Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» Epoca feudala. Formarea statelor medievale romanesti. Tara romaneasca


Epoca feudala. Formarea statelor medievale romanesti. Tara romaneasca




Epoca feudala. Formarea statelor medievale romanesti. Tara romaneasca

In sec al xiii – lea pe teritoriul dintre Carpati si Dunare se produce o puternica dezvoltare economica. Profitand de slabirea puterii tatarilor la moartea lui Gingis Han, formatiunile politice existente in zona incearca realizarea unei unificari. Dintre formatiunile politice existente in acea perioada amintim : cnezatele lui Ioan si Farcas, voievodatele lui Seneslav si Litovoi si banatul Severinului.

In anul 1330 sub conducerea voievodului Basarab, roma’nii munteni infrang oastea regelui maghiar, Carol Robert de Anjou la o posada in Carpatii Meridionali semnand prin aceasta victorie actul de nastere al statului medieval de sine statator « Tara Roma’neasca ».

Moldova




Pentru asigurarea granitelor Transilvaniei, regalitatea maghiara a trimis in anul 1342 dincolo de Carpati pe voievodul Dragos din Maramures, vasal al regelui maghiar pentru a organiza o marca de aparare a Transilvaniei. In anul 1364, urmasii lui Dragos au fost alungati de un alt voievod maramuresean, Bogdan, refugiat in Moldova pentru ca nu acceptase vasalitatea fata de regele maghiar, anul venirii sale in Moldova unde este recunoscut voievod este anul fondarii statului feudal independent « Moldova ».

Dobrogea

In sec xi – xii populatia roma’neasca dintre Dunare si Marea Neagra era organizata in cadrul Imperiului Bizantin asemenea roma’nilor din celelalte spatii locuite de acestia. Au existat conducatori care incearca sa se autonomizeze fata de imp. Bizantin. In sec al xiii-lea Dobrogea era organizata ca o thema a imp. Bizantin cu numele Paradunavom sau Paristrion. In sec al xiv-lea se formeaza tara Carvulei condusa de o serie de o serie de despoti. Dintre acestia il amintim pe Dobrotici, care reuseste sa obtina autonomia fata de imp. Bizantin.

In anul 1389, in timpul despotului Ivaco, Mircea cel Batran, domnitorul de pe atunci al Tarii Ramanesti apara acest tinut impotriva atacurilor turcilor si ii integreaza tarii sale. In preajma bataliei de la Nicopole, turcii vor reusi sa ocupe dobrogea si sa o corporeze Imp. Otoman.

Organele centrale ale puterii si organizarea interna in statele feudale romanesti

Institutia centrala a statului feudal romanesc era Domnul. Alegerea domnului se facea pe principiul electiv ereditar, astfel din urmasii de os domnesc vin urmasii domnitorului. Sfatul tarii il alegea pec el mai destoinic. In unele situatii se folosea sistemul asocierii la domnie (ex :Basarab i cu fiul sau Nicolae) sau sistemul recomandarii. Astfel, domnitorul numea cat timp era in viata persoana care urma sa ocupe tronul.

Dintre atributiile domnului amintim :

domnul avea calitatea de stapanire eminenta asupra intregului pamant al tarii, astfel,el putea sa doneze mosii sau sate unor manastiri sau unor feudali.

Domnul era seful suprem al armatei dar putea sa delege aceasta atributie unui mare dregator.

Domnul era mare sef al administratiei, in aceasta calitate hotara impartirea administrativ-teritoriala, numea dregatorii, stabilea darile, hotarea baterea monedei si stabilea prestatiile catre domnie.

Domnul exercita tutela asupra bisericii, astfel, el confirma mitropolitii care erau numiri de patrarhul de la Constantinopol, de asemenea cpnfirma episcopii si ecumenii manastirilor.

In politica externa, domnul acorda privilegii comerciale, declara starea de razboi si incheia pacea.

In ce priveste judecata, domnul avea drept de judecata in ultima instanta.



In calitate de judecator suprem, domnul putea pronunta orice pedeapsa si putea ierta orice vina

Domnul dadea instructiuni dregatorilor cum sa organizeze judecata in fata lui.

Sfatul domnesc

Era format din marii boieri, la inceput exclusiv din boieri fara dregatorii iar ulterior in sec xiv- xv doar din boieri cu dregatorii. Dintre atributiile sfatului domnesc :

Intarea actele de proprietate data de catre domn ;

Participa la judecare proceselor civile si penale ;

Il sfatuiau pe domn in probleme de politica externa.

Procedura de judecata in fata sfatului domnesc :

La judecare cauzelor de catre sfat, pana la sf. Sec al xvi- lea existau doua faze :

Prima faza consta in prezentarea probelor

Si a doua faza : judecarea in fond.

Astfel, dupa introducerea in instanta a partilor lua cuvantul reclamantul care-si expunea cazul si prezenta probele. Apoi paratul lua cuvantul pentru a se putea aparea, dupa ascultarea reclamantului si a paratului urma audierea martorilor si prezentarea probelor scrise. Dupa ascultarea martorilor si cercetarea tuturor probelor din dosar, sfatul domnesc pronunta hotararea. Din comisiile de judecata ale litigiilor cu privire la litigii bisericesti sau in care erau implicati clerici, trebuia sa faca parte si un reprezentant al bisericii.

Hotararile sfatului nu puteau fi atatcate decat dupa moartea sau schimbarea domnitorului sau daca persoana care pierduse procesul aducea noi probe care ar fi dus la revizuirea hotararii.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate