Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism



Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Diverse


Index » hobby » Diverse
» PROIECT Horticultura/Specializarea Peisagistica - ARTA SI CULTURA IN INTEGRAREA SOCIALA A COMUNITATILOR DEFAVORIZATE


PROIECT Horticultura/Specializarea Peisagistica - ARTA SI CULTURA IN INTEGRAREA SOCIALA A COMUNITATILOR DEFAVORIZATE




LUCRARE DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR FUNDAMENTALE SI DE SPECIALITATE





ESTETICA

ARTA SI CULTURA IN INTEGRAREA SOCIALA A COMUNITATILOR DEFAVORIZATE

Abstract

Intelegerea saraciei este in ochiul privitorului.Actorii diferiti vad lucruri diferite, accentueaza aspecte diferite si dezvolta diferite paradigme ale intelegerii saraciei din punctul de vedere al disciplinei lor sau al pozitiei in care se afla.Un cercetator incearca sa adune cat mai multa informatie relevanta posibila si incearca sa studieze problema din cat mai multe unghiuri posibile.

Cand cantitatea de informatie devine coplesitoare iar relevanta ei capata noi intelesuri,cercetatorul se gaseste intr-un peisaj poliscopic.Studiile asupra saraciei,amestecate cu interpretari politice si morale asigura exemplul perfect de peisaj poliscopic.

Cuvinte cheie

Teritoriu,identitate,comunitate,saracie,interactiune,artisti,arta,excluziune sociala,discriminare, asociere,coeziune comunitara.

Introducere

Problema saraciei afecteaza si astazi omenirea si in fiecare an se cheltuiesc sume mari de bani in cautarea de politici si programe care sa combata acest flagel.Saracia nu trebuie privita ca o stare singulara,ea este rezultatul mai multor factori care actioneza interelationat si creaza efectul asa numit de noi "saracie".Problema cu saracia este ca odata cu ea este foarte probabil sa apara si alte probleme,precum excluderea sociala ,discriminarea si rasismul.Cea mai simpla legatura se poate face pornind de la somaj care duce la saracie,saracia care duce la excluderea sociala, iar excluderea sociala care la randul ei face greu persoanelor sa gaseseasca un loc de munca.

In acelasi timp, oamenii pot sa fie someri fara sa fie saraci,ei pot fi saraci fara sa fie exclusi social si pot fii exclusi social fara sa fie someri.Spatiul alocat acestei lucrari nu este suficient de larg pentru a putea expune toate detaliile care sunt legate de problema saraciei.In schimb,aceasta lucrare incearca sa prezinte solutii posibile de incluziune sociala a comunitatilor enclavizate pe motive etnice si de saracie.Aici ulterior am sa detaliez rolul jocat de artisit,peisagisti,O.N.G-uri si conducere in solutionarea problemelor de indentitate comunitara a celor exclusi social si pe termen lung a combate saracia ca stare.Toate aceste lucruri ar trebui sa duca la un dialog intre comunitate si exterior,dialog fizic,economic si cultural.Daca intra din exterior date,solutii,idei,programe,cu timpul comunitatea va fi capabila sa raspunda exteriorului,nefiind doar un burete care absoarbe tot si nu reactioneaza inapoi in nici un fel.

Discipline care intra in obiectul de studiu al saraciei si excluderii sociale

Multe discipline din ramura stiintelor sociale au incorporat saracia printre activitatile de studiu, iar unel dintre ele au si format o traditie din asta.Asa cum ne-am putea astepta,disciplinele iimplicate in intelegerea saraciei folosesc fiecare metode specifice si privesc aceasta problema prin propria prisma.Pana acum s-au facut putine incercari incununate cu succes pentru a integra mai multe abordari disciplinare in studierea comunitatilor sarace.


Principalii actori ai disciplinelor implicate in studiul saraciei

Disciplinele cu cea mai lunga traditie in studiul sarciei sunt economia si sociologia,iar intr-o oarecare masura si demografia si stiintele agricole.Ca rezultat,paradigmele acestor discipline au dominat in lumea academica si politica in ultimii 30 de ani.Cuvinte cheie ca "crestere economica","exploatare de capitaluri",:controlul populatiei" si "revolutia verde" sunt toate indicatori ai paradigmelor care incearca sa descrie cauzele si efectele saraciei.

Economia-Se refera la distribuirea resurselor materiale si efectele acestor distributii.Prin definitie cei saraci sunt la baza curbei descendente a resurselor si de aceea economia atribuie atentie acestei probleme cautand diferite feluri de a analiza si cautand indicatori care sa arate conditiile in care modificarile apar si modifica problema.

Notiunea de reducere a saraciei joaca un rol indirect cand cercetarile sunt orientate spre oportunitati de munca pentru saraci,accesul la piata, scheme de microcredite toate menite sa sporeasca veniturile celor marginalizati social.

Se ridica intrebari daca cei saraci pot profita de pe urma acestor masuri si sa genereze la lrandul lor venituri.Concepte ca ,,capital uman,,capacitati si capital social reprezinta o largire a definitiei traditionale a saraciei.

Sociologia- este disciplina cea mai ascociata cu problemele sociale si cu studiile numeroase cantitative si calitative asupra deprivarii,marginalizarii,excluderii,vietii celor din clasa de jos,distribuirea neomogena a resurselor.In tarile nordice se acorda mare atentie standardelor de viata si de locuit si este un subiect mereu prezent in agenda nationala.

Notiunea de cetatenie si includere a tuturor cetatenilor in societate,inclusiv cei saraci au fost supuse atentiei de Marshall(1950;1964)si au devenit o piatra de hotar in cercetarea saraciei.In plus metodele de colectare a datelor specifice sociologiei(chestionarul,interviul,ancheta,monografia) permit intocmirea unei stuatii exacte asupra starii de spirit a populatiei precum si problemele cu care se confrunta care nu sunt descrise de de abordarea din punct de vedere economic.

Sociologia de asemenea studiaza indicatori precum natalitate/mortalitate, spor natural, si factori de risc specifici pentru fiecare comunitate in parte.

Stiintele administrative-au o afiliere apropiata de fenomenul de birocratie si majoritatea cercetarilor se indreapta catre o administrare mai buna.In studiile efectuate asupra saraciei ca si in administratia sociala un scop important este atribuirea eficienta a serviciilor,munca de evaluare si rolul profesionostilor pregatiti special pentru a sustine activitati in mediile sarace(Chambers1997).





Psihologia-aduce contributii importante prin descrierea vietii intr-un mediu sarac si cum afecteaza saracia individual pe fiecare in relatiile intercomunitare si extracomunitare.Conceptul de a copia strategii de solutionare a problemelor a aparut in fosta Uniune Sovietica unde datorita economiei un segment mare din clasa de mijloc suferea de saracie,astfel fiind adoptate strategii folosite cu succes si in alte tari in curs de dezvoltare spre a imbunatatatii situatia .

Antropologia-a studiat cazul oamenilor aflati in saracie pe parcursul acctivittii sale,ca un exemplu, cercetarile asupra sistemelor de productie,managementul resurselor naturale si evolutia activitatilor specifice comunitatii de-a lungul unei perioade de timp.Ofera raspunsuri asupra istoriei popultiei prezente,a originilor acesteia si a contextului cultural in care s-a format saracia.Cel mai bun exemplu al saraciei studiate de antropologie se regaseste in cartea lui Mexican Oscar Lewis"Culture of Poverty"(1966)unde el argumenta ca saracia este transferata din generatie in generatie ca o "adaptare comuna a problemelor comune".

Rasa si etnia joaca un rol important in antropologie(Eversole,Cimadamore,2005)iar recent antropologia a facut legatura cu drepturile omului prin termenul de "drepturi culturale".

Medicina- are cea mai lunga traditie prin implicarea ei in cartierele sarace si in cercetarea si imbunatatirea sanatatii locuitorilor, dar cauza principala fiind saracia ca cauza a unei sanatati proaste.Medicina defineste saracia ca un fel de boala,o rata a mortalitatii,o necesitate ce poate fii satisfacuta prin input medical.In realitate populatia din zonele sarace este mai predispusa la boli si are de regula mai mare nevoie de atentie medicala decat restul populatiei active.

Alti actori

Printre cei care pot avea un cuvant de spus in abordarea saraciei sunt Cultura,si mediatorii culturali,arta si peisagistul.

Ce este specific comunitatii ORKO

In primul rand,comunitatile afectate de saracie si excludere sociala sufera de o criza identitara.Neapartenenta unei parti a istoriei are consecinte nefaste asupra comunitatii,simtul lipsei unui fundal accelerand si mai mult spatiul creat prin diviziunea sociala.

De asemenea etnia este totodata un factor care conteaza mult in relatia comunitatii cu exteriorul.In cazul comunitatii din ORKO desi etnia este Roma,majoritatea locuitorilor vorbesc maghiara iar limba tiganeasca este cunoscuta in mare parte de batranii comunitatii.In relatiile comunitatii cu exteriorul,vorbirea fluenta a limbii maghiare este un plus,neexistand probleme de comunicare datorate limbii sau accentului.Pe de alta parte faptul ca cei din comunitate sunt de etnie roma si nu cunosc bine limba lor nativa este un dezavantaj deoarece aceste lucruri definesc claritatea apartenentei etnice.In afara de limba,starea de saracie in sine este inca un pas mai departe de restul orasului,oras care dea lungul timpului a fost un centru al micii burghezii si a diversitatii etnice.

Situata in imediata vecinatate a cartierului Simeria, zona Orko a cartierului cu acelasi nume, cartier locuit de etnicii romi, a luat nastere pe versantul culmii muntoase Orko, vechi punct de veghe in evul mediu in imediata apropiere a paraului Debren prima parte a secolului al XIX-lea.

Permisiunea de a se stabilii in actualul cartier Orko, in trecut o zona periferica situata in apropierea pietei de animale "Barompiac", au primit-o de la fostul primar al orasului, Csaszar Balint, in deceniul sapte al secolului trecut.  Comunitatea numara pe vremea respectiva aproximativ 35 - 50 persoane,care aveau ocupatii tiganesti taditionale :fabricarea caramizilor, caldarit etc.Acum comunitatea numara peste 3000 de persoane dintre care doar o parte mica se mai ocupa cu activitatile traditionale tiganesti,restul preferand sa lucreze in construcitii si salubrizare.

Lucrurile care sunt pretuite de comunitate sunt caii,si dragostea pentru a canta si a dansa.Caii sunt importanti in viata comunitara deoarece contribuie la asigurarea mobilitatii si a procurarii mijloacelor materiale necesare subsistentei.De altfel in hartile mentale desenate de copii si adolescentii din cartier calul,fantana,casa,familia si padurea sunt elemente comune tuturor desenelor justificand inca odata ca exista anumite linii care unesc comunitatea.Acest lucru se vede si in spatiul alocat caiilor in gospodarie,spatiu care este aproape egal cu cel construit.De multe ori in vizitele mele in cartier am observat cum intr-o camera de 3x4 m traiesc impreuna 5 persoane, iar spatiul alaturat construit pentru cai este de multe ori mult mai generos ca suprafata.Iar ca observatie,majoritatea personelor cu care am vorbit au tinut sa ne arate calul lor si sa-i facem fotografii.

In acelasi timp se poate vorbi si de

o atentie la nivel estetic atribuita

lucrurilor pretuite de ei.Caii au

harnasamente frumos decorate

si lucrate de mana si sunt ingrijiti

zilnic.in mare parte exista o

predispozitie spre modele

cu flori in culori contrastante

(rosu-negru,alb-rosu).

Foto:Ioana Tudora


In plus caii sunt apreciati de toate

segmentele comunitatii indiferent

de varsta sau nivel de educatie.

De aceea fiecare gospodarie are

cel putin un cal iar pe peretii

locuintelor am vazut de multe ori

imginea calului reprezentata

in culori sau cu carbune de lemn.

Foto:Ioana Tudora

Pe langa pasiunea pentru cresterea si ingrijirea cabalinelor cei din orko mai indragesc cantatul ,muzica si dansurile traditionale.Cu ocazia unor festivitati organizate in oras,un grup de dansatori ies pe scena si ofera reprezentatii pentru public.

Foto:Carmil Bejan



Exemple reusite de folosire a artei si a culturii in integrarea sociala a cartierelor defavorizate.

Un exemplu reusit de diminuare a inegalitatii dintre oameni care aduce o comunitate aflata in stadiul de mahala la stadiul de comunitate deschisa catre exterior este contributia adusa de artistii mahalalelor.

Romanul lui Paulo Lins Cidade de Deus (Orasul Zeilor)un scriitor nascut si crescut in mahalaua cu acelesi nume reuseste sa realizeze o serie de best sellere si o adaptare cinematografica nominalizata la oscar.In acelasi timp include noi membrii din Nos do Norro(Noi,cei de pe Deal)o alta comunitate marginalizata si uneste aceste doua lucruri intr-un proiect cultural de amploare ai carei succese recente sunt deschiderea unei scoli de actorie in mahalaua Vigidal.Pe langa succesul reportat la audienta,,aceste lucrari au inceput sa intre intr-o forma de dialog ce pun fata in fata comunitatea marginalizata si restul societatii civile.Prin intermediul unor seriale,emisiuni Tv si interviuri mahalaua braziliana a intrat rapid in interesul public,dramele si viziunea pesimista asupra vietii fiind rapid contrabalansate de latura afectiva a vietii de zi cu zi din mahala.Pe posturile de televiziune s-au realizat o serie de emisiuni culturale care au culminat prin interviuri si dicutii cu fondatorii CUFA(Uniunea Centrala a Mahalalelor) organizatie cu sediul in Orasul Zeilor care lupta impotriva discriminarii rasiale si etnice.Concluziile acestor discutii au determinat un curent de atentie pozitiva indreptata mahalalelor,iar locuitorii lor au capatat brusc un sentiment de mandrie si de identitate proprie.

Totodata guvernul brazilian a initiat o serie de programe serioase menite sa rezolve problemele sociale iminente si aplicarea acestor proiecte a fost destul de usoara avand in vedere uriasa popularitate de care mahalaua braziliana a inceput sa se bucure.

De cele mai multe ori din aceste medii in care viata este deosibit de grea s-au remarcat personalitati puternice care au incercat pe tot parcursul vietii lor sa apere identitatea si apartenenta comunitatii din care fac parte.Un exemplu il reprezinta vestitul vocalist Anderson de Sa,nascut in Sao Joao de Meriti in 1979 .Marturia lui vorbeste de o copilarie marcata de violenta dintre Vigario si Parada de Lucas.El locuia in Vigario dar studia la o scoala din Lucas a crescut fiind marcat de razboiul purtat intre diverse factiuni pentru controlul teritoriului si a pierdut o ruda apropiata in urma acestui razboi.Acum el este o figura importanta in lumea muzicala cu numeroase concerte Internationale si a devenit simbolul artistilor care provin din mahala si lupta pentru egalizarea drepturilor si identitatii personale a saracilor.

Ambele cazuri prezentate arata un singur fenomen:Indeplinirea unui proiect personal este posibila numai prin indeplinirea unui proiect colectiv.Cu cat mai mari si mai ample repercusiunile unei realizari colective,cu atat mai ample si victorioase sunt realizarile individuale.Povestile de viata a liderilor proiectelor culturale tinute in afara zonelor consacrate cultural face evidenta conditia existentiala si sociala prin care acese persoane au trecut.

Asadar, un proiect colectiv este construit si facut fezabil prin intermediul mediatorilor care i-si mobilizeza relatiile din reteaua cartierului si se folosesc de influenta pe care o au in comunitate pentru a o mobiliza sa ia atitudine si sa incerce sa combata anumite probleme care sunt comune tuturor locuitorilor comunitatii.


Imagine din pelicula"Cidad de Deus"

Asadar precum s-a putut vedea,rolul artistului sau a mediatorului cultural este deosebit de important in cadrul comunitatii.In cazul comunitatilor care au probleme de vizibilitate urbanistul impreuna cu peisagistul sunt primii care pot descoperii elementele care au tinut comunitatea legata in decursul timpului.In cazul acestei comunitati s-au mentionat deja elementele care asigura o anumita coeziune intre indivizi.Dupa distributia in cadrul teritoriului se poate spune ca comunitatea in studiu nu a imprumutat nimic din structura urbana,strazile(unde exista) sunt sinuose iar casele sunt distribuite intr-o forma aparent aleatorie si ilogica pentru noi,cei din afara,dar pentru ei pe baza unor motive destul de pragmatice cum ar fii arealele familiale si relatiile de rudenie.

Peisagistul-identifica problemele legate de spatiu,psihologia spatiului,si cauta metode de a combate anumite efecte nefaste prin solutii aplicabile pe teren.De asemenea studiind putin si datele oferite de memoria colectiva a comunitatii se va axa in realizarea proiectelor spre o solutie conforma si in acord cu tema,pentru ca rezultatul final implementat sa nu intre in conflict cu situl,ci mai degraba sa il completeze si sa aduca un plus de functionalitate.(De exemplu avand in vedere ca comunitatea are o inclinatie spre muzica si dans ar fi o idee buna daca s-ar putea construi o mica scena sau un amfiteatru in aer liber ce ar putea permite manifestari si repetitii.)

Pe langa problemele formale care exista (vegetatie,constructii)peisagistul trebuie si sa anticipeze cum evolueaza in timp inclinatiile functionale ale locuitorilor si sa tina cont de aceste lucruri in etapa de proiectare.(Ex.Comunitatea se extinde mai mult in 10 ani iar punctele de alimentatie din oras nu mai fac fata.De aceea se propun sau se rezerva in cadrul proiectului spatii detinate acestor functiuni.)Este important de mentionat ca toate interventiile facute sitului din exterior sa implice direct si comunitatea studiata pentru a genera acel simt de creere de memorie comunitara prin participare.Daca se face o interventie in care comunitatea locala nu este diret implicata,sansele sunt ca aceasta intreprindere sa fie supusa esecului din motivul neasumarii acelei interventii ca fiind realizata prin colaborarea lor directa.

Artistul

Reprezinta al doilea mediator, cel care asigura comunitatii uneltele si experienta necesara autoreprezentarii.Folosinduse de baza informationala furizata de primii mediatori, stabileste stilul si maniera cea mai adecvata de exprimare artistica a comunitatii.El este cel care initiaza propuneri de interventie artistica pe sit,fie ca este vorba de performance-uri,sau desene,pictura,instalatii, interventii efemere sau durabile,el este cel care orchestreaza desfasurarea si implicarea comunitatii in aceste proiecte.Ideea generala este ca nu artistul sa vina cu ideile de estetizare si reprezentare artistica,ci comunitatea sa i-si faca simtita parerea iar artistul sa puna in aplicare aspiratiile comunitatii,dar si de aceasta data tot cu implicarea directa a membrilor astfel comunitatea sa fie un participant nu doar un beneficiar.

Astfel opera de arta devine inserata intr-un context social,ea capata o poveste si face parte dintr-o estetica de factura utilitara cu rol educativ,de informare sau decorativ.Aceasta translare din galerie in cartierele sarace are ca efect oferirea unei doze de cultura celor carora le-a fost refuzat accesul la cultura pana acum si arta in sine devine un limbaj care leaga povestea cartierului sarac de povestea restului orasului diminuand barierele fizice si mentale.

Desi se poate vorbi de o cultura existenta in cadrul comunitatii,ea nu este "oficiala"fiind cunoscuta doar celor care locuiesc aclo.De aceea artistul poate sa organizeze evenimente care sa scoata la iveala cultura comunitatii si sa propuna activitati culturale complemetare celor traditionale.Astfel artistul reuseste sa transforme realitatea sociala eliminand eventualele granite existente intre arta si ceea ce numim non-arta.

Dupa o perioada de timp, spatiul inceteaza a mai fi gandit numai din prisma functionalului si incepe sa fie structurat si estetic.Unele spatii libere dispar si se modifica in spatii mai apropiate de spiritul local,spatii care vorbesc despre cultura comunitatii care desi conturata se exteriorizeaza spatial.Daca membrii comunitatii devin constienti de rolul estetic al spatiului,prezentat de artist ei vor incepe sa vada altfel spatiul lor comunitar si nu il vor mai conssuma,dimpotriva va incepe o mica competitie in a crea spatiu.

Daca avem in vedere inclinatiile culturale ale comunitatii cele mai facile practici artistice ar ptea fi performance-ul si instalatia.Instalatiile ar putea fi foarte usor asimilate de catre comunitate deoarece in cadrul activitatilor zilnice se recicleaza foarte multe materiale arucate in scopul obtinerii unei sume de bani.Comunitatea absoarbe efectiv tot ce este obiect considerat nefolositor si aruncat de catre oraseni si ii confera o functie sau atribuie o noua utilitate acestui obiect.

Conceptul de Arte Povera ar putea fi integrat cu succes deoarece presupune folosirea unor materiale "sarace" simple, insa pline de expresivitate intr-un context dominat si el de saracie.

Arte povera -reprezinta o miscare artistica aparuta in Italia caracteristica anilor 1960 ,arte povera sau "arta saraca"..

Principiile acestui stil pornesc din arta conceptuala - aparuta ca reactie impotriva formalismului si se constituie din diferite manifestari si lucrari artistice in care pe primul plan se situeaza ideea (idea art),conceptia , progresul operei considerate mai semnificative decat forma concreta finala,a unei creatii.

Asa cum apare in prezent, arta conceptuala reprezinta o modalitate de autoanaliza ,intr-un amestec de imagini pictate , fotografii , inscriptii si instalatii, forma care se va naste aflandu-se inca in gestatie, putand fi anuntata de o schita ,de o insemnare fiind ideea in stare pura pastrand ceva din aerul spontaneitatii si avand totodata un grad de imprevizibilitate.

In conflict cu asa numita arta traditionala arte povera refuza materialele si tehnicile acesteia,apeland la materiale"sarace" , umile insa pline de expresivitate ex: pamant , lemn ,fier , zdrente , plastic , deseuri industriale , cu intentia de a evoca structura originara a limbajului societatii contemporane , eliberand-o de conformismul semantic. Totodata o alta caracteristica o constituie utilizarea noilor forme ale artei vizuale :instalatia(devenind locul de intalnire al artei cu insusi contextul) si performance-ul .



GERMANO GELANT -criticul de arta caruia i se datoreaza atat numele ,cat si teoria acestei miscari, afirma ca "arte povera" se manifesta in esenta ''in a reduce in termeni minimi in saracirea semnelor , pentru a le reduce la arhetipuri".

Obiectivul reprezentantilor curentului arte povera ,era acela de depasire a ideii traditionale conform careia , opera de arta se situeaza la un nivel de realitate supratemporal si transcedental .Din acest punct de vedere artistul Giovanni Anslemo lanseaza o provocare prin opera sa"sculptura care mananca"(1968 colectia Sonnabend),formata din doua bucati de piatra care strivesc o salata , leguma al carui destin inevitabil este de a pieri .

Frecventa este utilizarea obiectelor vii ca de exemplu Kounellis (fixand un papagal adevarat pe o pictura pe panza , ca demonstratie a faptului ca "natura are la dispozitie mai multe culori decat orice compozitie pictorica ".

O alta critica sustinuta de artistii miscarii Arte Povera , a fost cea impotriva conceptului de opera de arta unica si irepetabila : Mimesis de Paolini , consta in doua copii identice de ghips reprezentand o sculptura de epoca clasica , pozitionate una in fata celeilalte cu scopul de a simula o discutie.

In timpul razboiului din Vietnam Arte Povera se apropie de miscarile de protest impotriva interventiei USA.un exemplu:opera lui Pistoletto(1965 ) "Vietnam", reprezinta un grup de manifestanti pacifisti ,reprezentati prin siluete fixate pe o oglinda , in care se reflecta la randul lor si vizitatorii.Astfel , fiecare persoana care priveste opera devine parte integranta a acesteia , creindu-se o interactiune intre creatia artistica si publicul spectator.

Natura este o alta tema tratata de multi artisti , ca Marotta e Gilardi (Orto , 1967 ) o natura revizitata in cheie artificiala ;ea pentru a reactualiza materia si a o apropia de sentimentul unei schimbari epocale ce include omul si perceptia sa asupra lumii. Perceptie ce devine nesigura insa in tablourile oglinzi ale lui Pistoletto, care se deschid in mod literal lumii,absorbind tot ceea ce au dinainte si schimbandu-se impreuna cu ambientul care le contin.

Modul de percepere al acestei manifestari (citat ):

" Este perioada in care artistul paraseste materialul traditional: panza, uleiul, bronzul, ca sa descopere noi legaturi intre viata, materie si arta. Apar folosite in constructii hibride obiecte de uz zilnic,piele, sticla, neon sau tevarie triviala, metale gasite pe strada, jucarii stricate, ceasuri, flasnete si trompete dezmembrate.".. Descoperim montaje multicolore pline de mesaj si umor.
Arte Povera este un dialog intre cultura si natura.
Dar saracia de mijloace, lipsa de noblete a mediului este o forma de arta?
Sofisticarea este o garantie a valorii?
Nu neaparat. Giovani Anselmo ne propune un bloc de beton care infuleca cu pofta o caramida faramitata si panicata. Mesajul e simplu si ne induce o sincera spaima: angoasa devorarii a propriului nostru eu. Yves Klein aplica pe un trup de plastic fosforescent un mov incredibil de
strident chiar dureros, greu de privit. Sunt culori care nu exista in natura, artificiale, sintetice dupa cum evolueaza societatea moderna. Robotizarea si mecanizarea sunt sugerate in constructia lui Luciano Fabro 'Euclide'. Mario Mertz construieste un igloo de tabla acoperit cu saci de plastic plini cu pamant, tuburi de neon, baterii, sarme electrice - o semisfera organica sugerand casuta unui locuitor nomad al planetei. Intre spiritul simbolic si proiectia petelor de lumina de neon albastrui exista o legatura armonica: seria Fibonacci care descrie dilema intre forta si expansiune.

Imagine luata de pe sit,reprezinta o gramada

de resturi si gunoaie aruncate aleatoriu dar

care pot fi folosite pentru crearea unei

instalatii.

Mario Mertz (igloo)

Pe sit exista materiale ce pot fi folosite in aceste scopuri,iar oamenii de aici au facut o arta din a refolosi materiale recuparate in alte scopuri,majoritatea utilitate si functionale(tabla si materiale impermeabile pentru acoperis,resturi din constructii,lemn,plastic ca metoda de dalare si bucati de oglinzi fixate in mortar cu rol decorativ).Majoritatea materialelor colectate sunt de folosinta imediata(carton,lemn),restul fiind adunate cu scopul valorificarii(fier vechi,metal,piese metalice).

Asadar,prin apelarea la acest curent se poate face un dialog intre cultura-comunitate si peisaj.Aceasta discutie trilaterala este intretinuta de comunitate care continuu modifica spatiul,atribuindui noi semnificatii si utilizari.

CONCLUZII

Intr-un timp al schimbarilor economice si al nesigurantei,noi intrebari ies la suprafata asupra ce inseamana a apartine,a include.Conceptul de includere si excludere poate ajuta la solutionarea problemelor societatii.Prin intermediul artei si a culturii acest proces de includere devine mai fezabil deoarece ofera instrumente si solutii comunitatii care devine beneficiar,dar si participant activ la acest proces.Cultura poate fi oferita din nou celor carora le-a fost refuzata,spatiile pot deveni mai personale si mai locuibile,oamenii pot fi mai buni si mai deschisi catre exterior.Toate acestea se pot realiza doar daca tot ce vine din exterior si se implementeaza sa implice activ si comunitatea, iar sarcina de a forma o educatie si o cultura stabila sa fie trecuta din administrarea statului in administrarea organizatiilor private specializate pe probleme de incluziune sociala.

In continuare arta si cultura repezinta principalele cai de a deschide si a sensiboliza o comunitate.Mai mult,rezultatele acestor activitati genereaza evenimente ce intra in memoria colectiva a comunitatii si ajuta la formarea unei mici parti a istoriei identitare a comunitatii.Faptul ca exista o apartenenta,o mandrie de a apartine unui grup ajuta mult moralului comunitar si relatiilor dintre comunitate si exterior.

BIBLIOGRAFIE

Germano Celant 2002 Art Povera: Conceptual,Actual Or Impossible Art?Editura Torino

Richard Flood 1960 Zero to Infinity:Arte Povera

Urban poverty,caracteristics,and causes,Vol 7,no1 Wratten.E.

The state we're in Will Hutton, London: cape 1995.ISBN 0224036882

The death and life of great american cityes,Jacobs.j 1961 random house NewYork

Urban poverty,caracteristics,and causes,Vol 7,no1 Wratten.E.

Publicatii

Inquiry into Sustainable Urban Design for New Communities in Outer Suburban Areas

Poverty,unemployment and social exclusion-UN development program.

Causes of sprawl, a portrait from space-university of Toronto

Expert Group on poverty statistics-Rio Group Rio de Janeiro, sept 2006







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate