Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
» Senzatiile, perceptiile, reprezentarile


Senzatiile, perceptiile, reprezentarile




Senzatiile, perceptiile, reprezentarile

in psihologie, senzatiile sint definite ea reflectari ale unor insusiri izolate ale obiectelor si fenomenelor, rezultat al actiunii lor directe asupra organelor de simt. Perceptiile

reflecta in schimb imaginea completa a obiectelor si feno­menelor comparind-o cu experienta anterioara si identifi-cind-o (recunoscind-o). TYa rindul ei, reprezentarea este un proces mintal pur, neproiectat in afara, o forma de exprimare a memoriei.




in neurofiziologie, se vorbeste numai de perceptii si,

mare numar de receptori, exista diferente si in ce priveste numarul si pozitia celulelor care descarca. Sint indeplinite astfel toate conditiile anatomofiziologice necesare pentru ea scoartei cerebrale sa-i parvina, prin intermediul influxu-lui nervos modulat, toate caracteristicile excitantului so­nor, ale informatiei.

Fig. 8. Reprezentarea schematica a transmiterii influxului nervos de
la receptori la scoarta cerebrali! pe encefal de maimuta. sj

T - talamus; FR - formatie reticulata; 1 - calea specifica (scurta si directa); - calea nespecifica (lunga, colaterala) (dupa French).

in cadrul lor, de o "discriminare senzoriala', notiune oare-* cum sinonima cu senzatia.

Abordarea substratului perceptiilor trebuie sa inceapa cu codificarea. Acest fenomen consta in transformarea formei de energie sub care se prezinta informatia la nivelul recepto-rului, intr-un influx nervos, modelat in asa fel, incit sa poata transmite fidel scoartei cerebrale toate insusirile excitantului. Daca luam ea exemplu un sunet, putem vorbi despre frecventa, intensitate, durata, timbru etc. Celulele receptorului au posibilitatea realizarii unor combinatii variate ale modului de descarcare, implicit de a modula influxul nervos in functie de calitatile sunetului. Aceste variatii sint realizate in sensul ca unele celule nervoase incep sa descarce, pe cind altele inceteaza de a o mai face, la inceperea sau epuizarea excitantului sonor, cu intensitati si frecvente diferite. Cum organele de simt dispun de un

Fig. 9. Reprezentarea schematica a actiunii diferitelor arii corticale (hasurate) asupra formatiei reticulate, cu rol de crestere a concentrarii atentiei si a activitatii de filtrare a P.R., pe encefal de maimuta (dupa

French).

De la nivelul receptorului, influxul nervos modulat cala-toreste, pe calea nervoasa specifica (directa), catre aria corticala a analizatorului corespunzator. Pe parcursul sau ascendent, o parte din influxul nervos se desprinde din acest drum principal, trecind pe calea nespecifica (cola­terala), spre centrii formatiei reticulate. Dupa cum scoarta a calificat informatia, ea fiind mai mult sau mai putin semnificativa (informatia, ajunge, pe calea directa, la scoarta mult mai repede decit prin cea colaterala), centrii din formatia reticulata vor actiona asupra tonusului cor-tical, sporindu-i proportional vigilenta. Pe de alta parte,, excitabilitatea ariei analizatorului cortical interesat este intensificata de influxul nervos sosit pe calea specifica, realizindu-se astfel un plus de receptivitate la nivelul sau, ceea ce echivaleaza cu concentrarea atentiei.

Dar, tot in functie de semnificatia biologica sau inte­lectuala a informatiei, formatia reticulata o amplifica pe aceasta, blocind in schimb trecerea tuturor informatiilor culese concomitent de receptori si care nu au vreo impor­tanta pentru organism.

Prin intermediul acestor mecanisme se realizeaza pre­gatirea scoartei si detasarea informatiei respective de "zgo­motul de fond' (totalitatea informatiilor fara importanta). Acum poate incepe integrarea, operatie care nu se poate face totdeauna cu aceeasi repeziciune, de unde necesitatea persistentei pe scoarta cerebrala a informatiei pentru un timp mai indelungat. Aceasta mentinere a informatiei pe scoarta, dincolo de limitele intre care excitantul a actionat asupra receptorilor, este asigurata prin intermediul unor sisteme "reverberante'. Acestea sint de fapt niste cai ner­voase,' care determina recircularea informatiei prin neu- ronii ce intra in alcatuirea lor. Circuite reverberante exista intre diferite arii corticale, dar si intre scoarta si centrii subcorticali. Informatia este purtata pe aceste drumuri intortocheate, pina ce va gasi o cale care a fost deschisa cindva de trecerea unei informatii similare. in momentul angajarii influxului nervos pe aceasta cale, se produce identificarea, recunoasterea. Noua informatie intareste urma preexistenta, sau, daca a fost nevoita sa-si croiasca atunci un drum nou, il inseamna, lasind o "urma*?. Feno­menele nu sint insa chiar atit de simple, caci perceptia, la om, nu este un act pasiv. Ea implica procese psihice supe­rioare, ea atentia, invatarea, memorarea, avind si atribu­tele unui act de gindire, adica analiza, generalizare, abs­tractizare si, in final, transpunerea intr-un simbol verbal a informatiei.



