TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA

TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA

A existat o controversa multi ani in definirea si diagnosticarea pacientilor la care se constata o intricare de simptome de tipul schizofreniei cu simptome afective. De-a lungul timpului, aceasta forma psihotica a fost denumita: psihoza cicloida, schizofrenie atipica, schizofrenie cu prognostic bun, schizofrenie remitenta.

Pacientii cu tulburare schizoafectiva prezinta simptome psihotice similare celor din faza acuta a schizofreniei, acompaniate de o simptomatologie sugestiva, pentru episod maniacal, mixt sau depresiv major. In evolutia bolii pot exista forme care predomina: fie tulburari psihotice, fie afective.

Etiopatogenie

Cauzele tulburarii schizoafective nu sunt cunoscute. Exista suspiciunea ca in realitate sunt mai multe sindroame incluse in acest diagnostic: forme atipice de schizofrenie, forme deosebit de grave de tulburari afective, astfel incat tulburarea este comuna acestor doua tulburari.

Date epidemiologice

- prevalenta variaza larg, studiile citand prevalenta de 3-5% din totalul internarilor de sorginte psihiatrica

- se mentioneaza agregare familiala pentru aceasta boala

Evolutie si prognostic

- poate fi constatata la orice varsta, dar de obicei este observata la adulti tineri

- prognosticul este in functie de predominanta tulburarii schizofreniforma sau afectiva

- in predominarea simptomelor schizofreniforme, prognosticul este rezervat

- in predominarea simptomelor afective, prognosticul este mai bun

- prezenta halucinatiilor si delirurilor concordante cu afectivitatea sunt de bun augur, spre deosebire de ideile delirante cu simptomele afective