Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
Titus Flavius Vespasianus - Imparat roman: 69-79p.Chr


Titus Flavius Vespasianus - Imparat roman: 69-79p.Chr


Titus Flavius Vespasianus(9-79p.Chr.)

Imparat roman:69-79p.Chr.

Vespasianus s-a nascut intr-un orasel din tara sabinilor in ziua a 15-a a calendelor lui decembrieanul 9p.Chr. A crescut la bunica dinspre tata Tertulla, pe proprietatile sale din Cosa in Etruria.

A pretuit asa de mult amintirea bunicii sale incat in zilele de sarbatoare si solemne ii placea sa bea chiar din paharul de argint pe care-l avea de la ea.Cand a devenit imparat, vizita des locul copilariei, lasand casa asa cum fusese odinioara, fara sa piarda ceva din obiectele cu care i se obisnuisera ochii.



In anul 63p.Chr. i-a cazut la sorti proconsulatul, guvernarea provinciei Africa pe care a administrat-o foarte bine si cinstit, castigand o mare consideratie. Intr-un tarziu i s-a oferit conducerea Iudeei si o armata pentru a reprima rascoala antiotomana declansata in 66p.Chr.

Vespasianus s-a bucurat de aceasta favoare deoarece era cel mai capabil pentru o astfel de treaba si incercat in lupte. Pe de alta parte nu putea inspira teama lui Nero, ca ar putea deveni un adversar, datorita obscuritatii familiei si numele sau.

Si-a intarit trupele cu doua legiuni, opt escadroane si 10 cohorte, iar pe fiul sau mai mare, Titus, l-a luat intre locotenenti.

Indata ce s-a stabilit in Iudeea s-a facut remarcat in fata provinciilor vecine prin disciplina intarita a lagarelor militare. Primele lupte le-a comandat cu atata energie (67p.Chr.) incat a impus respect atat inamicilor cat si propriilor ostasi.

Dupa moartea lui Nero, Vespasianus nu s-a avantat in valtoarea luptei pentru tron decat atunci cand s-a simtit destul de sigur pe fortele si sprijinul de care ar fi putut dispune.
Ca principe nou si neasteptat, lui Vespasianus ii lipsea autoritatea si o oarecare maiestate, ce se cerea unui imparat. Dar seriozitatea, fermitatea, claritatea in decizii si corectitudinea l-au impus. Pe deasupra era dotat cu acea calitate a conducatorilor de osti cu experienta. Caracterizat de un echilibru psihic natural; de experienta vietii si de spiritul ponderat al varstei el a constituit o salvare pentru imperiul si poporul roman.

Sosit la Roma, dupa ce a primit onorurile cuvenite, s-a urcat pe tronul Romei la varsta de 60 de ani dar era plin de vigoare, cu un spirit naiv de observatie, de economisire si de umor. In tot timpul domniei sale nu a socotit nimic mai de pret decat intarirea statului slabit pana aproape de prabusire, precum si infrumusetarea lui.

In armata domnea indisciplina. Soldatilor care ajunsesera la culmea indraznelii si a obrazniciei datorita conducatorilor slabi anteriori, care le cumparau prietenia si tradarea, le-a aplicat masuri drastice de pedeapsa. In orasele libere, in provincii si chiar in regatele clientelare erau tulburari. De aceea Vespasianus a inceput cu ordinea in armata, concediind cea mai mare parte a soldatilor lui Vitellius si pedepsind pe altii.

Reforma moravurilor l-a preocupat in cel mai inalt grad si nu a scapat nici un prilej de a le indrepta. Cererile fara justificare si impertinente le respingea cu fermitate.

Roma prezenta un aspect foarte urat dupa jafurile si incendiile din ultimul timp. Pentru a-i schimba fata de oras in ruina si dezordine, a permis ca oricine sa ocupe terenurile virane si sa ridice cladiri pe ele, daca nu faceau acest lucru posesorii lor.

El insusi a inceput reconstructia Capitoliului dand exemplu personal. A pus mana primul la curatirea terenului si la cararea materialelor. A luat asupra lui refacerea celor trei mii de table de arama care arsesera odata cu Capitoliul. Cautand pretutindeni piese de muzeu, a facut cea mai frumoasa si mai veche colectie a imperiului. Aceasta continea decretele senatului si plebiscitele privind aliante, tratate si privilegiile acordate cetatenilor, aproape de la intemeierea Romei.

Exemplul sau personal in efortul de reconstructie si infrumusetare a Romei, de reconstituirea tezaurelor de valori, a impresionat adunatura de complotatori si lipitori de capitala, de trantori cu ifose si fara merite, impunand totodata deosebit respect.

Vespasianus era in varsta asa ca trebuia sa se hotarasca repede si sa execute repede ceea ce dorea. Timpul vietii nu-l lasa sa intarzie. A facut noi constructii; Templul Pacii l-a ridicat foarte aproape de for impodobindu-l cu obiecte de arta luate din diferite tari. A ridicat cel mai mare amfiteatru "Colosseum" din lumea romana si antica, monument ce a ramas pana in zilele noastre cea mai mare constructie a Romei, o minune a lumii antice. Lucrarea nu a apucat sa o vada terminata in toata maretia deoarece inaugurarea s-a sarbatorit la numai un am dupa moartea sa. Festivitatile le-a organizat fiul sau Titus ce i-a urmat la tron.

De la inceputul domniei si pana la sfarsit s-a comportat sociabil si bland. Nu si-a ascuns obarsia modesta, ba chiar se falea cu ea, fara nici un complex de inferioritate. Nu era doritor de pompa exterioara, astfel incat si la triumful sau s-a plictisit de incetineala cortegiului. Nu a vrut sa primeasca puterea de tribun, iar titlul de "parinte al patriei" l-a admis tarziu.

Suporta cu multa blandete sinceritatea prietenilor aluziile avocatilor sau mandria filozofilor. Motivase odata atitudinea demna si neranchiunoasa prin cuvintele "Eu totusi sunt barbat". Si intr-adevar era, nu se ocupa de minciuni, de fraze cu doua intelesuri, de nuante si de clevetiri. Nu a vrut niciodata sa tina minte ofensele si dusmaniile.

Singura mare invinuire pe care i-au adus-o contemporanii se referea la lacomia de bani. Aceasta lacomie a pus-o in slujba statului roman caci el "intrebuinta foarte bine ceea ce castiga rau". A restabilit toate impozitele eliminate de Galba a adaugat altele noi si grele si a marit tributurile provinciilor pana la dublare, in unele cazuri.

Cu toata zgarcenia sa proverbiala s-a purtat cu mare darnicie fata de toata lumea cand a putut sa-si permita aceasta. A complectat veniturile senatorilor, a dat pensii anuale de cinci sute de mii sesterti consularilor saraci, a recladit foarte multe cetati din imperiu distruse de incendii sau de cutremure. A protejat cu grija talentele si artele fiind primul care a dat retorilor greci si latini o pensie anuala de o suta de mii de sesterti

Cand i s-a produs primul semn de boala el a spus: "Cred ca devin zeu". Moartea i-a survenit la latifundia sa din Reate. Se ratacise acolo dupa un mic acces de friguri ce se produsese pe cand se afla in Campania. La Reate starea sanatatii i s-a agravat dar a continuat sa se achite de datoriile imperiale, dupa cum obisnuia. Primea delegatii chiar stand culcat. La un moment dat simtindu-se mult mai rau a zis ca: "Un imparat trebuie sa moara in picioare". S-a stins in mainile celor care il ridicau.

Era o noua zi inainte de calendele lui iunie anul 79p.Chr. si Imperiul Roman suferea o mare pierdere. Vespasianus a intemeiat o noua dinastie, a Flavilor, care a stat la carma imperiului intre 69-96p.Chr.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate