Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism



Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Diverse


Index » hobby » Diverse
» CARACTERISTICI GEOCLIMATICE ALE AERODROMULUI


CARACTERISTICI GEOCLIMATICE ALE AERODROMULUI




CARACTERISTICI GEOCLIMATICE ALE AERODROMULUI

Clima evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental,cu particularitati anumite legate de pozitia geografica a raionului de zbor (intre Marea Neagra si Bratele Dunarii,in vest) si de componentele fizico-geografice ale teritoriului.

Surse de poluare in apropierea aerodromului nu sunt, doar spre Nord, orasul Constanta si spre sud,orasul Mangalia.La Nord de aerodrom la aproximativ 3,5 Km se afla lacul Techirghiol,lac cu salinitate foarte mare aflat la acelasi nivel cu Marea Neagra;la 11Km sud-est,se afla Lacul 23 August,lac cu apa dulce cu vegetatie si fauna specifica; la 4km Est de aerodrom se intinde litoralul Marii Negre.Situarea aerodromului in apropierea acestor suprafete hidrografice naturale,face ca in anotimpurile de tranzitie ceata sa fie un fenomen frecvent,insotita de nori stratus cu plafon scazut .




Influenta marii se manifesta si prin brizele marine care se resimt si in zona aerodromuluifacand sa creasca gradul de salinitate al aerului. In general verile sunt calduroase si secetoase iar toamna se continua cu seceta verii, in usoara racire, dupa care incep ploile destul de abundente. Primaverile sunt ploioase, initial racoroase chiar daca uneori temperaturile zilnice sunt mai ridicate. In raionul aerodromului intalnim toate caracterele climei: arsita verii, vanturile puternice, ploile de toamna si primavara, viscolul si crivatul iarna, care neintalnind obstacole mari pe suprafete vaste, imprastie zapada facand-o dune.

Cel mai violent, mai insemnat cantitativ din punct de vedere precipitatii si mai violent din punct de vedere al regimului vantului la trecerea acestuia, cu o durata de viata de la o zi la patru zile, este ciclonul retrograd, ciclon care isi face aparitia de doua trei ori pe sezon,geneza acestuia este Bazinul Marii Mediterane si al doilea tip de ciclon retrograd cu un potential de risc mai scazut din punct de vedere elemente si fenomene meteorologice periculoase cu manifestare peste latura de est a Romaniei are locul de formare in Nordul Europei.

TEMPERATURA

Temperatura maxima anuala a fost de 38,2º C inregistrata in luna august a anului 2006. Temperatura minima a fost de 17,6º C inregistrata 24 ianuarie 2006, ora 8.00. Temperatura media anuala este de 11º C.

Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -25 C la

Constanta la 10 februarie 1929 - 33,1 C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 si -25,2 C la Mangalia la 25 ianuarie 1942. Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +43 C la Cernavoda la 31 iulie 1985, +41 C la Basarabi la 20 august 1945,+38,5 C la Constanta la 10 august 1927 si +36 C la Mangalia la 25 mai 1950.

Media temperaturilor minime si maxime

Luni

VANTUL

Directia predominanta a vantului este din NNE , apoi din SV, iar cel mai rar intalnit a fost din ESE .

Vara, datorita brizei marine sunt rare cazurile fara vant, brizele de zi bat dinspre mare spre uscat iar noaptea dinspre uscat spre mare. Luna cu cele mai multe zile cu vant calm este luna Iulie.

INTENSITATEA MEDIE A VANTULUI IN LUNGUL LITORALULUI MASURAT IN KT

Media vant/ianuarie Media vant/februarie Media vant/Martie Media vant/Aprilie Media vant/Mai Media vant/Iunie

Media vant/Iulie Media vant/August Media vant/Septembrie Media vant/Octombrie Media vant/Noiembrie Media vant/Decembrie

Media vantului cu intensitati mai mari de 8-10/Kt, sunt lunile Ianuarie, Februarie, Martie, Noiembrie si Decembrie.

MEDIA VITEZEI VANTULUI LA SUPRAFATA MASURAT IN KT

Luni

NEBULOZITATEA SI PLAFONUL NORILOR

Cerul este mai mult acoperit in perioada noiembrie÷martie cu un maxim in lunile decembrie÷ianuarie, in aceasta perioada intalnindu-se cele mai multe zile cu plafon mai ridicat de 450m.In lunile de vara, intalnim intr-un procent sub 20% plafoane mai mici de 450m,plafoane provenite din evaporarea cetii de radiatie si de evapotranspiratie, in nori josi de tip stratus.

Procentajul plafonului si/sau vizibilitatii<3000 si <1500/3 (ft/nm)

Luni

VIZIBILITATEA

Vizibilitatea medie anuala este de 4 km.

Cele mai multe zile cu vizibilitate peste 4 km sunt in perioada aprilie÷septembrie cu un maxim in luna august; cele mai multe zile cu vizibilitate sub 4 km sunt in perioada noiembrie÷martie.

Vara circulatia maselor de aer este determinata de anticiclonul Azorelor, care inainteaza spre Marea Mediterana si in continuare spre SUD-EST-ul tarii aducand in raionul de zbor un aer tropical uscat, provocand temperaturi ridicate, seceta si in timp senin rareori producind si fenomenul de ceata si acesta datorita marii.

Iarna si in anotimpurile de tranzitie se simte influenta anticiclonului Siberian care adeseori provoaca vanturi puternice aducand totodata o masa de aer rece care la intalnirea aerului relativ mai cald din zona aerodromului, provoaca ceata de advectie care se mentine mai multe zile in sir.

PRECIPITATIILE

Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltinati si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile celmai aride ale tarii.Cu toate acestea, in anul 2005 s-au inregistrat inundatii devastatoare la Costinesti si Tuzla, iar cantitatile de precipitatii au fost aproape duble fata de mediile multianuale.

Statia meteo





valori multianuale

cantitatea totala 2006

maxima/24 ore si data

Mangalia

DOBROGEA este caracterizata de un regim pluviometric destul de sarac ,lunile cu cele mai multe precipitatii sunt Octombrie÷ Februarie si totusi nu se poate stabili un regim constant al evolutiei vremii printr-un ghid climatologic local multianual datorita expansiunii neuniforme a regimului tuturor elementelor si fenomenelor meteorologice. Vara in perioada mai÷august se intalnesc cele mai multe fenomene orajoase, media lunara fiind de 7 zile.

Iarna, puternica influenta a anticiclonului siberian, determina cantitati mici de precipitatii in aceasta zona intalnindu-se cel mai mic numar de zile cu zapada de pe teritoriul tarii. Perioada in care cad cele mai mari cantitati de zapada este in lunile ianuarie÷ februarie.Pot aparea cantitati de precipitatii mari din punct de vedere cantitativ datorita ciclonului retrograd cu manifestare in sezonul rece,mai mari de 50mm

CANTITATEA DE PRECIPITATII ESTE MASURATA IN INCHES

Luni

LEGENDA: 1 INCHES=25,4MM/MP

1 MM/MP=1L/MP

FRECVENTA FENOMENELOR METEOROLOGICE DEOSEBITE

CEATA

Media anuala a zilelor cu ceata este de 48 zile, din care 42 se produc in perioada noiembrie÷aprilie iar in perioada mai÷septembrie 6 zile.

ORAJELE

Vara in perioada mai÷august se produc fenomene orajoase cu o medie lunara de 7 zile. Orajele au o intensitate maxima in timpul zilei, intre orele 13.00 si 16.00. In restul anului, numarul zilelor cu oraje este redus. Pe timpul iernii, fenomenele orajoase sunt rar intalnite.

FURTUNI DE PRAF

Frecventa anuala este de 10 cazuri care se produc de regula vara, in timpul zilei, intre orele 10.00 si 15.00 cand viteza vantului depaseste in general 15 m/s.

VISCOLUL

Media anuala a fenomenului este de 15 zile si se produce in perioada ianuarie÷ februarie. Durata medie a vantului este de 15÷20 m/s cu rafale de pana la 30÷35 m/s.

Directia predominanta a vantului este din NORD si NORD-NORD-EST.

POLEIUL

Se produce in perioada decembrie÷februarie, media anuala fiind de 14 zile. Durata medie a fenomenului este de 2÷3 ore. Grosimea medie a poleiului este de 2 mm.

STRATUL DE ZAPADA

Media anuala a zilelor cu strat de zapada este de 15÷20 zile.

Lunile cu numarul cel mai mare de zile cu strat de zapada sunt ianuarie si februarie.

Luna in care cade prima zapada este decembrie si, in unele cazuri, luna noiembrie.

7.2.DATE ORNITOLOGICE

Datorita pozitiei sale geografice si prezentei DUNARII, dar mai ales a DELTEI DUNARII (unde traiesc aproximativ 300 specii de pasari) DOBROGEA este traversata de numeroase drumuri de migratie a pasarilor, cum sunt: drumul pontic, drumul sarmatic, drumul pe tarmul MARII NEGRE (drumul sitarilor). In timpul zborului de migratie, pasarile pot atinge inaltmi diferite, functie de specie, relief si situatia meteorologica. In general, pasarile migreaza la inaltimi cuprinse intre 100 si 1.000 m, uneori chiar 1.200 1.500 m. mai aproape de suprafata apei. La planificarea, organizarea si executarea zborurilor trebuie sa se tina seama si de particularitatile ornitologice ale diferitelor sezoane ale anului, astfel:

a) Sezonul de iarna - cel mai stabil din punct de vedere ornitologic. Pasarile care ierneaza la noi sunt active pe timp de zi, zborurile lor spre locurile de hranire si invers se fac la inaltimi de 20 50 m, in situatii deosebite 300 500 m.

b) Sezonul de primavara - are o situatie ornitologica complexa. Acum incepe deplasarea intensiva de pe locurile de iernare spre cele de cuibarit. Directia principala de migratie in acest sezon este din SV spre N si NE la inaltimi de 1.000 1.500 m (foarte rar unele stoluri urca pina la 4.000 5.000 m).

c) Sezonul de vara - se imparte in doua perioade:

- perioada de vara timpurie (15.05 30.07): sosesc marea majoritate a pasarilor;

- perioada de vara finala (30.07 15.09) : noua generatie incepe sa zboare;

d) Sezonul de toamna este o situatie ornitologica complexa datorata zborurilor de antrenament al pasarilor tinere si a inceperii migratiei de toamna. Migratia are loc pe directia S si SE la inaltimi cuprinse intre 2.000 3.000 m.

In zona aerodromului, prin natura reliefului si a climei, avem o fauna aeriana bogata, care se imparte in doua categorii:

.Pasari migratoare: pelicani, berze, cocori, cormorani, starci, rate, gaste, randunele, etc.

2.Pasari nemigratoare: pescarusi, grauri, ciori, porumbei salbatici, vrabii, etc.

Inceputul migratiei pasarilor dinspre SUD spre locurile de cuibarit din DELTA DUNARIIsi alte zone este spre sfarsitul lunii martie cand incep sa apara berzele si randunelele apoi spre sfarsitul lunii aprilie migreaza si celelalte specii ca: cormorani, starci, rate, gaste, etc.

Migratia pasarilor spre SUD incepe prin luna octombrie iar spre sfarsitul lunii noiembrie unele specii sosesc din nordul EUROPEI in zona marina si a baltilor cu o clima mai blanda, o parte din ele ca rate, gaste, lisite, stationeaza pana in ianuarie cand continua migratia spre SUD.

In perioada de stationare in zona noastra stolurile de pasari au o miscare zilnica, ziua de la mare, lacuri, paduri spre terenuri agricole, in cautare de hrana, iar seara si noaptea invers, la inaltimi intre 0÷100 m.

Inaltimile de migratie a pasarilor sunt in general de la sol la 500 m, cu o densitate mai mare intre 100÷200 m.

7.3. FENOMENE CREPUSCULARE (CREPUSCULUL ASTRONOMIC SI CIVIL)

Prin difuzia si reflexia razelor luminoase in straturile superioare ale atmosferei seproduc efecte luminoase numite fenomene crepusculare care apar inainte de rasaritul soarelui (zori - aurora) sau dupa apusul soarelui (amurg).



Amurgul este timpul de trecere de la lumina la intuneric, iar zorile invers.

Amurgul se imparte in:

- civil, fiind timpul dintre momentul apusului soarelui si momentul cand se mai pot executa anumite lucrari fara lumina artificiala (soarele se afla sub orizont la 6-8 grade);

astronomic, fiind timpul dintre apusul soarelui si aparitia primei stele(soarele se afla sub orizont la aproximativ 18 grade).

Durata crepusculelor depinde de latitudinea locului, de anotimp, de starea atmosferei si de declinatia soarelui. Pentru a calcula ora aparitiei si disparitieie luminozitasii la sol si in altitudine timpii de mai jos se scad din rasarit si se adauga la apus pentru amurg astfel:

- sol -30 min;

- 5 Km - 48 min;

- 10 Km - 58 min,

- 15 Km - 68 min.

Studierea crepusculului si aparitia zorilor este necesara la intocmirea tabelului astronomic cu date despre rasaritul si apusul soarelui si lunii, fazele lunii si durata crepusculului la sol si la 5, 10, 15, si 20 Km, date necesare planificarii zborurilor de instructie de zi, de noapte, in amurg si in zori.

N E S E C R E T

I-7-3

CODUL CULORILOR IN MESAJELE METAR - NATO PENTRU PROGNOZA   DE TIP TENDINTA

La sfarsitul fiecarui mesaj se transmite si una dintre abrevieri pentru monitorizarea disponibilitatii aerodromului.

CULOARE

ABREVIERE

PLAFON

(M, FT)

vizibilitate

(KM)

BLUE

ALBASTRU

BLU

>750 m / >2500 ft

WHITE

ALB

WHT

>450 m / >1500 ft

GREEN

VERDE

GRN

>210 m / >700 ft

YELLOW

GALBEN

YLO

>90 m / >300 ft

AMBER

CARAMIZIU

AMB

>60 m / >200 ft

RED

ROSU

RED

<60 m / <200 ft

<0.8

BLACK

NEGRU

BLACK

Aerodrom inutilizabil din alte motive

decat plafonul si/sau vizibilitatea








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate