Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
ALTE TESTE DE INTELIGENTA NONVERBALA


ALTE TESTE DE INTELIGENTA NONVERBALA


ALTE TESTE DE INTELIGENTA NONVERBALA

Testele neverbale destinate unor populatii speciale, care fie au handicap lingvistic, fie sunt limitate in capacitatea lor de a se folosi de factorul verbal, solicita subiectilor sa faca ceva (sa deseneze, sa rezolve matrici, labirinturi sau dominouri) sau sa aleaga dintre mai multe posibilitati pe una care este cea mai buna continuare a unei serii. Deoarece fac apel foarte putin (sau deloc) la limbaj, ele au o valoare speciala in multe situatii (imigranti, grupuri etnice, minoritari cultural, surzi, defectivi verbal).

Matricile progresive Raven



Este probabil cel mai cunoscut, mai utilizat si mai popular test nonverbal de grup din intreaga lume, depasit in popularitate doar de scalele Binet si Wechsler. Matricile Progresive Standard Standard Progressive Matrices sau PM 38) a fost elaborat in 1938 de catre L.S. Penrose si J.C. Raven, constand din 5 serii - A, B, C, D si E - a cate 12 probleme fiecare. Ele sunt prezentate sub forma unor matrici continue sau discontinue, adica o figura sau o succesiune de figuri abstracte, trasate in culoare neagra pe fond alb, sub forma unei matrici (definita de linii si de coloane), din coltul din dreapta jos lipsind o bucata sau un element ce poate fi identificat dintr-un grup de 6-8 bucati prezentate dedesubt.

Marea noutate a testelor Raven, elaborate in Anglia, este data de doua elemente: omogenitatea tematica si gruparea ierarhizata a dificultatii sarcinilor, elemente prezente si la bateriile Wechsler (1939), mai tarziu (1986) chiar si la bateria Stanford-Binet moderna, care au fost initiatoarele testelor de tip "omnibus" sau "hochepot" (sarcini de o mare varietate, amestecate). Acest aspect este fundamental pentru ca, asa cum arata Anastasi[1], grupand sarcinile in teste omogene tematic, dar culegand "scoruri de test intr-un set de abilitati relativ independente, identificate prin analiza factoriala" , este posibil sa se dezvolte baterii de aptitudini multiple.

In 1947 J.C. Raven a construit Matricile Progresive Colorate, seturile A, Ab si B, publicate in 1949 si revizuite in 1956, in care exista doua noutati: desenele utilizeaza culori sau folosesc fonduri viu colorate, care le fac foarte atractive pentru copii, si introduc o serie de dificultate intermediara intre seriile A si B (seria Ab), care nu este prezenta in forma standard a testului. Destinata copiilor de la 5 la 11 ani si batranilor de peste 65 de ani, unor persoane defective mintal sau pentru studii transculturale, aceasta forma poate fi considerata extensia testului Raven spre varstele mici sau spre nivelurile mintale mai scazute.

Pentru adultul mediu sau supradotat, adica spre partea dreapta a curbei lui Gauss, acolo unde PM 38 nu mai face discriminari de finete (insusi Raven remarca aglomerarea rezultatelor medii si peste medie pe un numar relativ scazut de scoruri, cuprinse intre 44 si 60, care face ca testul sa fie putin discriminativ pe aceasta zona), autorul a elaborat Matricile Progresive Avansate, PM (a) in 1941-1942, revizuite si publicate impreuna cu G.A. Foulds in 1947 (o revizie a seriei a II-a aparand in 1962). Utilizarea variantelor amintite este relativ elastica, putandu-se incepe examinarea cu forma colorata, pentru a se continua cu seriile C, D si E din varianta standard. Seriile A si B ale acesteia sunt cele cu valoare diagnostica mare pentru copiii mici sau pentru defectivii mintal, in timp ce pentru adultii sau copiii dotati ele folosesc doar de antrenament pentru seriile care urmeaza, mult mai diagnostice. Atunci cand situatia o cere, matricile standard pot fi aplicate direct de la 6 ani, existand etaloane din jumatate in jumatate de an pana la varsta adulta, in centile sau unitati de QI, sau - de la 11 ani-, direct Matricile Avansate.

Destinate sa acopere tot spectrul varstelor (copii, adulti si batrani) si toate nivelurile inteligentei (slaba, medie si buna), indiferent de apartenenta culturala, nivel de scolarizare sau posesie a limbii, testul Raven nu este totusi "un test omogen de inteligenta" (Kulcsar, 1974[3]), autorul insusi atragand atentia ca "nu este in el insusi un test de inteligenta generala si este intotdeauna o greseala sa fie descris ca atare" (apud Mariana Rosca, 1972 ). Aceasta deoarece chiar dupa teoria factorului central si a celor doi factori a lui Spearman, testul Raven are o excelenta saturatie in factorul g (r = .82), cercetarile ulterioare aratand ca reusita la aceasta proba variaza mult in timp, fiind conditionata in primul rand de inteligenta fluida din modelul teoretic al lui R.B. Cattell, care are un declin lent dupa 25 de ani si mai accentuat dupa 35. Din perspectiva modelului ierarhic al lui Burt si Vernon (1960), testul Raven acopera doar unul dintre factorii majori de grup (k:m) si, deoarece nu poate da imaginea de ansamblu a inteligentei, insusi autorul recomanda utilizarea testelor sale asociate cu probe de vocabular: Matricile Standard cu Scala Mill-Hill si Matricile Colorate cu Scala de Vocabular Crichton, amandoua saturate in factorul major de grup v:ed.

Rezolvarea corecta a sarcinilor la testele Raven presupune o capacitate de intelegere si analiza a structurii matricilor, care sunt in fond pattern-uri in sensul gestaltist al termenului, prin descoperirea principiilor de aranjare a figurilor in model si selectarea uneia din cele 6-8 solutii propuse, existand si probabilitatea alegerii prin sansa. Asadar, principiul fundamental al matricilor progresive se origineaza atat in teoriile despre inteligenta ale scolii engleze, cat si in teoria configurationista germana (Gestalt-psychologie). Aceasta idee este subliniata si de faptul evidentiat de Kulcsar[5] "ca rezolvarea corecta a MP Raven presupune o buna performanta la testul Bender-Gestalt - proba de structurare perceptiv-motrica a spatiului." Deci testul Raven, in masura in care se bazeaza pe capacitati vizual-spatial-motrice, este o buna marturie asupra gradului de conceptualizare figural-spatiala.

In termenii lui Spearman, completarea matricilor presupune atat eductia relatiilor, cat si a corelatelor, factorul g implicand simultan o analiza clara (discriminarea), o sinteza a partilor intr-un tot (integrarea) si totodata o variabilitate combinatorica (inventia), deoarece subiectul descopera singur principiul de constructie si il genereaza printr-o experinta de invatare ce se transfera de la sarcinile mai usoare la cele mai dificile. Capacitatea inductiv-deductiva in surprinderea relatiilor spatiale abstracte (conceptualizarea figural-spatiala) este sustinuta si de factori non-intelectuali de personalitate (motivatie, tenacitate, perseverenta, persistenta in sarcina si chiar rezistenta la efort).

Ca un lucru neobisnuit este faptul ca, desi test de performanta (viteza de analiza este un indicator al inteligentei), el poate fi administrat cu si fara limita de timp, in functie de scopul examinarii. Daca pentru cercetarile genetice sau clinice este preferabila aplicarea fara limita de timp (capacitatea de gandire clara este una relativ constanta, dupa autorul testului), in selectia profesionala respectarea unei limite de timp este strict necesara.

Natura gestaltista a sarcinilor testului poate fi pusa in evidenta printr-o sumara analiza a specificului problemelor ce trebuie rezolvate la Matricile Progresive Colorate. Pentru Seria A, acestea graviteaza in jurul intelegerii identitatii si a schimbarilor produse in interiorul matricilor continue, in Seria Ab intelegerea figurilor discontinue (separate) ca si intreguri legate spatial, iar in Seria B intelegerea schimbarilor analoage ale figurilor legate in mod spatial si logic. Pentru Matricile Progresive Standard, Seria A este alcatuita din matrici statice cu modele omogene, in Seria B elementele difera si formeaza o structura relationala logica. Seria C este alcatuita din 3 randuri si 3 coloane, alegerea facandu-se din 8 posibilitati, figurile prezentand modificari de pozitie si schimbari spatial-dinamice. In Seria D este implicata descoperirea criteriilor schimbarilor complexe din structura matricii, figurile restructurandu-se si pe orizontala, si pe verticala. Seria E presupune cel mai inalt nivel de abstractizare in analiza logica, coloanele si liniile matricilor evidentiind modificari cinetice, cantitative sau calitative, care presupun uneori operatii algebrice.

Matricile Progresive Standard au cunoscut o utilizare extensiva in timpul celui de-al doilea razboi mondial in tara de origine, Anglia, unde mai mult de 3 milioane de recruti au fost testati pentru a fi evaluati independent de factorii educationali. Posibilitatea aplicarii testului pe aproape orice categorie de subiecti (militari, civili, surzi, batrani, deficienti si bolnavi mintal sau apartinand altor culturi, in orientarea scolara si profesionala a normalilor) au facut din el "un test de inteligenta aproape international"[6], prea cunoscut de publicul larg. Aceasta a facut sa apara si sa infloreasca alte teste construite dupa principiul matricilor progresive, principiu care si-a dovedit in timp deplina valabilitate ca masura a inteligentei nonverbale.

Datele psihometrice acumulate printr-o multitudine de studii din ultimele cinci decade indica o fidelitate crescuta a testului atunci cand el este aplicat individual si fara limita de timp, osciland intre r = .70 si r = .90. La subiectii normali ea este in jur de .88, iar la nevrotici de .76 [7]. Studii mai vechi releva o validitate concurenta ridicata cu testul Stanford-Binet (r = .60), cu Wechsler de performanta (r = .70) si verbal (r = .58) .

Pentru validitatea predictiva furnizam datele unui studiu desfasurat de noi in ultima decada in scopul elaborarii unei baterii puternice de inteligenta si de memorie, destinata varstelor de la 5 la 18 ani pe populatie din zona Tarii Barsei (orasul Brasov si imprejurimi).

Baieti

Ani

Total

Nr. de subiecti

Media la romana



Media la matematica

Media generala

Fete

Ani

Total

Nr. de subiecti

Media la romana

Media la matematica

Media generala



Figura 1. Date privind validitatea relativa la criteriu a testelor Raven de

inteligenta in zona Tarii Barsei (Brasov), pentru baieti si fete.

Mentionam ca pentru varstele sub 11 ani am utilizat Matricile Progresive Colorate, iar pentru celelalte varste Matricile Progresive Standard, care au fost puse in corelatie cu performanta scolara la limba romana, matematica si media generala din anul scolar precedent. In mod evident la fete apar corelatii mult mai puternice decat la baieti la toate varstele, ceea ce indica o mai buna utilizare a acestei capacitati de "gandire clara", indicata de test, in fundamentarea performantei scolare. Desi cu un numar mai mic de itemi, Raven Color da excelente predictii ale succesului scolar la 8 si la 10 ani, iar Raven Standard spre 14 ani. In mod paradoxal, predictia pentru limba romana este in mod constant mai buna decat pentru matematica, mai ales la varsta de 8 ani (r = .87) pentru fete. Pentru baieti, predictia succesului scolar prin testele Raven este buna pentru toate varstele (exceptand varsta de 16 ani, unde si la fete valoarea corelatiei este cea mai mica). Decalajul dintre corelatiile la limba romana si la matematica este minimal (mai mare la matematica doar la 14 ani), ceea ce inseamna o utilizare relativ egala a factorului g pentru cele doua materii. Cu o singura exceptie (baietii de 16 ani), toate corelatiile dintre rezultatele scolare si scorurile la test sunt semnificative statistic la un prag destul de ridicat (p<.01), ceea ce probeaza validitatea predictiva a acestui test.

Din studiul tabelelor de intercorelatii si a dendrogramelor dintre testul Raven si celelalte teste ale bateriei (Om, Bender-Gestalt, Cod, Cuburi, Memorie Cifre, Recombinare Verbala, Memorie Ritmuri, Miscari, Cuvinte si Vizuala), reiese o foarte puternica asociere intre acesta si subtestul Cuburilor WISC (la niveluri ce depasesc r = .80) si a amandurora cu testele Om si Bender-Gestalt (care formeaza si ele un cluster). Aceste patru teste formeaza "nucleul tare" al bateriei noastre de inteligenta, alaturi de testul de memorie vizuala ele contribuind la determinarea unui indice vizuo-spatial-motric (conceptualizare spatiala), ce a fost studiat prin raportare la conceptualizarea auditiv-discursiv-verbala (indicate de Recombinare Verbala, Memorie Cuvinte, Cifre si Ritmuri).

Tot in legatura cu validitatea predictiva, Kulcsar raporta corelatii de .50 si .59 cu limba romana si cu matematica la 37 de elevi din clasa a V-a si de .61 si .67 pentru 39 de elevi din clasa a VIII-a cu Matricile Progresive Standard. Rezultatele, apropiate de ale noastre, obtinute pe esantioane mai mici si fara a lua in considerare posibilele diferente de gen, sunt diferite in doua privinte: corelatiile sunt mai mari pentru matematica si cresc odata cu varsta, spre sfarsitul ciclului gimnazial.

Mai recent, manualul testului Raven a fost adus la zi prin publicarea unui impresionant set de norme (Raven, 1986, 1990). Acestea fac posibila compararea performantelor copiilor din marile orase ale lumii, ca si evolutia lor (crescatoare) in timp. Astfel, "o critica majora a lui Raven a fost finalmente corectata si aceasta intr-o maniera stralucita", afirma Kaplan si Saccuzzo[9].

Unul dintre avantajele majore ale testelor Raven il constituie minimizarea efectelor limbii si ale culturii. Deoarece diferentele date de ele intre populatiile albe (caucazieni) si hispanici sau afro-americani sunt doar de 7-8 puncte de QI, comparativ cu Scalele Binet sau Wechsler (unde diferentele urca pana la 15 unitati de QI), acest test este considerat mai corect cultural. Surprinzator, aceste calitati il fac sa fie o mai buna masura a inteligentei generale, chiar in comparatie cu bateria Wechsler de inteligenta, desi aceasta are o gama de solicitari mult mai extinsa, in principal datorita prezentei masive a unui factor verbal puternic reprezentat.

"Cu noile sale norme si manualul adus la zi, testele Raven promit a fi unul dintre cei mai importanti actori in campul testarii psihologice in secolul al XXI-lea" apreciaza Kaplan si Saccuzzo[10]. O concluzie a Marianei Rosca se impune de asemenea: "avantajul esential al testului este ca principiile care stau la baza constructiei sale pot fi concretizate in numeroase forme, creandu-se noi variante, ceea ce ar evita invatarea lui de catre subiectii ce vor fi supusi examenului." O analiza detaliata a tipului de sarcini implicate in rezolvare si crearea unei largi banci de itemi echivalenti vor face probabil din testele Raven unele dintre cele mai de succes metode de examen adaptat al inteligentei, foarte util in examinarea individuala si de grup, prin intermediul calculatorului.

Testele Domino (D 48 si D 70)

Cautand o alternativa la suprautilizatele Matrici Progresive Raven, unde alaturi de puternica saturatie in factor g, intervin si factori specifici slab identificati, Anstey a generat in 1948 un test similar, bazat pe acelasi principiu formal, adica omogenitatea sarcinilor si cresterea progresiva a dificultatii lor.