Atentia este fenomenul gratie caruia, din totalitatea impresiilor concomitente, se pot percepe, cu claritate, numai unele/ Existind o forma de atentie voluntara si una involuntara, una generala si una concentrata, devine difi-cila incadrarea acestui proces psihic superior intr-una din­tre cele trei catene ale activitatii psihice. Daca am situat-o la acest nivel in micul nostru dictionar, am facut-o dato­rita importantei sale, ea factor preliminar, in munca de invatare.

in treacat fie spus, cu greu se poate imagina existenta atentiei involuntare si totusi ea este o realitate, fiind indis­pensabila de-a lungul vietii pentru apararea integritatii si satisfacerea necesitatilor biologice si intelectuale. Ea actioneaza asupra scoartei, in toate cazurile in care aceas­ta ii cere sprijinul pentru analiza, cit de sumara, a orica­rei informatii pretioase pentru integritatea anatomica si functionala a organismului, indiferent daca aceasta provine din mediul intern (modificari ale constantelor vitale ale organismului) sau din mediul extern (apropierea unui pericol). Pentru declasarea atentiei voluntare si mai ales pentru concentrarea ei, o informatie trebuie sa fie reprezentata de un stimul suficient de puternic, nou si, in orice caz, semnificativ. Sa luam exemplul unui paznic. Stind pe un scaunel in cabina lui, rataceste cu gindul fara tinta. Deodata, involuntar si aparent fara motiv, isi intre-rupe gindurile si incepe sa scurteze intunericul din jurul cabinei sale. Starea de "alarma' a fost provocata de un zgomot care, desi insuficient de intens pentru a fi perce-put, a reusit totusi sa ajunga in constient, sub forma unei senzatii vagi, si a dat nastere atentiei generale, de "orien­tare'. Repetarea stimulului sonor, chiar de o intensitate scazuta fata de precedentul, va putea fi perceputa acum mai clar, din cauza cresterii tonusului cortical, provocata de starea de alarma. I^ocalizindu-1 in spatiu, paznicul isi concentreaza atentia in directia din care a venit, nemai inregistrind o gama intreaga de informatii care nu au momentan importanta, cum ar fi scirtiitul nisipului de sub bocancul sau etc. Formatia reticulata este aceea care a blocat trecerea spre scoarta a acestor informatii inu­tile, pentru a nu-l incurca in incercarea lui de a depista sursa zgomotului.

Tema noastra fiind procesul de invatare, este necesara trecerea in revista a factorilor care favorizeaza concentra rea atentiei yoluntare, conditie fundamentala pentru desfa-surarea unei munci intelectuale de calitate si cu randament. Desi atentia voluntara si concentrarea ei se dezvolta odata cu virsta, ele nu se pot maturiza decit prin intermediul unui antrenament sustinut. Kste exact ceea ce isi propune1 sa realizeze scoala, tinind seama de caracteristicile indivi­duale si ale virstei. Spre exemplu, copilul si adolescentul tinar au o atentie spontana atit de vie, incit le paralizeaza, in unele imprejurari, atentia voluntara. in scoala se im-pune elevului o disciplina riguroasa, iar materialului de invatat ii sint asigurate calitatile necesare pentru a trezi interesul si a mobiliza atentia, adica o forma de prezen­tare, lipsa de monotonie, noutatea, diversificarea etc.

Factorii despre care se va aminti in continuare pot ac­tiona favorabil sau defavorabil asupra concentrarii aten­tiei, in functie de semnul algebric ce li se pune inainte: factori de mediu (zgomot-liniste, lumina-intuneric etc), factori personali (sanatate-boala, linistit-agitat, odihnit-obosit etc), factori conditionati (ora constanta-ore diferite, la birou-in .pat etc). in general, scoarta oboseste datorita insuficientei somnului, stereotipiei muncii, activitatii de­zordonate, lipsei de interes pentru materialul studiat, unei preocupari obsesive cu incarcatura afectiva etc. Concen­trarea prelungita a atentiei, sporind consumul de energie al cortexului, este ea insasi o cauza de oboseala, ceea ce impune introducerea, in mod periodic, a unor pauze scurte, diversificarea subiectelor, respectarea somnului compen-sator si antrenamentul progresiv al atentiei.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate