MINISTERUL  EDUCATIEI SI CERCETARII

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL "EMANUIL UNGUREANU"

TIMISOARA

LUCRARE PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALA - NIVEL 2

SERVIREA GUSTARILOR CALDE

CUPRINS

ANEXE

ARGUMENT

Oportunitatile ivite dupa anul 1989 au facut ca numarul localurilor de alimentatie publica, cum ar fi restaurantele cu specific, restaurantele specializate, braseriile, restaurantele lacto-vegetariene, pizeriile, berariile, birturile, zahanalele, fast-food-urile, bufetele, pensiunile, tonetele, etc., sa creasca, sectorul respective luand o amploare fara precedent.

In cele mai multe cazuri insa, intreprinzatorii au folosit forta de munca din familie, care in majoritatea situatiilor nu aveau calificarea corespunzatoare, ceea ce a facut si inca face ca multe dintre servicii sa fie extreme de modeste din punct de vedere calitativ.

Ca orice profesie din lume, cea de ospatar are si avantajele si dezavantajele sale, insa punand in balanta cele doua aspecte, se poate afirma ca prima cantareste cu mult mai greu in luarea deciziei de a aborda o asemenea meserie.

Astfel, mediul in care lucreaza ospatarul este deosebit de cele mai multe dintre profesii, atat prin faptul ca acesta nu este expus intemperiilor si mediilor toxice, cat si prin ambianta in care isi desfasoara activitatea unde, in majoritatea cazurilor, colegii de serviciu si clientii au o atitudine complet diferita fata de lucrator in comparative cu multe alte meserii.

Igiena personala, vestimentatia, precum si comportamentul professional propriu il transform ape ospatar intr-o persoana cu o psihologie aparte si de asemenea, o persoana manierata, fapt care se va reflecta si in viata sa particulara.

Nici partea financiara nu este de neglijat, stiut fiind ca in afara salariului, ospatarii din majoritatea tarilor lumii, care presteaza servicii de calitate, sunt rasplatiti de catre clientii multumiti; in acest sens, se poate observa faptul ca multi dintre consumatori devin fideli nu numai unitatii in care s-au simtit bine, dar si ospatarului.

De asemenea, un ospatar care isi indrageste meseria, continuand sa se perfectioneze pe intreg parcursul exercitarii acestuia (cunoscator a unor limbi de circulatie internatonala) are sansa sa lucreze sis a cunoasca in acelasi timp lumea, ca insotitor de bord pe cursele aeriene, pe navele fluviale sau maritime, pe vagoanele restaurant ale cailor ferate, precum si ca angajat in restaurantele din strainatate, unde este ceruta destul de frecvent o asemenea forta de munca.

Un alt argument ce pledeaza in favoarea alegerii profesiei de ospatar este acela, ca de la ajutor de ospatar, in urma unor scolarizari de profil, se poate ajunge, asa cum au fost nenumarate cazuri, la functii de conducere.

Cateva exemple de renume pe plan national sin u numai, de tineri care au inceput sa lucreze ca angajati necalificati in diferite localuri din Bucuresti inaintea celui de al II-lea Razboi Mondial, ajungand mai apoi directori in mari unitati de profil, sunt edificatoare in acest sens; astfel amintesc pe dl. Stefan Lazarescu director la Capsa, dl. Iulian Vintila director la Atheneé Palace si pe dl. Sever Dogaru director la complexul Nord Hotel, acum pensionari, precum si multi altii despre care se mai vorbeste inca in mediul de lucru al alimentatiei publice de elita atunci cand se dau exemple de perseverenta si de profesionalitate de exceptie.

Exista in mai toate orasele ale tarii astfel de exemple, si sper ca cei pe care nu i-am amintit san u se supere pe faptul ca nu au fost cuprinsi in aceasta expunere succinta.

CAP.1-SERVIREA GUSTARILOR CALDE

1.1-ARANJAREA MESELOR

La servirea si consumarea gustarilor sunt utilizate urmatoarele

obiecte de inventar:

-platouri din alpaca sau portelan;

-farfurii mijlocii intinse (pentru gustari),farfurii mari intinse;

-cutite si furculite pentru gustari;

-pahare pentru apa

-mustariere, solnite, presaratoare, oloviere;

-servete sau servetele.

Pentru consumarea gustarilor, se asaza pe masa farfuria, in dreapta acesteia cutitul, iar in stanga furculita. De regula, cu gustarile se incepe servirea oricarei mese, din care cauza, la meŝe-en-place se vor folosi si obiecte de inventar necesare celorlalte preparate prevazute in meniu ca: tacam pentru preparatul de baza, peste si gustare.Tacamurile pentru gustare, in aceasta situatie se asaza pe masa, pe pozitia a treia, mai departe de farfurie.

1.2-PRIMIREA CLIENTILOR

Clientii se primesc, de obicei, de catre seful de sala (maitre d'hotel), iar in lipsa acestuia de catre chelnerul desemnat prin graficul de lucru sau de cel care este mai liber si se gaseste in imediata apropiere a intrarii in salon.

Primirea se face la intrarea in salon, printr-un salut reverentios, capul inclinandu-se putin in jos, cu fata vesela si primitoare, cu privirea spre client, adresandu-i-se dupa cum este cazul, cu "buna dimineata","buna ziua","buna seara" sau "bine ati venit".

In cazul in care se cunoaste numele clientului, acesta poate fi adaugatla salut.Dupa cum este cunoscut, in salon prima intra persoana de sex masculine (de obicei, cel care invita sau conduce grupul de personae),care face locsa intre persoanele de sex feminine si celelalte persoane.

In momentul sosirii, lucratorul care primeste, allege masa cea mai potrivita, tinand seama de numarul persoanelor din grup, caracteristicile clientilor si gradul de incarcare al chelnerilor:

a)-numarul persoanelor care fac parte din grup, iar atuncicand sesizeaza ca se mai asteapta si alte persoane, poate sa intrebe cate mai urmeaza sa soseasca.

b)-caracteristicile clientilor:

-pentru cei mai in varsta se ofera mese mai indepartate de sursele de zgomot si ferite de curent;

-pentru cei mai tineri in apropierea ringului de dans;

-pentru cei grabiti, langa usa de la intrare sau usa oficiului, deoarece trebuie sa fie serviti mai repede;

-pentru turistii straini, mesele servite de catre chelnerii care cunosc limba respectiva;

-pentru cei anuntati, mesele rezervate.

c)-gradul de incarcare al chelnerilor, criteriul in functie de care se allege masa dir raionul in care sunt mai putini clienti,

Conducerea la masa, astfel aleasa, se face merganddu-se inaintea grupului intors putin spre dreapta, si aratand din cand in cand culoarul dintre mese, pe care trebuie mers.In cazul in care clientii isi aleg alta masa, se face loc ca acestia sa treaca inainte, insotitorul mergand in urma lor.

La masa, grupul de persoaneesteintampinat de chelnerul care raspunde de servirea mesei respective, acesta salutandu-i. Apoi, ajuta persoanele sa se aseza pe scaune, prin prinderea cu ambele maini a spatarului scaunului, si tragerea putin inapoi, pentru a face loc sa treaca persoana respectiva printre scaun si masa,iar in momentul in care se aseaza se va impinge usor scaunul inainte (figura 46).

Oferirea scaunului se face in urmatoarea ordine:

femeia mai in varsta, femeia mai tanara, barbatul mai in varsta, barbatul mai tanar, copiii si apoi adolescetii. Copiii pot fi ajutati sa se aseze si mai inainte, daca parintii indica acest lucru sau daca acestia sunt nerabdatori.Pe scaunele oferite copiilor se poate aseza cate o perna, pentru ca acestia sa ajunga la blatul mesei.

Cand numarul de persoane care compun grupul este mai mare decat numarul de locuri la masa, seful de sala care a condus grupul impreuna cu chelnerul din raionul respectiv incep sa ia masuri pentru adaugarea de scaune si mese.

In aceasta situatie, chelnerul, impreuna cu ajutorul sau efectueaza urmatoarele operatii: -retaragerea scaunului din dreptul marginii mesei, facand loc mesei ce urmeaza sa fie adaugata;

-indepartarea scaunelor de la masa care va fi mutate;

-prinderea masei de o parte si de alta si aducerea langa cea la care se adauga;

-completarea numarului necesar de scaune, eventual cele ramase libere prin dislicarea mesei, oferindu-le clientilor care asteapata;

-aranjarea mesei in functie de noua situatie creata.

In anotimpurile reci, cand clientii au intrat in salon imbracati cu haine groase datorita aglomeratiei la garderoba, sau pentru ca unitatea nu are garderoba, seful de sala si chelnerul se ofera, in ordinea indicate mai sus, sa ajute la dezbracarea acestora. Hainele sunt duse cu multa atentie la garderoba sau la cuierele din salon, fara sa se sifoneze sau sa se piardadin accesorii (fular, manusi, caciula, palarie, etc). De la garderoba se adduce fisa si se inmaneaza persoanei care conduce grupul.

1.3-PREZENTAREA PREPARATELOR SI A BAUTURILOR

Sistemul de informare a clientilor despre preparatele si bauturile ce se ofera trebui sa fie variat, atragator si eficace. Cunoastera detaliata, de catre clienti, a ansamblului de prestari de servicii care le ofera unitatile publice de alimentatie, precum si caracteristicile si insusirile preparatelor si bauturilor puse la dispozitia lor, contribuie in mare masura la

populurizarea activitatii unitatii, permanentizarea clientilor, cresterea cifrei de afaceri, obtinerea de realizari economico-financiare sporite,.

In unitatile publice de alimentatie se folosesc patru forme de prezentare a preparatelor si bauturilor :-scrisa

-vizuala

-orala

-combinata

1.3.1-PREZENTAREA SCRISA

Se face cu ajutorul "listelor pentru meniuri si bauturi", pliante, fluturasi, servetele tiparite, etc.

Listele pentru meniuri si bauturi cuprind totalitatea preparatelor existente in unitate si dau posibilitate clientilor sa-si alcatuiasca un meniu dupa preferintele si gusturile culinare, avand in vedere mijloacele lor financiare si timpul de care dispun.

Prin meniu se intelege totalitatea preparatelor ce se consuma la o masa. Meniurile sunt de doua feluri: -comandate→cand se stabilesc cu anticipatie;

-"a la carte"→cand se stabilesc in timp ce clientii se gasesc la masa.

La intocmirea meniurilor se va tine seama de urmatoarele considerente:

-sezonul pentru care se stabileste meniul;

-coloritul preparatelor;

-felul mesei care se serveste;

-preferintele si componeneta grupului de clienti;

-durata unei mese;

-asigurarea unei valori nutritive corespunzatoare.Lista pentru meniuri si bauturi se intocmeste de catre seful de unitate sau patron impreuna cu seful de sala, consultand si sefii sectiilor productive(bucatarul, cofetarul-patiser, carmangierul, barmanul sau bufetiera).

Preparatele si bauturile sunt trecute in ordinea in care acestea se consuma si anume:gustari reci si calde ; minuturi ; preparate lichide calde ; preparate din peste ; preparate (mancaruri) calde ; preparate la gratar ; garniture; salate; deserturi(de bucatarie, cofetarie,

fructe, cafea); bauturi alcoolice: aperitive, vinuri. Sampanie, coniac, lichioruri, bere; sucuri racoritoare; apa minerala sau gazoasa.

Se pot intocmi, separat, liste pentru meniuri si liste pentru bauturi.

Listele pentru meniuri si bauturi sunt de mai multe feluri :

1-dupa perioada de timp cat sunt valabile: pentru micul dejun; pentru dejun; pentru cina; zilnice(pentru o singura zi);periodice (pentru o anumita perioada de timp,un sezon, un trimestru,etc.); ocazionale, valabile pentru o singura masa (aniversarea unui eveniment familial, revelion, etc.)

2-dupa materialul din care sunt confectionate: simple, confenctionate pe o hartie obisnuita; copertate cu panza, piele, material plastic; pliante, confectionate in asa fel incat se pot desfasura si strange; brosura, confectionata din mai multe file.

Listele simple si copertate se folosesc pentru meniurile valabile pentru o zi, iar cele pliante si brosurile pentru o perioada mai mare de timp, cuprinzand preparate sau bauturi ce se gasesc permanent in unitate pe toata perioada la care se refera.

Lista pentru meniuri se prezinta de catre seful de sala sau chelner si in unele situatii mai deosebite (o masa oficiala, clienti cunoscuti, etc.), de catre seful de unitate, la scurt timp dupa ce clientii au luat loc la masa.

La alegerea preparatelor, un rol important il are sic el care prezinta lista, care poate intervene pentru a face recomandari cu privire la unele preparate noi si pentru a informa in mod correct despre calitatile nutritive, componeneta si procesul tehnologic de preparare a acestora.

Listele se prezinta mai intai celui care conduce masa sau acelei persoane care o solicita . In cazul in care mai multe personae doresc sa consulte lista, li se aduc altele, care se gasesc la consola.

Din motive igienice, nu este indicat ca lista sa se lase de catre chelner sau de catre client pe farfuria de pe masa.

1.3.2-PREZENTAREA VIZUALA

Aceasta se realizeaza prin mai multe mijloace.

Cu ajutorul platoului de prezentare. Se face prezentarea vizuala pentru unele preparate, de obicei, produse din carne (antricot, file, muschi, etc.), sau diferite produse (ficat, rinichi, creier, etc.), care sunt cat mai estetic, mai atragator si mai apetisant, pe un platou pe care chelnerul il aseaza pe bratul sip alma stanga, peste care a fost asezat ancarul impaturit. Se vine pe partea stanga a clietului intinzandu-se platoul mai in fata, o data cu fandarea piciorului stang, mana dreapta se tine indoita, la spate (fig. 48).

In timp ce se face prezentarea, se dau explicatii complete la eventualele intrebari puse de clienti. Astfel, se fac recomandari care sa ajute la alegerea preparatelor si bauturilor, pentru stabilirea unui meniu cat mai corespunzator.

Dupa ce clientii au luat cunostinta de calitatea preparatelor prezentate, chelnerul se retrage cu platoul.

In cazul in care clientii au solicitat sa le fie pregatite unele din produsele prezentate, chelnerul are obligatia sa le ia pe acelea de pe platou si sa le duca la sectia de productie respective (gratar, buffet sau bucatarie, dupa caz) pentru a le pregati.

1.3.3-PREZENTAREA OVALA

Se face de catre chelner sau seful de sala, care recomanda consumatorilor preparatele si bauturile care se ofera pentru consumare. In timpul prezentarii orale, se sta in stanga clientului, putin inclinat, cu ancarul impaturit pe bratul stang (fig. 50 ).

Prezentarea orala se poate face si de catre bucatar, care deplasandu0se in salon se apropie de masa clientilor si da explicatii asupra continutului si tehnologiei fabricarii, precum si valori nutritive si calorice a preparatelor oferite sau comandate.

1.3.4-PREZENTAREA COMBINATA SAU MIXTA

Pentru a se crea o atmosfera cat mai placuta, o apropiere intre clienti si personalul de serviciu din salon, se recomanda prezentarea combinata, folosindu-se, deodata doua sau trei feluri de perzentari dintre cele mai aratate mai sus. De exemplu, se prezinta lista pentru meniuri si se fac in acelasi timp si prezentari orale, se arata platoul de prezentare si se dau relatii asupra modului de preparare a produselor respective, la expozitiile cu vanzare se prezinta preparatele, se dau relatii scrise prin etichete si se fac recomandari de catre personalul

care raspunde de aceasta. In acest fel, clientul ia cunostinta de preparatele si bauturile ce se gasesc de vanzare, fie citindu-le din mijloacele de informare, fie vazandu-le, si se poate hotari in alegerea si solicitarea unora, ajutat de personalul competent de servire.

1.4-PRIMIREA COMENZII

Dupa ce clientii au fost informati despre numarul, varietatea, continutul, procesul tehnologic si alte aspecte privind preparatele si bauturile existente in unitate si care pot fi servite, chelnerul se pregateste sa primeasca comanda. In acest scop, preia blocnotesul in palma stanga si creionul sau pixul in mana dreapta, se apropie de cel care conduce masa sau de cel care l-a solicitat stand in picioare, in partea stanga a acestuia . In timpul primirii comenzii, chelnerul trebuie sa fie calm , politicos, sad ea toate explicatiile cerute, sa ajute prin recomandari corecte si competente la alcatuirea celui mai potrivit meniu, notand cu atentie fiecare comanda primita , cantitatile si denumirile preparatelor sau bauturilor solicitate.

In cazul in care numarul clientilor este mare si preparatele sunt variate , se va nota , folosindu-se o numerotare sau insemnare proprie , fiecare client cu preparatul sau bautura comandata in asa fel , incat atunci cand se va servi , sa se cunoasca exact ceea ce s-a comandat de fiecare , evitand intrebarea "Cine a dorit."un anumit preparat sau bautura .

La primirea comenzi se vor stabili si unele amanunte privind :

-modul preferat de pregatire a preparatelor executate la comanda (mai crud, mai prajit, fierbinte, mai cald, etc.)

-durata executarii comenzii primate

-garniturile care se prefera (cartofi prajiti, piure, etc.)

-salata preferata(cruditati, muraturi,etc.)

-bauturile aperitiv si vinurile preferate sa se consume la preparatele comandate etc.

Dupa primirea comenzii, si mai ales cand sunt mai multi clienti si se comanda preparate diferite sau acestia sunt nehotarati sau necunoscatori si revin asupra comenzilor date, chelnerul care primeste comanda va repeat verbal ceea ce si-a notat. Repetarea verbala a comenzii primate are urmatoarele avantaje:

-stabileste exact comanda pentru care s-a pronuntat clientul

-creeaza o atmosfera de apropiere intre clienti si personalul de servire

Pentru a asigura o buna servire a consumatorilor, chelnerul va cauta cu mult tact, pe cat este posibil, sa stabileasca impreuna cu clientii intregul meniu care va fi servit, pentru a putea da din timp comanda la sectiile de productie ceea ce s-a stabilit.

1.5- TRANSMITEREA COMENZII LA SECTII

Comenzile primite de la clienti se transmit la sectii prin intermediul bonurilor de marcaj sau al tichetelor, emise de aparate speciale de marcat.

Pe bonul de marcaj, chelnerii scriu urmatoarele date:

-denumirea sectiei careia ii este adresat

-cantitatea de preparat sau de bauturi solicitate, exprimta in numarul de portii, unitatea de masura la fiecare portie sau integrala

-denumirea preparatului sau a bauturii

-valoarea totala pentru fiecare preparat sau bautura

-totalul valorolor preparatelor sau a bauturilor comandate care se face I partea de jos

-semnatura clientului care a emis bonul de marcaj

-data emiterii.

Bonul de marcaj se completeaza in doua exemplare, exemplarul al doilea (duplicatul) ramane la cotor, iar primul exemplar (unicatul) se inmaneaza sectiei de

productie respective, anuntand seful acesteia prin formula "sa mearga" enumerand cantitatea si denumirea preparatelor sau a bauturilor scrise pe bonul de marcaj. Pan ace se pregatesc preparatele sau bauturile, chelnerul ridica de la oficiu obiectele necesare transportarii acestora in salon (tavi, farfurii, platouri,etc.), precum si servirii lor (farfurii calde, tacamuri, cleste, pahare sau cupe frapate,etc.).

Tichetul de casa inlocuieste bonul de marcaj in unitatile dotate cu aparate de marcat.

1.6-SERVIREA GUSTARILOR

Inainte de servirea gustarilor se vor adduce la masa urmatoarele:

-paharele cu bautura aperitiv

-obiecte de inventar cu condimente (mustariere, solnire sau presaratoare, oliviere,etc.)

-cosulete sau farfurii mici intinse, calde, in cazul in care urmeaza sa se serveasca gustari calde, care se aseaza peste farfuria support sau in locul acesteia.

In functie de numarul consumatorilor, de varietatea si volumul gustarilor, servirea se face in mai multe sisteme:

-Servirea cu ajutorul clestelui

-Servirea la farfurie

-Servirea indirecta

-Servirea cu ajutorul caruciorului

-Servirea cu ajutorul tavii

Servirea indirecta se practica cand numarul clientilor este mai restrans iar sortimentul de gustari mai diversificat.In acest caz se ofera platoul pe partea stanga a clientilor(fig. 61 ), clestele este indreptat spre consumatori cu manerele, dandu-le posibilitatea sa se serveasca singuri dupa preferinte si in cantitatile dorite. Dupa ce platoul a fost oferit tuturor clientilor si

cand pe acesta au mai ramas gustari, platoul se aseaza in mijlocul mesei sau se aseaza pe consola sau gheridon.

In cazul gustarilor calde, platoul se aseaza pe spirtiera de pe gheridon sau se duce la bucatarie pentru a se pastra cald.

Dupa ce au fost consummate gustarile servite, se adduce iar platoul, oferindu-se clientilor pentru a se servi din nou.

Cand clientii nu doresc sa serveasca imediat, platoul se aseaza la mijlocul blatului mesei,la o distanta accesibila, urmand ca acestia sa serveasca singuri.

1.7-DEBARASAREA MESELOR

Debarasarea se face in mod diferit , in functie de numarul si structura obiectelor de servire folosite la consumarea gustarilor.

Farfuria pentru gustari peste care au fost asezate cutitul si furculita pentru gustari cu manerele indreptate spre dreapta consumatorului(fig.62), se ridica cu mana dreapta prin partea dreapta a clientului. Se trece in mana stanga efectuindu-se operatiuni de debarasare la doua sau trei farfurii, in functie de cantitatea de preparate consumate.

Paharele, cestile sau cupele din care s-au consumat gustarile se ridica de la masa cu mana dreapta, pe partea dreapta a clientului, o data cu farfirioarele support si lingurita sau furculita folosita , asezate pe marginea farfurioarei. Aceasta se aseaza pe tava ce se afla pe antebratul si palma stanga, incepand dinspre antebrat spre palma. Farfurioarele se pot aseza pe tava, una peste alta, in seturi pe antebratul stang, iar furculitele si linguritele, la un loc, spre marginea tavii dinspre bustul chelnerului.

1.8-INTOCMIREA NOTEI DE PLATA

Nota de plata se intocmeste la cererea clientilor sau a personalului unitatii, la terminarea programului de lucru.

Datele inscrise in nota trebuie sa corespunda cu realitatea, iar calculele sa fie exacte si scrise citet. Inscrierea in nota a unor preparate sau bauturi care nu au fost servite, folosirea unor preturi ireale precum si greselile de calcul sunt pedepsite atat administrative cat si penal.

In situatia ia care sunt incertitudini in ceea ce priveste inregistrarea consumatiei in nota de plata, inainte de a totalize se va face o confruntare cu clientii serviti. In acest scop, se va merge cu nota de plata, fara sa fie decupata din carnet, pana la masa servita. Prin partea stanga a clientului care a condus masa sau care a comandat servirea preparatelor si a bauturilor se va solicita permisiunea de a se face verificarea notei de plata, citindu-i-se cat mai discret datele inscrise. Dupa caz, vor fi radiate datele inscrise in mod eronat sau se vor completa altele confirmate si de clienti.

Chelnerul se retrage apoi pentru a definitive calculele. Se decupeaza originalul

din carnet si se aseaza pe o farfurie, intre faldurile unui servet impaturit sub forma de plic, in

asa fel incat sa se observe numai totalul general al notei de plata. Cu ajutorul faffiriei prinse intre degetele mainii stangi, degetul mare deasupra si celelalte sub farfurie, chelnerul se prezinta la masa respectiva, lasand-o pe blatul mesei laiga clientul care a condus masa si se retrage.

1.9-DESPARTIREA DE CLIENTI

Dupa incasarea valorii meniurilor consumate, lucratorii vor urmari momentul in care clienti doresc sa se ridice de la masa pentru a pleca. In acel moment personalul de servire se apropie cat mai repede de masa, prinzand cu ambele maini spatarul scaunului, in aceeasi ordine protocolara aplicata la primirea lor. Tragand scaunul inapoi, permite persoanei respective sa se indeparteze mai usor de la masa. Chelnerul va multumi din nou cu formulele: "sa va fie de bine ", "va mai asteptam sa ne onorati cu prezenta dumneavoastra", "ce preparate sau bauturi v-au placut cel mai mult ?", "va multumim pentru prezenta dumneavoastra", etc.

CAP.II-CONCLUZII SI PROPUNERI

CONCLUZII

●Atrag insa atentia, ca mai exista printer ospatarii "cu vechime" personae care nu au o scolarizare adecvata si au invatat meseria "dupa ureche", care ii pot influenta negative pe incepatori, formandu-le deprinderi gresite.

Asadar, este indicat ca patronii, sefii de unitati sau de sala sa-i repartizeze cu multa atentie pe noii angajati unor adevarati profesionisti de la care sa aiba ce invata, si sa-i indrume, mai apoi, spre scolile de specializare cu profil de turism, unde expertii si instructori foarte bine pregatiti, sa le indrume pasii spre invatarea cu adevarat a profesiei, care nu este deloc asa usoara cum cred inca multi dintre noi.

●Servirea gustarilor calde este mai dificila la micul dejun tip suedez, gustarile calde fiind foarte utilizate la pranz, cina si chiar micul dejun clasic .

PROPUNERE

●Datorita mijloacelor moderne utilizate in unitatile de alimentare publica se pot servi gustari calde in orice moment al zilei.

BIBLIOGRAFIE

●TEHNICA SERVIRII CONSUMATORILOR, Editura Didactica Si Pedagogica, R.A.-Bucuresti

TEHNOLOGIA CULINARA, Editura Didactica Si Pedagogica, R.A.-Bucuresti 2003

ANEXE