Testul consta din serii de dominouri in ale caror doua casute pot exista de la 0 la 6 puncte, corespunzand unor marimi cantitative, aranjate dupa principii logice, ce trebuie descoperite de subiect pentru a putea face o inferenta corecta cu privire la valorile cifrice ale ultimului domino din serie, desenat cu linie punctata. Deoarece analiza factoriala desfasurata de Vernon a dat saturatii extrem de mari in factor g (r = .86, mai mare decat la testele Raven), proba a suscitat un mare interes pentru utilizatorii din scoli, industrie si armata. In Romania, Horia Pitariu a dat o traducere si adaptare a testelor D 48 si D 70[12] (dupa editia publicata de Centrul de Psihologie Aplicata din Franta), pe care le-a utilizat in selectia profesionala. Notorietatea mondiala a testelor Domino este incomparabil mai mica decat a probelor Raven (multe manuale psihodiagnostice nici nu le amintesc) si aceasta deoarece:

testul este dificil de explicat, mai ales pentru varstele mici si pentru nivelurile scazute de inteligenta (se intra greu in proba);

prin formatul lor, problemele (mai ales pentru D 48, unde piesele sunt dispuse sub forma de cerc sau de spirala) conduc la solutii corecte, dar scrise invers, ceea ce duce la anularea raspunsurile respective;

testul pare monoton si plicticos, omogenitatea lui (mai mare ca la Raven) solicitand operarea uniforma doar cu dominouri, in timp ce matricile evidentiaza o mare varietate de sarcini intrinsec interesante, in ciuda formatului relativ constant;

cele 44 de probleme sunt scorate 0 si 1, punctul acordandu-se pentru indicarea corecta a ambelor valori ale dominoului final. In felul acesta solutiile partiale (foarte numeroase) si cele inversate nu primesc nici o recunoastere, ceea ce face ca testul sa aiba o variabilitate si extensie a scorurilor scazute, deci o capacitate discriminativa mica.

Exista insa si avantaje ale probei, chiar comparativ cu testele Raven:

cunoscatorii jocului de domino nu suntin nici un fel avantajati;

maniera de raspuns elimina aproape complet hazardul. Daca la testele Raven raspunsul prin sansa are o probabilitate de 1/6 sau 1/8, la Domino ea este de 1/7 x 1/7 = 1/49 (putin peste 2%), practic neglijabila;

cotarea se face simplu si rapid cu ajutorul unei grile de corectie;

este independent de limbaj, ca si testele Raven.

Testele D 48 si D 70 cuprind 4 itemi de antrenament si 44 de itemi care se dau spre rezolvare, aplicarea fiind individuala sau colectiva, dar cu limita de timp (25 de minute).

Caracteristicile psihometrice ale testului D 48 sunt bune pentru fidelitate: corelatia .89 pentru metoda par-impar, corectata prin formula Spearman-Brown si de .69 prin metoda test-retest. In afara validitatii de construct, rezultata din studiile conduse de Vernon si care este una foarte ridicata, alte tipuri de validitate sunt mai putin promitatoare, si mai ales validitatea predictiva, unde valorile nu depasesc .40. Validitatea concurenta cu alte teste utilizate de autorul clujean H. Pitariu in selectia candidatilor pentru cursuri postuniversitare de informatica este de .59 cu testul de rationament, .53 cu serii de litere, .45 cu aptitudini numerice si de .49 cu diagrame.

O foarte importanta utilizare data testului este diagnosticarea deteriorarii mintale, prin utilizarea paralela a unui test de inteligenta cristalizata (o proba de vocabular), deoarece testele Domino, ca si testele Raven, fac apel la inteligenta fluida, relevand o scadere a performantei odata cu imbatranirea. Etalonarea testului D 48 in Franta s-a facut separat pentru genul masculin si feminin, pe o populatie adulta cuprinsa intre 20 si 39 de ani, tinand cont de nivelul cultural al subiectilor. Alte etaloane au cuprins varste de la 12 la 24 de ani. In Romania, Pitariu a construit un etalon orientativ pentru elevi si eleve de la 14 la 18 ani, in stanine, incluzandu-l in baterii de selectie profesionala.

Testul D 70 poate fi considerat forma paralela a testului D 48, avand acelasi numar de probleme, generate dupa aceleasi principii, construit la distanta de 20 de ani de prima forma a testului din dorinta de a avea o forma alternativa a deja foarte cunoscutului (in Franta) D 48, dar si o confirmare a rezultatelor obtinute in timp cu acesta. Realizarea echivalentei a ridicat numeroase probleme de ordin tehnic, rezolvate prin analiza de itemi, corelatia dintre cele doua teste fiind de .79. Fidelitatea lui D 70 prin metoda split-half este de .90 (ridicata). Cotarea respecta aceleasi principii, in sensul ca reusitele partiale sau solutiile inversate ca pozitie spatiala sunt considerate in continuare erori. Etalonul francez original, pe varste de la 18 la 45 de ani, pentru ambele sexe, indica o performanta medie ce variaza intre 24,54 si 28,88 de puncte, cu o abatere standard de 4,39 si respectiv 6,28. Etaloane romanesti au fost construite de Pitariu pentru elevi de liceu energetic, de informatica, operatori la calculator, ajutoare de programatori si analisti programatori. Datele despre validitatea testului sunt foarte putine.

Chiar daca datele despre testele Domino sunt incomparabil mai sarace decat pentru testele Raven, pentru care interesul specialistilor s-a pastrat constant in timp, putem trage cateva concluzii:

testele Domino ar putea constitui o alternativa serioasa pentru foarte cunoscutele teste Raven;

valoarea lor pentru varstele mici (sub 10 ani), ca si pentru varstele mai mari urmeaza a fi determinata prin studii extensive, luand in calcul si investigatii temeinice ale validitatii (predictiva in special);

apreciem ca punctul cel mai slab al testelor Domino il constituie neluarea in calcul a reusitelor partiale. Scorarea cu 0 puncte a absentei solutiei sau a solutiei gresite pentru ambele valori ale unui domino, cu 1 punct pentru elaborarea unei solutii corecte pentru una din cele doua casute ale dominoului, 2 puncte pentru ambele casute corecte, dar inversate (probabilitatea de a o da din intamplare fiind de doar doua procente) si 3 puncte pentru ambele valori corecte, neinversate, ar relansa testul. Aceasta deoarece plaja de la 0 la 44x3 = 132 puncte asigura un ecart suficient de larg pentru a avea un bun indice genetic (cresteri de scor paralele cu varsta) sio mai mare putere discriminativa si sensibilitate, atat pentru nivelurile joase ale inteligentei varstelor mici, cat si pentru cele ridicate ale varstelor mari.



Un studiu in curs de desfasurare al Centrului Judetean de Asistenta Psihopedagogica, coordonat de catedra de psihodiagnoza a facultatii de Psihologie-Pedagogie din cadrul Universitatii Transilvania din Brasov, a dat urmatoarele rezultate preliminare:

Domino 48

Ani

Studenti

Studente

Nr. subiecti

Media

Ab. standard

Figura 3 Mediile si abaterile standard pentru copii si studenti din zona Brasov.

Remarcam o crestere de mare regularitate a rezultatelor (7-9 puncte de la an la an), un interval de rezerva suficient de mare (de 30 de puncte) pentru varstele de la 15 la 18 ani (ceea ce sugereaza ca testul se plafoneaza tardiv, spre adolescenta) si o rezerva de puncte suficient de mare spre stanga curbei, la varstele mici, si spre dreapta ei, la varstele mari, pentru a putea construi etaloane cu o buna putere de discriminare, luand in calcul apartenenta de gen (masculin-feminin), tipul si nivelul de pregatire scolara a subiectilor si alte criterii ce ar putea da diferente semnificative ale scorurilor.



Anastasi, op. cit., p. 378.

Ibidem.

T. Kulcsar (1976), Testul Raven si variantele sale. In: Indrumator psidodiagnostic,     vol. II, Cluj-Napoca: Reprografia Universitatii Babes Bolyai, pp. 62-103

M. Rosca, op. cit., p. 236.

Kulcsar, op. cit., p. 21.

Idem, p. 22.

M. Rosca, op. cit., p. 237.

Studii citate de Kaplan si Saccuzzo, op. cit., p. 378.

Kaplan si Saccuzzo, op. cit., p. 378.

Idem, p. 379.

M. Rosca, op. cit., p. 239.

H. Pitariu (1974), Testul Domino 48 (D 48); Testul Domino 70 (D 70). In: Indrumator psihodiagnostic, vol. II, Cluj-Napoca: Reprografia Universitatii Babes Bolyai, pp. 104-131.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate