriul "sursele energetice, intensitatea si durata eforturilor":

-rezistenta anaeroba: (alactacida), specifica pentru eforturile cuprinse intre 45 de secunde si doua minute, intensitatea efortului fiind de 95-100%;

-rezistenta aeroba: specifica eforturilor cuprinse intre doua si opt minute, spre limita inferioara, ca durata predomina eforturi fizice anaerobe, iar spre limita superioara, tot ca durata predomina eforturile fizice aerobe. Se mai numeste si "rezistenta anaeroba lactacida", iar intensitatea efortului este de 80-90% din posibilitatile maxime individuale.

-dupa criteriul "natura efortului":

-rezistenta in efort cu intensitate constanta;

-rezistenta in efort cu intensitate variabila.

-dupa criteriul "modul de combinare cu alte calitati motrice":

-rezistenta in regim de viteza;

-rezistenta in regim de indemanare;

-rezistenta in regim de forta.

METODICA DEZVOLTARII CALITATII MOTRICE

REZISTENTA

Procedee metodice de dezvoltare/educare:

-procedee metodice bazate pe variatia volumului efortului fizic:

-procedeul eforturilor uniforme, cand se mentine in exersarea aceeasi intensitate si creste volumul (exprimat prin durata, distanta, numar de repetari) in aceeasi activitate sau de la o activitate la alta;

-procedeul eforturilor repetate, cand intensitatea efortului ramane tot constanta, dar efortul se efectueaza cu un numar de repetari in crestere a aceleiasi unitati de efort (fie in aceeasi activitate, fie de la o activitate la alta).

-procedee metodice bazate pe variatia intensitatii efortului fizic:

-procedeul eforturilor variabile, cand se mentine aceeasi unitate de efort (durata/repriza, distanta, numar de repetari), dar se modifica intensitatea, in sens de crestere si descrestere;

-procedeul eforturilor progresive, cand se mentine aceeasi unitate de efort, dar se modifica intensitatea numai in sens de crestere (fie pe parcursul unitatii de efort, fie de la o unitate de efort la alta).

-procedeul metodic cu intervale,care se bazeaza atat pe variatia volumului cat si a intensitatii efortului fizic.

Educarea eficienta a acestei calitati motrice impune urmatoarele precizari:

-efortul depus intr-o activitate, sub aspectul volumului, trebuie sa depaseasca, prin insumarea "unitatilor"specifice, modelul de efort competitional sau existential/vital in ontogeneza;

-pauza (cu durata precisa de 90 de secunde) dintre repetarile din aceeasi activitate are ca efect refacerea organismului. Dupa modul in care decurge aceasta refacere (apreciata prin valorile frecventei cardiace), se regleaza sau nu intensitatea efortului pentru repetarea urmatoare, fiind posibile urmatoarele trei variante:

1. daca frecventa cardiaca coboara in cele 90 de secunde de pauza, spre valorile de la care a "plecat"in repetarea respectiva (s-a plecat de la 120 pulsatii pe minut, de exemplu, si revine la 125 pulsatii pe minut), atunci in repetarea urmatoare se mentine aceeasi intensitate a efortului fizic (de obicei maxima);

2. daca frecventa cardiaca coboara in cele 90 de secunde de pauza la valorile de la care a plecat in repetarea respectiva, atunci in repetarea urmatoare trebuie sa creasca intensitatea efortului fizic;

3. daca frecventa cardiaca nu coboara in cele 90 de secunde de pauza spre valorile de la care a plecat, in repetarea respectiva (a plecat de la 120 de pulsatii si coboara doar pana la 140), atunci in repetarea urmatoare trebuie sa se scada intensitatea efortului fizic.

In lectiile de educatie fizica si sport, accentul cade pe dezvoltarea rezistentei generale, a rezistentei la eforturi cat mai diferite. Pot fi utilizate urmatoarele modalitatii:

executarea exercitiilor in ritm moderat, marind treptat timpul de repetare.

De exemplu, din alergare moderata, pasa cu doua maini de la piept, poate influenta si dezvoltarea rezistentei generale, in conditiile in care se repeta de mai multe ori;

2. alergarea in tempo uniform, moderat (procedeu clasic pentru dezvoltarea rezistentei), marind treptat de la un ciclu de lectii la altul distanta sau timpul ori scurtand pauza;

3. deplasarile pe schiuri si alergarile pe patine pot fi utilizate in timpul iernii in scolile care au conditii corespunzatoare, ca mijloac pentru dezvoltarea rezistentei;

4. alergarea in tempo moderat (50m 2/4, 50m ¾, 50 m 2/4 s.a.m.d), jocurile sportive sub forma bilaterala, pot construi de asemenea mijloace eficace pentru dezvoltarea rezistentei;

5. circuitele cu accent pe rezistenta - (forta) pot fi folosite cu eficienta in timpul iernii, in special in scolile care nu au sali de educatie fizica.

Exercitii pentru dezvoltarea rezistentei prin alergare de durata:

1).pe grupe, in sir,alergare de durata cu schimbarea conducatorului care la comanda ramane la sfarsitul sirului.4minte fete,6 minute baieti. 1-2x,pauza activa 2-3 minute;

2).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe valorice, alergare de durata 10 minute fetele, 12 minte baietii, 1x, pauza activa mers pana la revenire, tempo 2/4;

3).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe valorice, alergare continua in tempo moderat, -1000-1200m urmata de mers cu exercitii de relaxare si mobilitate 200m, 1x,pauza activa 4-5 minute;

4).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe valorice, la semnal sonor, alergare tempo moderat 150m-50m alergare accelerata tempo ¾: 4-5x, pauza activa 2-3 minute;

5).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe valorice, la semnal sonor, alergare tempo moderat 300m-30m alergare accelerata tempo 4/4:2-3x, pauza activa 2-3 minute.

Exercitii pentru dezvoltarea rezistentei la eforturi variabile:

1).formatie de lucru: grupe valorice; alergare in tempo variat: 40m alergare tempo 2/4, 30m alergare tempo 3/4; 20m alergare tempo 4/4, 40m alergare tempo 2/4,60m mers;3-4x, pauza activa 2-3 minute (cei 60m mers);

2).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe valorice; 100m alergare-tempo2/4; 100m alergare tempo 3/4; 200m alergare tempo 4/4; 100m mers 3-4x, pauza activa3-3,5 minute;

3).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe valorice; alergare 50m tempo2/4; 50m tempo 3/4; 50m alergare cu pasi marunti; 3-4x semnal sonor; pauza 1-2 minute;

4).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe valorice; alergare 100m tempo2/4,alergare 60m tempo 3/4,alergare 40m tempo 4/4; 3-4x,semnal sonor,pauza 2-3 minute;

5).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, alergare 100m tempo 4/4; alergare 50m tempo3/4; alergare 60m tempo 4/4; 3-4x,semnal sonor; pauza activa 2 minute;

6).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, alergare 100 tempo 2/4; alergare 100m tempo 3/4; alergare 100m tempo 4/4; 3-4x,semnal sonor; pauza activa 2-3 minute;

7).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, alergare 200m tempo 2/4; alergare 200m tempo 3/4; alergare 100m tempo 4/4; 3-4x,semnal sonor; pauza activa 2-3 minute;

8).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, alergare in tempo moderat pe distanta de 250m cu finis pe ultimii 50-60m, 3-4x, semnal sonor, pauza activa 2-3 minute.

Exercitii pentru dezvoltarea rezistentei in alergare de semifond:

1).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, alergare in tempo dinainte stabilit. Elevii alearga 1-1min 30 sec./400m, 3-4x, pauza activa 2-4 minute;

2).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, alergare in tempo dinainte stabilit;600m, 1min.30sec.baietii, 2 min.20sec.fetele 2-3x semnal sonor, pauza activa 3-4 minute;

3).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, alergare in tempo dinainte stabilit; 800m-3min.10sec.baietii si 4min.10sec.fetele,2x, semnal sonor; pauza activa 5-8 minute;

4).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, alergare in tempo dinainte stabilit: 1000m-4min.20sec.baietii si 5min.10sec.fetele,1-2x,semnal sonor; pauza activa 5-8 minute;

5).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe,la semnal sonor alergare cu intensitate moderata pe distanta de 200-250m cu schimbarea conducatorilor si mentinerea aceluiasi tempo 2/4, 3-4x pauza activa 2-3 minute;

6).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe,la semnal sonor,alergare in coloana,in tempo dinainte stabilit de 400-600m, 26-28 sec./100m pentru baietii, 30-32 sec./100m fete.Ultimele alergari se fac sub forma de intrecere.Castiga grupa care la toate incercarilea insumat cea mai mica diferenta intre timpul realizat si cel stabilit; 2-3x, pauza activa 2-4 minute;

7).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, alergare de durata in tempo uniform: 7 min.baietii si 5 min.fetele, 1-2x, pauza activa 3-4 minute;

8).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe valorice, la semnal sonor alergare in tempo prestabilit 1x200m, 1x300m, 1x400m; tempoul fiind de 24-26sec./100m, pauza activa 2-4 minute;

9).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe,alergare in tempo prestabilit pe distanta de 200m, 400m, 600m; tempoul fiind de 24-26 sec./100m, una-doua repetari pentru fiecare distanta; indicatii metodice: dupa fiecare 100m profesorul comunica elevilor timpul realizat recomandandu-le daca trebuie sa alerge mai repede sau mai incet;

10).formatie de lucru: pe siruri: "cine este cel mai bun conducator?", alergare pe distanta de 200m parcursa in 40sec; 5-6x, pauza activa 2-5 minute;

11).formatie de lucru: in grup neordonat, la semnal sonor alergare in tempo variat: 200m alergare in tempo moderat,50m alergare in tempo sustinut si 50m alergare usoara, 3-4x,pauza activa mers pana la revenire;

12).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, alergare in tempo variat: 200m alergare in tempo moderat, 200m in tempo sustinut, 50m mers linistit, 3-4x pauza activa 4-6 minute;

13).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, la semnal sonor, din alergare cu joc de glezna trecerea in alergare accelerata la semnalul profesorului, 3-4x 150m, pauza activa 3-4 minute;

14).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, la semnal sonor,din alergare cu ridicarea genunchilor la piept trecerea in alergare accelerata,3-4x100m,pauza activa 2-3 minute;

15).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, la semnal sonor, alergare repetata 3-4x200-250m: tempo3/4, pauza activa 4-6 minute;

16).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe: la semnal sonor, alergare repetata 3x150m-tempo 3/4-4/4,pauza activa 4-6 minute;

17).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, la semnal sonor, alergare usoara 600-800m fete; 800-1000m baieti, 1-2x, tempo 1/4-2/4, pauza activa 3-4 minute;

18).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, alergare pe teren variat pe distanta de 2500-3000m, 1-2x, tempo 2/4, spre sfarsitul alergarii creste tempoul pana la moderat, pauza activa mers pana la revenire;

19).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe sau pluton; la semnal sonor alergare pe teren plat sau variat alternat cu mers: 400-600m plus 100m mers; mers 600-800m plus 100m mers, 800-1000m plus 100-150m mers, 1-2x, pauza activa pana la revenire;

20).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe; alergare cu joc de glezna 100m plus alergare cu ridicarea genunchilor la orizontala 50m plus mers 100m plus alergare cu pendularea gambelor la spate 100m plus mers 100m plus pasii sariti 30-40m mers 100m, 2-3x, semnal sonor, pauza activa 2-4 minute;

21).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, la semnal sonor, alergare cu pas adaugat pe o distanta de 50 (100)m: cu piciorul stang inainte, 50m cu piciorul drept: cu piciorul stang inainte, 50m cu piciorul drept, 3-4x 100m, pauza activa 2-3 minute;

22).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe la semnal sonor, triplu salt cu elan redus. Intensitatea sariturilor este medie, 8-10x, pauza activa 2-3 minute;

23).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe: sarituri inainte din ghemuit in ghemuit 20-30m, 3-4x semnal sonor, pauza activa 2-3 minute;

24).formatie de lucru: pe linii sau pe grupe, la semnal sonor, sarituri in lungime de pe loc cu desprindere de pe ambele picioare; 3-4x25m;

25).formatie de lucru: pe doua linii sau pe grupe la semnal sonor, pas saltat pe o distanta de 50-70m, 4-5x, pauza activa2-3 minute;

26).formatie de lucru: pe doua linii sau pe grupe, la semnal sonor pas sarit pe o distanta de 60-80m, 3-4x, pauza activa 2-3 minute;

27).formatie de lucru: elevii sunt impartiti pe grupe, la semnal sonor, alergare cu start din picioare; 4x40m tempo 4/4, 3x80m tempo 4/4, 2x300m tempo 4/4, 2-4x, pauza active 2-4 minute;

28).formatie de lucru: elevii sunt asezati in linie la semnal sonor,alergare combinata cu aruncari cu mingea de oina(pot fi folosite si alte materiale: discuri,sulita). Dupa fiecare aruncare elevii alearga un tempo moderat dupa minge si incepe sa execute imediat o alta aruncare, 3-4x, pauza activa 2-3 minute;

29).formatie de lucru: pe siruri,la semnal sonor,dezvoltarea rezistentei prin alergare peste obstacole. Alergare repetata peste 6 obstacole inalte de 40-50m aflate la distanta de 5-7m, tempo 4/4, 5-6x, pauza activa 3-4 minute;

30).formatie de lucru: pe trei echipe dispuse pe sir, la semnal sonor, alergare sub forma de concurs peste 6-8 obstacole asezate la o distanta de 7m.Cel care ajunge primul aduce echipei sale un punct, 4-5x, pauza activa 2-3 minute, tempo 4/4;

31).formatie de lucru:elevii sunt dispusi pe grupe, la semnal sonor circuit:

-alergare cu ridicarea genunchilor la piept 60m;

-alergare cu pas saltat 70m;

-alergare cu pas sarit 80m;

-alergare cu picioarele inainte 70m;

-alergare in tempo unitar.

32).formatie de lucru: pe doua siruri,dezvoltarea rezistentei prin efectuarea unor elemente din gimnastica de baza sub forma de parcurs aplicativ: doua rostogoliri inainte din ghemuit in ghemuit; saritura pe verticala cu intoarcere 360 grade, cumpana pe un genunchi, rostogolire inainte din ghemuit indepartat, saritura cu forfecarea picioarelor inainte, cumpana pe un picior cu sprijin la scara fixa, doua rasturnari laterale(legate), alergare pana la linia de sosire, 30 secunde, 4-5x, pauza activa 1 minut;

33).formatie de lucru: pe trei siruri,la semnal sonor,stafeta acrobatica: alergare 10m,trei rostogoliri inainte din ghemuit in ghemuit,saritura pe verticala cu intoarcere 180 grade,trei rostogoliri inapoi din ghemuit in ghemuit, alergare si predarea stafetei, 3-4x,pauza activa 1 minut;

34).formatie de lucru: pe trei siruri,la semnal sonor,stafeta acrobatica: cinci sarituri inainte pe piciorul stang plus cinci sarituri pe piciorul drept, cumpana pe un picior,rasturnare laterala,doua rostogoliri inainte din ghemuit in ghemuit,cu intoarcere 180 grade alergare si predarea stafetei, 3-4x, pauza activa 1-1 minut 30 secunde;

35).formatie de lucru: coloana cate unu la semnal sonor parcurs aplicativ: alergare bataie pe trambulina si saritura prin rostogolire inainte la lada de gimnastica cu picioarele inainte,aterizare si rostogolire inainte din ghemuit in departat, cinci sarituri succesive pe piciorul stang plus cinci sarituri pe piciorul drept,tarare pe banca de gimnastica alergare pana la linia de sosire,30 secunde,5-6x,pauza activa 1-1 minut 30 secunde;

36).formatie de lucru: pe doua siruri stafeta cu dribling: dribling cu mingea de baschet printre 7-9 obstacole asezate la o distanta de 4m intre ele, 5x20-30m,pauza activa 1-2 minute,tempo2/4;

37).formatie de lucru: pe doua siruri la semnal sonor dribling cu mingea de baschet sau handbal pe o distanta de 30m,10 sarituri pe verticala pe ambele picioare,mingea este tinuta cu ambele maini la piept,dribling 30m spre linia de plecare,pauza activa 1-2 minute,tempo 4/4;

38).formatie de lucru: "Cine tine mingea mai mult?" Joc de baschet sau de handbal fara dribling folosindu-se numai pasele (fara pasi) 4x4-5 minute,pauza activa 1-2 minute, tempo 4/4;

39).formatie de lucru: pe echipe, dezvoltarea rezistentei prin jocurile de baschet,handbal,fotbal,2-3x,25-30 minute,tempo 3/4-4/4,pauza activa 2 minute.

Exercitii pentru dezvoltarearezistentei prin mijloace specifice jocului de baschet:

1).siruri de patru cinci elevi la panou cu lucru alternativ,de la linia de pedeapsa aruncarea mingii in panou,recuperarea urmata de patru voleibaleri cu panoul,recuperare si sprint in dribling pana la peretele din dreapta cu mana stanga si apoi revenire la linia de pedeapsa unde se reia exercitiul urmat de dribling spre peretele din stanga cu mana dreapta: timp de lucru 3 minute,2x,pauza un minut;

2).trei grupe de patru elevi la panou,din jurul spatiului de aruncari libere se executa aruncarea la cos din saritura,urmarirea mingii,recuperare,revenire la locul fixat si reluarea exercitiului;lucru alternative,timp 3 minute,2x,pauza 1 minut;

3).doua siruri de patru-sase elevi de fiecare parte a panourilor;sprinturi scurte si repetate in dribling executate in lungul salii,pe o distanta de 10-12m,cu aruncare la cos,recuperare si revenire la locul de plecare: 4-5 sprinturi x 2 serii, pauza pe intervale 5-6 secunde,intre serii 30secunde;

4).lucru frontal- deplasare in teren in pozitie fundamentala joasa la semnalele vizuale date de profesor; 3 reprize x 1 minut,pauza 30 secunde;

5).pe perechi 1x1 atacant-aparator: dribling cu mana dreapta (stanga) in pozitie fundamentala medie cu scoaterea mingii din dribling a partenerului 4 reprize x 1 minut,pauza 10 secunde;

6).siruri de 3-4 elevi perpendicular pe panou la distanta de 15-20m de acesta: sprint scurt cu dribling, oprire, voleibare in panou,recuperare,aruncare la cos din saritura recuperare,revenire in alergare la locul de plecare;lucru in val,2 reprize x 2 minute,pauza 30 secunde;

7).grupe 4-6 elevi la panou;dribling in cerc cu trecerea succesiva pe sub cos si pe linia de pedeapsa, cu aruncare din saritura la marginea zonei de restrictie recuperarea si reluarea exercitiului,lucru in 3 reprize x 2 minute,pauza 30 secunde, se mai pot executa aruncari si de la linia de pedeapsa;

8).fiecare elev cu o minge de baschet;pase rapide cu doua maini de la piept in perete (4 pase) de la distanta de 2m,pivotare,dribling pana la peretele opus oprire, executarea celor 4 pase rapide in perete pivotarea si continuarea exercitiului;lucru pe latimea salii,3 reprize x 2 minute,pauza 30 secunde;

9).variante de pase (cu una sau doua maini de la piept, de deasupra capului, de la umar) executate in suveica de 3 jucatori aflati la 5-6 m distanta;timp de lucru 2 reprize x 2 minute pauza 30 secunde;

10).exercitiul se desfasoara pe tot terenul,cu totii jucatorii organizati in doua siruri dispuse lateral la centrul terenului cu fata spre cos; primii din fiecare sir pleaca in dribling cu mingea de baschet spre cosul opus si arunca la cos, urmatorii doi din siruri pleaca la recuperare , recupereaza si pleaca in dribling spre celalalt cos arunca si trec la coada sirului opus;lucru in val, 2 reprize x 2 minute, pauza 30 secunde;

11).acelasi exercitiu ca la pct.10 cu dribling si aruncare la cos de pe partile laterale ale terenului ,recuperarea facandu-se prin alergare pe mijlocul terenului;lucru in val,2 reprize x 2 minute pauza 30 secunde;

12).joc 3x3 la un singur panou avand impusa tema fara dribling; 2-3 reprize x 3 minute pauza 1 minut;

13).joc 5x5 pe tot terenul,doua-trei reprise 10-15 minute cu pauza de 3 minute.

Exercitii pentru dezvoltarea rezistentei prin mijloace specifice jocului de handbal:

1).colectivul se imparte in grupe de 4-5 elevi: "Alearga in cadenta": fiecare grupa alearga in cadenta ei,deplasandu-se liber pe terenul de handbal schimband in permanenta comanda;

2).colectivul impartit in 4 grupe: "Urmarire pe grupe",fiecare grupa plasata la cele patru colturi ale terenului de handbal; la semnal sonor pornesc in acelasi sens de alergare urmarindu-se una pe cealalta.Se alearga pe exteriorul liniilor;

3).elevii sunt asezati in zona pe semicercul de 6m: deplasare stanga dreapta,inainte-inapoi. Deplasarile sunt insotite de miscari ale bratelor specifice jocului de aparare. Se efectueaza trei mingi a cate 10-12 repetari ,fiecare repetare fiind de 20-25 secunde; intervalul dintre repetari pot sa fie de 30-40 secunde iar cele dintre serii de 1-2 minute;

4).elevii sunt asezati in zona pe semicercul de 6m: la primul semnal sonor executa deplasari stanga dreapta,inainte-inapoi, la urmatorul semnal pleaca pe contraatac pana la semicercul de 9m din fata portii adverse cu intoarcere din nou pe lateral. Se efectueaza trei serii x 10-12 executii (30 secunde), intervalul dintre executii este de 30-40 secunde iar intre serii de 1-2 minute;

5)."Patratul miscator": 8,12 sau 16 jucatori sunt dispusi la distante egale pe laturile unui patrat; mingea se paseaza lateral spre dreapta sau spre stanga cu schimbarea locului cu perechea din fata sau de pe coltul opus;

6).deplasare in aparare, pornire in contraatac si repliere imediata in aparare: trei serii x 10-40 secunde, cu interval intre repetari de 40 secunde si intre serii de 1-2 minute;

7).dribling multiplu urmat de aruncare la poarta din saritura doua serii x 10x30 m; pauza dintre repetari se face sub forma de actiune de recuperare a mingii si de deplasare la semicercul de 6m, apoi se incepe o noua actiune; pauza dintre serii este de 1-2 minute;

8).pasa in trei cu schimb de locuri, cu aruncare la poarta din alergare; trei mingi x 10x30m; intervalul dintre repetari consta in alergare usoara spre locul de unde a inceput exercitiul, iar cel dintre serii va fi de 2-3 minute;

9).suveica dubla, efectuata pe lungimea terenului (pase intre doi jucatori care dupa ce paseaza la perechea urmatoare devin aparatorii si se lanseaza cu cei doi si paseaza mingea, apoi trec la coada sirurilor, de unde, initial au plecat); trei mingi x 10x30m, interval intre repetari este in functie de numarul perechilor , intre 20-40 secunde, iar cele dintre serii de 3-4 minute;

10).asezare in dispozitiv de atac cu un pivot si pase rapide intre jucatorii care efectueaza deplasari sustinute, folosind procedee ale miscarii in teren; 4-6 serii x 8-10 x 60 secunde, cu intervale intre repetari de 30 secunde si intre serii de 2 minute;

11)."Optul mare": jucatorii sunt asezati in dispozitiv de atac cu un pivot care efectueaza circulatia sub forma de opt cu pase; 5-4 serii x 4 x 40 secunde, cu intervale intre repetari de 40 secunde si intre serii de 1-2 minute;

12).pe linia de centru al terenului, jucatorii sunt asezati in grupe de cate trei: cel cu mingea patrunde in dribling spre poarta pana la semicercul de 9m si paseaza inapoi unuia dintre cei doi jucatori; al doilea jucator efectueaza patrunderea, primeste mingea, executa dribling si pasa la al treilea care dribleaza si arunca la poarta din saritura; 2-3 x 8-10 x 15-20m; pauza dintre serii dureaza 1-2 minute;

Exercitii pentru dezvoltarea rezistentei prin mijloace specifice jocului de volei:

1).sarituri cu genunchi sus executate pe loc, lucru frontal de 15-20-30 secunde, 2x pauza 30 secunde;

2).elevii impartiti in linii de 6-8, simularea loviturii de atac pe distanta de 3-5m, 4-6x pauza mers;

3).din linie cate 6-8 se executa deplasari din pozitie fundamentala cu schimbari de directie, la fluier simularea loviturii de atac si continuarea deplasarii, la un al doilea fluier plonjon latera; distanta de lucru 8-10m, 4-6 x , pauza de mers;

4).pe perechi fata in fata la fileu; saritura la blocaj cu bataia palmelor deasupra benzii, pas lateral stanga-dreapta, saritura cu blocaj; 3x8-10 sarituri, pauza 10 secunde;

5).pe perechi fata in fata pe linia de 3m, pase de sus cu doua maini; 3x1minut, pauza 20 secunde; idem cu doua mingi;

6).pe perechi fata in fata pe linia de 3m, preluare de jos cu doua maini, 3x1minut, pauza 20 secunde;

7).pe perechi fata in fata la 2m, pasa de sus la partener, alergare, ocolirea colegului, revenire in alergare cu spatele la locul de plecare si cu fata la partener, reprimire si reluarea exercitiului, 2 serii de cate 1 minut pentru fiecare elev cu schimbarea rolurilor dupa fiecare minut de lucru, pauza 20 secunde intre serii;

8).acelasi exercitiu dar cu preluare de jos cu ambele maini; 2 serii x 1 minut pentru fiecare elev cu inversarea rolurilor, pauza 20 secunde;

9).pe perechi fata in fata la fileu; saritura de blocaj cu bataia palmelor deasupra benzii, aterizare si plonjon pe spate cu rostogolire, sprint la linia de fund, revenire in alergare la fileu si reluarea exercitiului; 2-3x1 minut, pauza 30 secunde;

10).elevii asezati inapoia liniei de fund a terenului de volei, in linie cate 6-8; la fluier deplasari intre linia de fund si cea de atac prin alergare cu fata si retragere cu spatele; 2-3x10 deplasari, pauza mers si relaxare;

11).pe perechi la fileu fata in fata cu o minge; executa preluarea deasupra fileului din mingea plasata de partener; 4x30secunde, pauza 20 secunde, dupa fiecare 30 secunde de lucru se inverseaza rolurile;

12).joc 3x3 pe jumatate de teren; pasa, minge plasata, preluare, 3x1minut, pauza 20 secunde, cu rotatia jucatorilor in sensul acelor de ceasornic;

13).joc 3x3 pe jumatate de teren; pasa, lovitura de atac, preluare, 3x1minut, pauza 30 secunde, cu rotatia jucatorilor in sensul acelor de ceasornic;

14).joc 3x3 pe jumatate de teren; serviciu de jos (de sus) cu o mana, preluare, pasa, lovitura de atac, 3x1minut, pauza 40 secunde, cu rotatia jucatorilor in sensul acelor de ceasornic;

15).joc 6x6 pe tot terenul; se executa toate elementele tehnice; cand mingea a cazut profesorul arunca din afara terenului o minge la echipa unde sa interupt jocul continuand; 6x1minut, pauza 30 secunde, cu rotatia jucatorilor.

Indicatii metodice privind folosirea exercitiilor pentru dezvoltarea rezistentei:

1).deoarece exercitiile pentru dezvoltarea rezistentei solicita la maxim marile functiuni, aparatul cardio-vascular si respirator, se folosesc la sfarsitul lectiei de educatie fizica, dar inaintea verigii "revenirea organismului dupa efort";

2).continuitatea reprezinta o regula de mare importanta pentru dezvoltarea rezistentei;

3).variatia volumului efortului reprezinta un element important de progres in dezvoltarea rezistentei generale;

4).cresterea continua a duratei activitații sau a distantei constituie un element hotarator pentru realizarea progresului in dezvoltarea rezistentei. Pentru fete, azi, nu sunt contraindicatii cu privire la efortul de rezistenta. S-a demonstrat ca fetele care exerseaza sistematic exercitiile de rezistenta, se adapteaza foarte bine la efort si prezinta mai putine tulburari menstruale. (E.Balogh si Boga-1996);

5).efectuarea si dozarea exercitiilor sa fie facuta in functie de nivelul de pregatire si dezvoltare al elevilor, baza materiala si obiectivele propuse in lectie. 

2.5 PARTICULARITATI SOMATICE, PSIHICE, FUNCTIONALE SI MOTRICE ALE ELEVILOR DIN INVATAMANTUL GIMNAZIAL

A. Pe plan somatic:

1.Cresterea in inaltime se accentueaza intr-un ritm superior tuturor varstelor

din ontogeneza. Membrele superioare si inferioare cresc mai mult decat trunchiul producandu-se un dezechilibru care poate capata chiar un aspect caricatural.Din acest motiv aceasta etapa de varsta mai este numita si varsta "hainelor scurte";

2.Greutatea corpului inregistreaza mai ales la baieti o usoara incetinire a ritmului de crestere fata de perioada anterioara;

3.Sistemul osos este in plin proces de consolidare.Se semnaleaza o depunere insuficienta a calciului in oase, fapt care poate favoriza aparitia unor deformari fizice de tipul scoliozelor, lordozelor, cifozelor, picior plat, etc.;

4.Ligamentele si articulatiile sunt inca insuficient dezvoltate fapt care determina o slaba rezistenta la tractiuni si intinderi;

5.Toracele este ingust iar organele interne din cutia toracica sunt inca insuficient dezvoltate fapt care determina dificultati in privinta adaptarii la un efort fizic sustinut.

B. Pe plan psihic:

1.Limbajul ca functie al celui de-al II- lea sistem de semnalizare are un rol deosebit si predominant in raport cu primul sistem de semnalizare pentru procesul predare-invatare;

2.Perioada este contradictorie in privinta manifestarilor psiho-afective, de aceea unii specialisti vorbesc de o "criza juvenila" la aceasta perioada de varsta in care manifestarile afective pot fi deosebit de spectaculoase dar pot sa fie prevenite daca se asigura o corecta indrunare psiho-pedagogica;

3.Sub aspect intelectului, scolarii se afla sub influenta predominanta a concretului cu toate ca analiza, sinteza, abstractizarea, ca procese ale gandirii se perfectioneaza;

4.Afectiv si volitiv scolarul de aceasta varsta este preocupat prioritar de satisfacerea nevoilor personale;

5.Interesele scolarilor se diversifica in functie de aptitudinile pe care procesul de invatamant le dezvolta sau pe care le determina alti factori extrascolari;

6.Dorinta de cunoastere a cat mai multor lucruri despre ceea ce il inconjoara pe elev dar si despre sine se amplifica;

7.Sunt legate prietenii puternice in cadrul aceluiasi sex. Frecvent scolarii se destainuie mai des prietenilor decat parintilor;

8.Se intensifica dorinta de afirmare pe multiple planuri inclusiv pe cel sportive,

C. Pe plan functional:

1.Excitatia corticala predomina fata de inhibitie datorita cresterii eficientei reglarii corticale, se imbunatateste mult coordonarea si precizia actelor si actiunilor motrice;

2.Se manifesta o capacitate inca redusa de adaptare si rezistenta a aparatelor cardio-vascular si respirator la eforturi fizice intense si de lunga durata, fiindca lumenul vaselor este ingust, cordul depune travaliu mare pentru irigarea organelor si sistemelor aparand frecvent fenomenele de oboseala, ameteli, tulburari ale ritmului cardiac. Capacitatea aeroba se imbunatateste;

3.In sfera vegetativa se produc mari refaceri mai ales sub aspectul maturizarii caracteristicilor sexuale (mai devreme la fete decat la baieti).

D. Pe plan motric:

1.Substratul morfo-functional al organismului scolarilor de aceasta varsta permite o actionare eficienta pentru dezvoltarea calitatilor motrice mai ales a vitezei si indemanarii;

2.La viteza rezultatele foarte bune se obtin la 12 ani pentru fete si la 13 ani pentru baieti. La 12 ani viteza de deplasare a fetelor este mai buna decat a baietilor urmand ca acestia sa le depaseasca progresiv;

3.Se remarca o stangacie in efectuarea actelor si actiunilor motrice datorate si disproportiei dintre segmentele corpului. Totusi aceasta perioada se mai numeste si a "indemanarii" deoarece se pot obtine succese deosebite in dezvoltarea ei;

4.Eforturile de rezistenta aeroba cu o intensitate moderata sunt bine suportate, elevii putand parcurge prin alergare intr-un tempo convenabil distanta de 3000-5000 m;

5.Se recomanda punerea unui accent deosebit pe dezvoltarea musculaturii extensoare fiindca s-a constatat ca indicii de forta stagneaza sau regreseaza pentru extensori. Este contraindicate lucruri cu ingreuieri mari care suprasolicita muschii, articulatiile, tendoanele si ligamentele insa insuficient consolidate la aceasta varsta;

6.Mobilitatea activa si pasiva a coloanei vertebrale se imbunatateste mai mult la fete dar nu in mod suficient. In disconcordanta cu celelalte calitati motrice , mobilitatea are cele mai scazute valori la 12-13 ani pentru fete si 13-14 ani pentru baieti cu implicatii evidente pe planul amplitudinii actelor si actiunilor motrice;

7.Incepand de la 13-14 ani baietii au inclinatii catre exercitii de forta pe care le executa uneori cu repezeala dar precis. Fetele prefera miscarile expresive mai ales cand se efectueaza pe muzica aceste miscari tinzand foarte mult spre acuratete tehnica;

8.Alergarea este deprindere motrica de baza cel mai mult folosita in lectia de educatie fizica si sport in timpul liber al scolarilor. In executie se mai pastreaza unele greseli specifice perioadei de varsta anterioara:

- insuficienta fazei de joc;

- oscilatii ale trunchiului in plan lateral;

- contact pe suprafata de sprijin pe toata talpa.

9.Saritura nu este executata corect si datorita particularitatilor de dezvoltare somatica. Bataia de regula este puternica dar zborul pe un picior se efectueaza mai bine decat cea de pe doua picioare, iar cea in lungime este mai usor ca cea in inaltime;

10.Aruncarea este accesibila mai ales baietilor care spre 14-15 ani isi insusesc corect miscarea de azvarlire. Fetele executa aceasta deprindere de baza si utilitar aplicativa mai mult prin miscarea de azvarlire;

11.Deprinderile motrice specifice fiecarei ramuri sportive prevazute de programa cu un nivel de executie care depinde de profesionalismul si de competenta cadrului didactic care preda educatie fizica si sport la acest ciclu de invatamant.

CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETARII

3.1 PROBLEMATICA ȘI IPOTEZELE LUCRARII

Problematica lucrarii, subordonata indeplinirii obiectivelor și sarcinilor acesteia, avizind urmatoarele:

1).Nivelul de abordare a temei in Literatura de specialitate.

2).Studierea programei de educație fizica și sport pentru invațamantul gimnazial.

3).Studierea Sistemului Național Școlar de Evaluare la disciplina educație fizica și sport.

4).Insușirea principalelor repere conceptuale și metodologice ale noului Curriculum Național.

5).Ințelegerea și aplicarea noii metodologii a proiectarii demersului in activitatea de educație fizica și sport.

6).Corelarea conținutului instruirii cu particularitați de varsta ale elevilor din invațamantul gimnazial.

7).Selecționarea celor mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea rezistenței și dispunerea lor metodologica in cadrul unitații de invațare.

8).Studierea și aprofundarea particularitaților,formelor de organizare și activitații de educație fizica și sport.

9).Efectuarea masuratorilor și testarilor finale.

10).Centralizarea și interpretarea datelor obținute.

11).Formularea concluziilor și propunerilor in urma derularii studiului.

Am realizat prezentul studiu in perioada octombrie 2007-2008 in urmatoarele etape:

1).Documentarea.

2).Inregistrarea rezultatelor obținute in urma testarii inițiale și a celei finale.

3).Analiza și interpretarea rezultatelor obținute.

4).Redactarea lucrarii.

Ipoteza generala a studiului a fost urmatoarea:

-daca unitațile de invațare, pentru dezvoltarea rezistenței sunt proiectate in conformitate cu obiectivele de referința și conținuturile prevazute de programa de educație fizica și sport pentru invațamantul gimnazial, atunci indiciile formelor de manifestare ai acestei calitați motrice pot fi optimizate.

Ipotezele de lucru au fost urmatoarele:

1).daca sistemele de acționare utilizate pentru dezvoltarea calitații motrice rezistența, sunt corect raționalizate și standardizate atunci eficiența activitații pe acest plan poate fi marita.

2).daca sistemele de acționare utilizate sunt concordante cu particularitațile de varsta ale elevilor din invațamantul gimnazial, atunci progresul realizat pe planul indicilor formelor de manifestare ale calitații motrice rezistența poate aparea la majoritatea elevilor.

3).daca se acorda atenția cuvenita evaluarii calitații motrice rezistența in conformitate cu probele de control prevazute de Sistenul Național Școlar de Evaluar, atunci aspectele formative ale instruirii sunt mai eficient realizate.

4).daca unitațile de invațare proiectate pentru dezvoltarea rezistenței sunt corelate funcțional in eșalonarea anuala a unitaților de invațare cu probele specifice atletismului, respectiv alergarea de rezistența, atunci rezultatele obținute la aceste probe pot fi imbunatațite.

3.2 METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE FOLOSITE

Pentru indeplinirea scopurilor și obiectivelor studiului, precum și pentru verificarea ipotezei generale și a ipotezelor de lucru, am utilizat urmatoarele metode și tehnici de cercetare:

1). Metoda istorica:

Istorismul este un important principiu al cunoașterii, devenirii lumii naturale și sociale, deci și o cerința metodologica, care consta in cercetarea și interpretarea fenomenelor realitații in procesul apariției, dezvoltarii și dispariției lor, in stransa legatura cu fenomenele istorice concrete care le-au determinat.

In științele particulare, o mare parte a studiilor sunt dedicate istoriei acestora, istorie privita din mai multe puncte de vedere: metodologic, instituțional, al personalitaților care le-au ilustrat, al relațiilor interdisciplinare, al importanței sociale in diferite epoci.

Cercetatorul oricarui domeniu trebuie sa cunoasca foarte bine istoria acestuia, ca fond de cultura generala, și in plus istoria foarte amanunțita a temelor pe care le abordeaza.

Ceea ce ne intereseaza nu este colecționarea de date sau de fapte, ci mai ales "invațamintele"pe care le tragem din evenimentele trecute și, daca este posibil, prefigurarea celor viitoare.

2).Metoda modelarii:

Modelarea este o metoda de cercetare a fenomenelor din natura și societate, prin intermediul modelelor și consta in utilizarea analogiei care se stabilește intre obiectul cercetat și obiectivul simplificat care imita mai mult sau mai puțin (exact) și din anumite puncte de vedere (originalul).

Modelele sunt in general de doua feluri:

a).materiale (tehnice,obiectuale);

b).mentale (ideale,simbolice,logico-matematice).

Modelele matematice pot fi similare cu originalul, analogice sau de combinații și variante ale acestora.

Aspectul modelarii presupune mai multe operații:

- identificarea originalului (sistem sau problema complexa) ce trebuie studiat;

- stabilirea analogiei semnificative intre sistemul original și un altul, distinct de el;

- formularea pe baza ipotezelor de analogie a condițiilor de aplicare a unor reguli de transfer-transformare de la original la model;

- construirea unui model mai puțin complex dar cu trasaturi analogice;

- cercetarea proprietaților sistemului model sau experimentarea asupra acestuia;

- inregistrarea rezultatelor obținute din cercetarea modelului;

- transferul sau exploatarea concluziilor de la model la original, verificarea experimentala a rezultatelor;

- formularea concluziilor privind noile cunoștințe referitoare la original.

Pentru ca modelul sa fie corect construit și apreciat, trebuie sa indeplineasca anumite condiții:

- domeniul careia ii aparține modelul, sa fie cit mai cunoscut decit domeniul original;

- modelul este o exploatare a originalului, necuprinzand toate dimensiunile acestuia;

- analogia dintre model și original trebuie sa fie clasificata in:

-performanțe;

-funcții;

-structura din care sunt formate cele doua sisteme;

- modelul trebuie sa permita evidențierea unor dimensiuni referitoare la original, sunt prezentate explicit in date inițiale.

Metoda modelarii are valoare euristica și practica.Cu ajutorul ei se sugereaza

confirma sau infirma ipoteza.Ea stimuleaza cercetarea experimentala sau teoretica intervenind acolo unde observația și experimentul sunt neoperate, modelarea completeaza sistemul mijloacelor de observație.

3).Metoda observației:

Observația este contemplarea intenționata a unui obiect, document, fenomen sau proces.

Tipuri de observații:

- observația intamplatoare: nu are reguli precise dar poate conduce la descoperiri interesante;

- observația sistemica: se desfașoara in diferite condiții și sub forme variate;

- observația directa și observația experimentala: observația directa este numita și naturala, fiind facuta in condiții firești,fara intervenția cercetatorului.Observația de tip experimental este o observație provocata, cercetatorul verificand anumite conduite prin administrarea unor stimuli;

- observația participativa: este intalnita in domeniul științelor sociale și psihologice;

- observațiile pedagogice, psihologice, sociale: nu sunt tipuri de observații, ci modalitați de adaptare la specificul domeniului investigat;

- observația statistica: in cazul repetarii situațiilor și ai creșterii numarului de date, prin preluarea specifica, inlatura greșelile de observație curenta;

- autoobservația: este specifica psihologiei și are activitate insemnata in cercetarea fenomenelor din domeniul educației fizice și sportului.

Locul principal il vor deține investigațiile privitoare la comportamentul motric,tehnic și tactic al sportivilor și la progresul realizat in creșterea,dezvoltarea fizica,dezvoltarea aptitudinilor motrice,capacitatea motrica a elevilor și sportivilor.

Aspecte care pot fi urmarite in mod deosebit in activitatea sportiva și in lecțiile de educație fizica:

- felul cum sportivii abordeaza situația;

- cum stabilesc contactul uman cu ceilalți;

- cum reacționeaza la sarcinile propuse;

- felul cum iși organizeaza acțiunea;

- felul cum se exprima;

- felul cum subiectul iși conduce propria organizare metodica;

- reacțiile subiectului la propriul comportament.

In sfera activitaților corporale intalnim rareori fapte spontane și individuale, insa mai des procese dirijate,organizate și conduce rațional,cum ar fi procesul instructiv-educativ,procesul de antrenament,de pregatire a cadrelor competițiilor excursiile,serbarile și multe altele.

4).Metoda statistica:

Ramura a matematicii,devenita ea insași știința și metoda statistica,s-a dezvoltat in mod deosebit din necesitatea științelor sociale de a explica natura.Ca metoda statistica,desprinde din studiul fenomenelor de masa conexiunii și corelații,semnificații ale rezultatelor obținute asupra unor eșantioane ca și anticiparea evoluției unor parametri ai acestora.

Parametrii tendinței centrale:

Date colectate de la diferite colective permit unele aprecieri privind valoarea acestora și frecvența cu care apar iar pentru a caracteriza colectivul trebuie sa se faca pe baza unor date obiective.

Indicatorii tendinței centrale sunt:

-modulul;

-mediana;

-mediana aritmetica.

a).modulul: reprezinta valoarea cu frecvența cea mai mare;desigur ca un colectiv este mai bine caracterizat de o valoare inregistrata care apare de mai multe ori decit o alta care apare o singura data.

b).mediana: linia sau poziția care imparte in doua parți egale (doua jumatați) șiruri de date și se afla prin formula : , deci numarul de cazuri plus 1 imparțit la 2.

Mediana nu reprezinta o valuare calculata,ci se folosește pentru a stabili jumatatea șirului de date.

c).media aritmetica: indicatorul statistic cel mai des utilizat in interpretarea datelor recoltate,se ia in considerare toate calculele anterioare și ofera cea mai precisa masura a tedinței centrale.

Exista doua procedee de calcul a mediei aritmetice pentru doua situații:

- numarul mare de cazuri;

- numarul mic de cazuri (pana la 30);

- formula: ∑x

X=──

n

in care avem suma valorilor individuale imparțita la numarul de cazuri.

Indicii dispersiei:

Cei mai utilizați indici ai dispersiei sunt:

1).W = amplitudinea;

2). Am = abaterea medie;

3). S = abaterea standard (tip);

4). C.V = coeficientul de variabilitate.

W = Xmax - Xmin

Xmax = valoarea cea mai mare;

Xmin =valoarea cea mai mica;

Pentru a aprecia doua colective la aceeași proba compuse dintr-un numar egal de subiecți,vom calcula W și vom compara rezultatele.Colectivul care are amplitudinea cea mai mica este mai omogen,datele fiind mai grupate.

Abaterea medie:

-se calculeaza cu formula:

Am= sau Am=

- x1 = valoare individuala

- =media aritmetica.

Abaterea standard (tip S): este indicatorul dispersiei care se folosește cel mai des in practica cercetarii ștințifice.

- se calculeaza dupa formula:

∑(x1- x ∑ d

S= ± √────── : S= ± √───

n-1 n-1

-abaterea standard are intotdeauna inainte semnul ±.

- aceasta se poate abate de la media aritmetica din valorile individuale.

Coeficientul de variabilitate: ofera o masura a gradului de omogenitate a unuia sau mai multe colective, și anume valoarea acestuia este invers proporționala cu omogenitatea.

- se calculeaza dupa formula:

S = abaterea standard;

X = media aritmetica.

- statistica recomandata pentru interpretarea urmatoarelor etape:

a). 0-10%= omogenitate standard;

b). 10-20%=omogenitate medie;

c). peste 20%=lipsa de omogenitate.

PROBE DE CONTROL UTILIZATE

In conformitate cu conținutul studiului cat și pentru verificarea ipotezei generale și a ipotezelor de lucru am utilizat urmatoarele probe de control:



a).alergarea de rezistența pe distanța de 600m fete și 800m baieți in cazul claselor a-V-a și a-VI-a.Aceasta proba de control a fost efectuata demixat,subiecții supuși studiului avand dreptul la o incercare in cadrul testarii initiale și de asemenea la o incercare in cadrul testarii finale.

b).alergarea de rezistența pe distanța 800m fete și 1000m baieți in cazul subiecțiilor din clasa a-VII-a,aceasta proba s-a realizat la fel cu cea din clasele a-V-a și a-VI-a.Aceste probe de control sunt prevazute in Sistemul Național de Evaluare la disciplina educație fizica și sport,normele corespunzatoare notarii fiind prezentate in subcapitolul 1.3

3.4 CONDIȚIILE DE DESFAȘURARE A STUDIULUI

LOCUL, SUBIECȚII, DURATA

Pentru desfașurarea in condiții optime a studiului, am avut posibilitatea asistenței la orele de educație fizica și sport la clasa a VII a B din cadrul Școlii Generale cu clasele I-VIII nr.1 din Municipiul Sibiu.

De asemenea am avut posibilitatea efectuarii unor activitați de pregatire și conducere de lecții aici desfașurandu-mi și activitatea de practica pedagogica.

Eșantionul asupra caruia am efectuat studiul a fost format dintr-un numar de 23 de elevi proveniți din clasa a VII a B.Acești subiecți sunt nascuți in anul 1994 și in urma masuratorilor antropometrice efectuate pot concluziona ca ei prezinta o dezvoltare normala pentru acest nivel de varsta.Media aritmetica a inalțimi corporale in cadrul acestui grup 1,61cm la baieți și 1,58 cm la fete,iar media greutații corporale este de 50 kg la baieți și 48 kg la fete.

Pe parcursul derularii studiului am aplicat pe acest eșantion de elevi unele probe de control prevazute de Sistemul Național Școlar de Evaluare la disciplina educație fizica și sport precum și o serie de probe de control specifice,cu scopul verificarii ipotezei generale și a ipotezelor de lucru.

Școala nr.1 din Municipiul Sibiu cu clasele I-VIII dispune de o baza sportiva amenajata in aer liber compusa din terenuri bitumate pe care pot fi practicate diverse discipline: fotbal și handbal precum și de sectoare amenajate pentru probele atletice.

In sezonul rece activitatea se desfașoara in sala de educație fizica și sport a școlii, dotata cu instalații termo-electrice, aparatura și materiale care ofera bune condiții pentru instruirea elevilor in handbal,baschet,gimnastica și sarituri cu sprijin.

Unitatea de invațamamt dispune de un numar suficient de materiale care satisfac necesitațile de instruire in aceasta disciplina sportiva.

Am efectuat acest studiu pe parcursul anului școlar 2007-2008,iar pentru indeplinirea obiectivelor și sarcinilor lucrarii,precum și pentru verificarea ipotezelor a fost necesara aplicarea unor probe de control in doua etape:

a). testarea inițiala octombrie-noiembrie 2007;

b). testarea finala aprilie-mai 2008.

CAPITOLUL IV PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA

REZULTATELOR

4.1 PREZENTAREA REZULTATELOR

TABEL CENTRALIZATOR NR.1

CUPRINZAND DATE GENERALE DESPRE SUBIECȚII

ASUPRA CARORA S-A APLICAT STUDIUL

NR.

CRT.

NUME

PRENUME (B)

INALȚIMEA

CORPORALA

GREUTATE

CORPORALA

1

A.C

1,60

51

2

B.I

1,65

53

3

C.A

1,55

56

4

J.A

1,63

40

5

C.A

1,61

39

6

D.R

1,54

46

7

H.N

1,55

69

8

H.C

1,60

40

9

M.P

1,65

55

10

M.I

1,65

50

11

N.I

1,57

43

12

S.E

1,65

47

13

T.A

1,71

60

14

U.I

1,57

43

15

V.C

1,70

65

MEDIA ARITMETICA: 1,61 50

TABEL CENTRALIZATOR NR.2

CUPRINZAND DATE GENERALE DESPRE SUBIECȚII

ASUPRA CARORA S-A APLICAT STUDIUL

NR.

CRT.

NUME

PRENUME (F)

INALȚIMEA

CORPORALA

GREUTATE

CORPORALA

1

B.A

1,56

56

2

C.A

1,68

56

3

D.M

1,53

48

4

N.A

1,55

45

5

R.O

1,63

47

6

R.D

1,65

46

7

R.A

1,53

40

8

S.N

1,55

49

MEDIA ARITMETICA: 1,58 48

TABEL CENTRALIZATOR NR.3

CUPRINZAND REZULTATELE PROBELOR DE CONTROL

TESTAREA INIȚIALA

NR.CRT

NUMELE ȘI PRENUMELE (B)

ALERGAREA DE

REZISTENȚA

1000m(B)

1

A.C


2

B.I

5'49'

3

C.A

5'58'

4

J.A

5'07'

5

C.A

4'47'

6

D.R

5'10'

7

H.N

4'47'

8

H.C

4'51'

9

M.P

5'38'

10

M.I

5'57'

11

N.I

5'59'

12

S.E

4'51'

13

T.A

4'53'

14

U.I

4'53'

15

V.C

5'19'

MEDIA ARITMETICA 5

TABEL CENTRALIZATOR NR.4

CUPRINZAND REZULTATELE PROBELOR DE CONTROL

TESTAREA INIȚIALA

NR.

CRT.

NUME

PRENUME (F)

ALERGAREA DE REZISTENȚA 800m   FETE



1

B.A

6'15'

2

C.A

6'53'

3

D.M

6'17'

4

N.A

6'50'

5

R.O

6'20'

6

R.D

7'33'

7

R.A

6'51'

8

S.N

6'18'

MEDIA ARITMETICA: 6

TABEL CENTRALIZATOR NR.5

CUPRINZAND REZULTATELE PROBELOR DE CONTROL

TESTAREA FINALA

NR.CRT

NUMELE ȘI

PRENUMELE

(B)

ALERGAREA DE

REZISTENȚA

1000m(B)

1

A.C


2

B.I

5'30'

3

C.A

5'50'

4

J.A

4'80'

5

C.A

4'40'

6

D.R

5'00'


H.N

4'30'

8

H.C

4'45'

9

M.P

5'36'

10

M.I

5'53'

11

N.I

5'58'

12

S.E

4'47'

13

T.A

4'50'

14

U.I

4'52'

15

V.C

5'16'

MEDIA ARITMETICA

TABEL CENTRALIZATOR NR.6

CUPRINZAND REZULTATELE PROBELOR DE CONTROL

TESTAREA FINALA

NR.

CRT.

NUME

PRENUME (F)

ALERGAREA DE REZISTENȚA 800m   FETE

1

B.A

6'10'

2

C.A

6'54'

3

D.M

6'16'

4

N.A

6'35'

5

R.O

6'19'

6

R.D

7'20'

7

R.A

6'50'

8

S.N

6'17'

MEDIA ARITMETICA: 6

4.2 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

In urma susținerii probelor de control de catre subiecții asupra carora s-a efectuat studiul, analiza și interpretarea rezultatelor obținute s-a axat in principal pe calculul mediei aritmetice, ca principal parametru al tendinței centrale.

Rezultatele obținute in urma acestor calcule se prezinta sub forma centralizata astfel:

CLASA a VII a

ALERGAREA DE REZISTENȚA PE DISTENȚA DE 800 m FETE

ALERGAREA DE REZISTENȚA PE DISTANȚA DE 1000 m BAIEȚI

TESTARE

INIȚIALA

TESTARE

FINALA

TESTARE

INIȚIALA

TESTARE

FINALA

SECUNDE

395

SECUNDE

SECUNDE

313

SECUNDE

La nivelul clasei a VII a au fost utilizate probele de alergare de rezistența pe distanța de 800 m in cazul fetelor și de 1000 m in cazul baieților.

Diferențele dintre mediile aritmetica obținute de cele doua testari sunt de 4 secunde in cazul fetelor și de 6 secunde in cazul baieților.

Progresul realizat intre testarea inițiala și testarea finala se datoreaza in principal urmatoarelor elemente:

1). Creșterea și dezvoltarea fizica a elevilor in perioada de timp la care ne raportam.

2). Imbunatațirea indicilor urmatoarelor forme de manifestare a rezistenței:

-rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe;

- rezistența cardio-respiratorie la eforturi variabile;

- rezistența cardio-respiratorie in regim de forța;

- rezistența cardio-respiratorie la eforturi mixte;

- rezistența cardio-respiratorie specifica probelor și ramurilor de sport predate;

3). Proiectarea riguroasa a unor unitați de invațare secundare care au vizat la acest nivel de varsta, dezvoltarea indicilor formelor de manifestare a calitați motrice rezistența;

4). Proiectarea unor unitați de invațare principale pentru insușirea și optimizarea probei de alergare de rezistența, corelate funcțional cu unitatea de invațare secundar care au vizat dezvoltarea calitații motrice rezistența.

CAPITOLUL V CONCLUZII ȘI PROPUNERI

5.1 CONCLUZII FINALE

La nivelul invațamantului gimnazial cu precadere in lecțiile de trunchi comun, un obiectiv major este cel derivat din necesitatea dezvoltarii calitații motrice de baza și a unor calitații motrice specifice ramurilor și probelor sportive.

Tema prezentului studiu a fost generata in principal de:

1). O funcție deosebit de importanta (specifica) a educației fizice și sportului, respectiv funcția de perfecționare a capacitații motrice;

2). Un obiectiv de rangul 1, al subsistemului educației fizice și sportive a tinerei generații respectiv dezvoltarea calitații motrice;

3). Locul important și constant pe care-l ocupa calitațiile motrice in modele de educație fizica și sport la niveluri de varsta diferite.

Circumscris celor prezentate mai sus un loc deosebit de important in conținuturile educației fizice și sportive la nivelul invațamantului gimnazial il ocupa calitatea motrica rezistența.

Programele de educație fizica și sport specifice nivelului de varsta supus studiului fac referiri precise la urmatoarele conținuturi pe ani de studiu:

CLASA a VII a:

1). Rezistența cardio- respiratorie la eforturi aerobe;

2). Rezistența musculara locala;

3). Rezistența in regim de forța.

5.2 PROPUNERI

Experiența acumulata in urma realizarii prezentului studiu imi permite formularea urmatoarelor propunerii:

1). Intreaga proiectare didactica la nivelul invațamantului gimnazial, trebuie sa se realizeze in concordanța cu metodologia de aplicare a noului curriculum la disciplina educație fizica și sport;

2). Unitațile de invațare programate in eșalonarea anuala a unitaților de invațare care vizeaza dezvoltarea calitații motrice rezistența trebuie sa fie concordante cu particularitațile de varsta și sex ale elevilor de aceasta varsta;

3). Unitațile de invațare care vizeaza calitatea motrica rezistența, este recomandabil a fi legate funcțional de proba specifica atletismului, respectiv alergarea de rezistența;

4). In procesul de invațare și consolidare a unor deprinderi motrice, exersarea trebuie sa aiba ca efect și imbunatațirea unor indici ai formelor de manifestare a rezistenței;

5). Utilizarea in anumite lecții de educație fizica și sport a unor jocuri, ștafete, parcursuri aplicative sau jocuri bilaterale. In cazul unor discipline sportive poate fi benefica pentru dezvoltarea calitați motrice.

Durata pauzei de revenire intre o repetare și alta trebuie stabilita in funcție de volumul, intensitatea și nivelul de varsta al elevilor, angrenați in acest tip de efort.

BIBLIOGRAFIE

1.BOTA, C. Fiziologia educației fizice și sportului, M.T.S., București,1994;

2.CARSTEA,Gheorghe.Teoria și metodica educației fizice și sportului,Editura Universul, București, 1993;

3.CARSTEA, Gheorghe. Educația fizica - teoria și bazele metodicii, A.N.E.F.S , București, 1997;

4.CARSTEA,Gheorghe.Teoria și metodica educației fizice și sportului.Editura AN-DA,București,2000;

5.CARSTEA, Gheorghe. Didactica educației fizice și sportului,  A.N.E.F.S.,București 2001;

6.COBARZAN, Horea;PRODEA, Cosmin. Metodica educației fizice și sportiva școlara,Universitatea Babeș Bolyai,Cluj Napoca,Facultatea de educație fizica și sport,1999;

7.DRAGNEA,Adrian. Masurarea și evaluarea in educație fizica și sport,Editura Sport-Turism,București,1984;

8.DRAGNEA,Adrian;BOTA,Aura.Teoria activitaților motrice,Editura Didactica și Pedagogica R.A.,București,1999;

9.EPURAN,Mihai. Metodologia cercetarii activitaților corporale volumul I și II,Buurești A.N.E.F.S.,1992;

10.HORGHIDAN,Valentina. Problematica psihomotricitații,A.N.E.F.S, București 1998;

11.M.E.N.Programe școlare pentru clasele IX-XII Aria curriculara,Educație fizica și sport,București, 1999;

12.M.E.N..Sistemul Național de Evaluare la disciplina Educație fizica și sport, București,1999;

13.M.E.C.. CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM , Ghid metodologic de aplicare a programei de educație fizica și sport, invațamant liceal,2001;

14.MITRA, Gheorghe,MOGOȘ,Alexandru.Dezvoltarea calitaților motrice, Editura Sport-Turism,București,1980;

15.MITRA,Gheorghe,MOGOȘ,Alexandru.Metodica educației fizice școlara, Editura Sport-Turism,București,1980;

16.SANISLAV,Mihai.Metodica educației fizice și sportului,Editura'ALMA MATER',Sibiu,2003:

SANISLAV,Mihai. Metodica educației fizice și sportului, Editura'ALMA MATER',Sibiu,2004;

18.SCARLAT,Eugeniu;SCARLAT,Bogdan Mihai. Educație fizica și sport, Editura Didactica și Pedagogica, București,2002;

19.TIBACU,Victor. Circuitul in lecția de educație fizica, Editura Stadion, București,1973.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate